Preşedintele Igor Dodon a reacţionat ironic la avertismentul spicherului Andrian Candu că în ajunul sărbătorilor de iarnă ar putea fi declanşată procedura de demitere a şefului statului. „Nu prima data face așa declarații”, a reacționat laconic Dodon, duminică, după o ceremonie pe care o convocase la Chişinău. Tot duminică la o emisiune televizată Andrian Candu şi-a reiterat avertismentul acuzându-l pe Dodon că a încălcat pentru a cincea oară Constituţia refuzând să promulge mai multe legi, motiv din care poate fi demis. Cât de realistă este iniţierea procedurii de impeachment şi cui i-ar conveni acest scenariu?
Reacţia ironică, dacă nu cumva sfidătoare, a lui Igor Dodon îi determină pe mai mulți observatori să presupună că președintele se simte în siguranță, fără să afișeze și motivele.
Potrivit Constituţiei, preşedintele poate fi suspendat din funcție dacă încalcă prevederile legii supreme, iar nepromulgarea repetată a unor legi contravine normelor constituționale. Cazurile în care Igor Dodon refuzase să promulge legi sau să numească miniștri deveniseră o obișnuință.
Pentru a debloca procesul decizional guvernarea democrată a făcut uz de suspendarea temporară a şefului statului, soluţie pusă la dispoziția legislativului în 2017 prin decizia Curții Constituţionale.
Reprezentanți ai Partidului Democrat de guvernământ spuneau anterior că evită procedura de impeachment pentru că aceasta ar fi complicată şi de durată. Politicienii din tabăra puterii mai recunoșteau fără de ocolișuri că debarcarea președintelui i-ar aduce un plus de imagine, cum i se întâmplă, de regulă, oricărui politician victimizat, fortificându-i și mai mult poziția de lider în sondaje. Pentru suspendarea din funcție a şefului statului e nevoie de votul a două treimi din deputați și un referendum de confirmare, în care majoritatea alegătorilor să sprijine această opțiune.
De ce anume acum când Igor Dodon pare hotărât să refuze a cincea oară promulgarea mai multor legi votate de Parlament guvernarea democrată aduce în discuţie un eventual impeachment? Iată cum a motivat spicherului Andrian Candu duminică la o emisiune de la PrimeTV:
„Cu regret, preşedintele Dodon a cincea oară deja încalcă Constituţia. Când a fost prima dată, a existat poate confruntare politică, a urmat a doua, a treia oară. Deja devine o recidivă. Chiar dacă procedura de demisie e mai complicată, presupune şi un referendum. Poate este cazul deja să înceapă şi procedura de demisie.”
Președinția nu a precizat deocamdată dacă Igor Dodon, precum susţine Candu, nu a promulgat cele cinci legi votate repetat de parlament, între care noul cod al audiovizualului, legea cu privire la declararea zilei de 9 mai drept Ziua Europei şi Legea privind vânzarea terenului fostului stadion republican către Ambasada SUA.
Iar după ce mandatul actualului parlament a expirat şi acesta nu mai poate vota legi organice, preşedintele Dodon obţine libertatea deplină să promulge sau nu multiplele legi votate în regim de alertă în ultimele săptămâni, între care şi legea bugetului de stat.
Comentatorul politic Roman Mihăieş spune că mingea e în terenul preşedintelui acum:
„Până la finele lui decembrie vom afla dacă se va iniţia această procedură sau nu. Deocamdată nu este nimic clar. Mingea este în terenul preşedintelui Dodon, să vedem dacă el va promulga sau nu acele legi votate de Parlament.”
Analistul politic Ion Tăbîrţă nu exclude că declanșarea procedurii de demisie a șefului statului, la prima vedere dezavantajoasă pentru partidul de guvernământ, face parte din multiplele strategii electorale ale acestuia:„Probabil sunt anumite calcule în subteranele sau în culisele politicului moldovenesc.
Probabil sunt anumite calcule în subteranele sau în culisele politicului moldovenesc...Ion Tăbîrță
Ori se va dori creşterea ratingului lui Dodon şi a socialiştilor, sau dimpotrivă existe materiale compromițătoare care automat vor duce la scăderea ratingului PSRM şi al lui Dodon în campania electorală. Procedura dacă şi va fi declanşată se va face pentru eventuale câştiguri politice pentru partidul de guvernământ.”
Constituționalistul Alexandru Arseni nu exclude nici el că parlamentul ar putea adopta o hotărâre privind suspendarea șefului statului şi în termen de maxim 30 de zile să fie convocat un plebiscit, timp în care interimatul funcţiei va fi exercitat de spicher sau de premier.
