În 24 februarie vor fi şi alegeri, şi referendum. În timp ce ambasadorul UE la Chişinău critica ca fiind nedemocratică cel puţin una din întrebările referendumului despre reducerea numărului de deputaţi şi revocarea acestora, o majoritate de deputaţi din Parlament a şi adoptat decizia definitivă. Ne întrebăm astăzi cu ce consecinţe? Iar invitatul nostru este Pavel Postică, expertul Promo-Lex, organizaţie care a făcut şi ea eforturi, dar fără succes, să-i oprească pe politicieni.
Europa Liberă: Dle. Postică, Asociaţia Promo-LEX a analizat, încă înainte de adoptarea deciziei finale, posibilitatea organizării acestui referendum în ziua alegerilor și ați recomandat Legislativului să nu legifereze desfășurarea plebiscitului. Legislativul a făcut vineri exact invers. Cum priviți această decizie?
Pavel Postică: „Nu doar vineri, pentru că cu două săptămâni în urmă Legislativul practic a pregătit terenul pentru organizarea acestui referendum, or atunci când a fost examinat subiectul cu referire la permisiunea agitației electorale în ziua alegerilor, subit, în a doua lectură a fost introdusă o modificare legată de referendum.”
Europa Liberă: Apropo de asta, cum poate fi explicată, iată, această aparentă modificare, pe ascuns, pe sub masă a legii ca să se permită?
Pavel Postică: „Exact anume asta și putem zice, pentru că modificarea a fost făcută practic pe ascuns, pentru că ea a fost introdusă doar în lectura a doua, ca o propunere pentru lectura a doua, acest subiect nefiind vizat în linii mari de proiectul de lege de bază inițial care a fost propus discuțiilor.”
Europa Liberă: Dar amendamentul, modificarea care s-a făcut acum două săptămâni permite într-adevăr desfășurarea acestui referendum, chiar dacă a existat decizia Curții Constituționale, un aviz care zicea că nu este posibil?
Pavel Postică: „Cel puțin, tehnic rezolvă anumite chestiuni legate de existența circumscripțiilor diferite, pentru că, în cazul organizării unui referendum circumscripțiile electorale se constituie în conformitate cu divizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, pe când în cazul alegerilor parlamentare, în cadrul sistemului mixt, evident, consiliile sunt constituite în baza hărții circumscripțiilor uninominale, aprobată de către Guvern. Deci sunt total diferite organele electorale și Parlamentul ce a făcut? Practic a zis că, în cazul combinării și organizării alegerilor parlamentare și referendumului în aceeași zi, atunci se aplică regulile alegerilor parlamentare de pe circumscripții.”
Europa Liberă: Atunci când ați pus dvs., iată, Asociația Promo-LEX când a recomandat Parlamentului să nu ia această decizie ați invocat, așa, eu aș zice, trei motive: 1. nu există un cadru legal explicit; 2. pe subiectul comasării scrutinelor de acest tip există un aviz negativ din partea Curții Constituționale şi 3. această iniţiativă reiese din interesele politice ale unui partid, ale partidului de la guvernare. Aţi putea elabora un pic aceste trei constatări?
Pavel Postică: „Deci, la primul subiect, practic, un pic am dezvoltat deja pentru că am vorbit. Practic, Parlamentul la momentul de față, hai să zicem așa, tehnic a încercat să soluționeze această problemă. Nu până la capăt, pentru că a rezolvat doar chestiunea cu privire la circumscripții și rămâne neacoperită perioada de agitație electorală. Or, în cadrul referendumului, perioada de agitație electorală poate fi de circa 57 de zile, pe când în cadrul alegerilor parlamentare, doar de 30 de zile.”
Europa Liberă: Deci vor începe agitația în cadrul referendumului mai devreme, ca să înțeleg?
Pavel Postică: „Exact! Acei concurenți, acei actori care se vor înscrie în calitate de participanți la referendum și cu siguranță acest lucru îl va face partidul care a promovat inițiativa, în acest fel fiind în avantaj în raport cu ceilalți actori care se vor înscrie, indiferent de care parte a baricadei vor fi – pentru sau împotriva subiectelor incluse la referendum.
Al doilea aspect, după cum ați menționat și Dvs., este legat de existența unei hotărâri a Curții Constituționale, care s-a întrebat încă în 2014 cât de oportună este organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare, ori pentru o durată de 60 de zile înainte de ziua alegerilor și după ziua alegerilor exact aceeași perioadă este interzisă organizarea unui referendum. Adică, cumva, Curtea a dat de înțeles că și această zi în mod normal trebuie să fie acoperită de această interdicție și să nu poată să fie organizat un referendum în aceeași zi. Nu știu de ce din 2014, chiar dacă Curtea a formulat o adresă obligatorie Parlamentului, din 2014 până la momentul de față Parlamentul nu a rezolvat această chestiune, a lăsat-o așa, în suspans.”
Europa Liberă: Și asta permite Legislativului să ia o decizie, cumva, nesocotind avizul Curții din 2014?
Pavel Postică: „Teoretic, da, pentru că în cazul în care, evident, nimeni nu va contesta această hotărâre a Parlamentului...”
Europa Liberă: Deci, trebuie să existe o contestație?
Pavel Postică: „Nu trebuie, dar nu este exclus.”
Europa Liberă: Am înțeles. Dle Postică, vă propun să audiem împreună. Deputatul socialist Vladimir Țurcanu a acceptat în ajun să discute cu noi despre asta. Știți că PSRM nu a fost în sala Legislativului, a boicotat ședința atunci când s-a luat decizia. Am vrut să aflăm care este părerea acestei fracțiuni mari din Parlament despre acest subiect. Vă propun să audiem și după asta revenim la discuție.
Vladimir Țurcanu: „Vreo două săptămâni în urmă, așa, prin acoperirea altor prevederi ale unui proiect de lege, a fost introdusă modificarea în Codul Electoral, care deja prevede posibilitatea desfășurării referendumului în ziua când se fac și alegerile parlamentare. Deci, Codul Electoral deja este modificat și asta se permite. Nu a atras atenție nimeni, de fapt. Când a fost deja publicată legea, apoi atunci doar s-a depistat. Asta a fost săptămâna, joi sau, când a fost publicat, vineri acum a fost publicată în Monitorul Oficial legea ce prevede...”
Europa Liberă: Da, dar, pe de altă parte, dl Țurcanu, această modificare nu anulează decizia Curții din 2014, nu?
Vladimir Țurcanu: „Da! A fost avizul Curții Constituționale din septembrie 2014. În acest aviz era foarte clar, expres prevăzut că nu este posibil din considerente că introducerea altor, să spunem așa, altor exerciții electorale paralel cu alegerile parlamentare poate să aducă la aceea că omul, atenția lui va fi dezbătută la altceva decât înseși alegerile. Eu cred că acesta a și fost scopul acestei modificări pentru a atrage atenția cetățenilor. Dar nimeni nu contrapune sau nimeni nu este deci împotrivă ca numărul deputaților să fie micșorat.
Asta doar a fost inițiativa dlui Dodon în 2016, numai când a fost ales ca președinte, dumnealui deodată a inițiat un referendum, amu au ieșit cu varianta lor – 61. Noi nu contestăm faptul că oamenii într-adevăr doresc ca să fie mai puțini deputați. Și noi la tema asta numaidecât, după ce vom veni la putere, ne vom întoarce, însă referendumul care este inițiat nu hotărăște problema. După ce noi câștigăm aceste alegeri parlamentare, noi numaidecât vom iniția o lege constituțională și va fi introdus un număr mai mic de deputați decât acum, 101. Dar asta ne așteaptă pe viitor. Acest referendum nu rezolvă problema în cauză, doar este ca un fel de sondaj sociologic, dar toate sondajele demonstrează că oamenii mai mult de 75% susțin această idee.”
Europa Liberă: Sondaj, sondaj, dar cu bani, ca să zic așa. Dle Postică, ați atenționat și Dvs. că comasarea scrutinelor va crește nejustificat de mult costurile exercițiului și va complica organizarea și desfășurarea lor. De ce acest avertisment?
Pavel Postică: „Am menționat, pentru că încă nu este definitivat și nu este ajustat cadrul legal. Or, acel proiect de lege care a fost votat pe ascuns, pe sub masă, după cum am zis, deja de către Parlament, a apărut în procedura parlamentară. Nu am văzut să fie promulgat de către președintele Dodon. Deci, încă nu sunt sigur că și cadrul legal este ajustat sută la sută și în cazul în care președintele Dodon nu va promulga acel proiect de lege, care să permită tehnic organizarea referendumului concomitent sau în baza circumscripțiilor uninominale, atunci s-ar putea ca acest referendum să fie organizat după criteriile vechi, adică în baza circumscripțiilor constituite în bază de raioane și atunci noi vom avea două tipuri de organe electorale. Deci, practic, noi vom dubla același efort în perioada care urmează și aceasta va crește nejustificat numărul de persoane implicate și, respectiv, vor crește costurile pentru acest exercițiu.”
Europa Liberă: Se poate estima cu cât?
Pavel Postică: „Eu cred că cu circa 30%, pentru că e vorba de încă o hartă a organelor electorale, cel puțin la nivel de circumscripții.”
Europa Liberă: Dvs. ați văzut, socialiștii n-au nimic împotriva subiectului referendumului. La a doua întrebare ajungem, dar prima întrebare – micșorarea numărului de deputați – ei sunt de acord, ba mai mult, președintele Dodon propusese anterior. Aveți vreo explicație, de ce nu s-au înțeles în Parlament, să voteze această modificare în Parlament, să nu fie necesar referendumul?
Pavel Postică: „Asta era și îngrijorarea noastră și de asta am calificat această inițiativă drept una nu de interes public, dar de interes și oportunitate pur politică a unui actor electoral, adică a Partidului Democrat, care a inițiat, pentru că, în cazul în care se dorea într-adevăr modificarea Constituției, erau suficiente voturi în Parlament ca să modifice această prevedere. Or, voturile socialiștilor și ale Partidului Democrat, majorității parlamentare, sunt suficiente pentru modificarea la propriu a Constituției.”
Europa Liberă: Mai mult, PSRM ar fi putut prin asta da peste cap această intenție a Partidului Democrat de a-și atrage atenția electoratului?
Pavel Postică: „Mă rog, există anumite proceduri, pentru că modificarea Constituției nu este un lucru atât de simplu, acest proiect de lege urma să fie depus...”
Europa Liberă: Dar se putea face?
Pavel Postică: „Da, pe parcursul acestei legislaturi, cel puțin din momentul în care președintele Dodon a venit cu această inițiativă, puteau găsi un consens și un numitor comun. Deci este straniu că hotărârea Parlamentului a apărut în ultima zi de mandat.”
Europa Liberă: Ultimul aspect, dle Postică. Cea de-a doua întrebare despre revocarea deputaților este neconstituțională?
Pavel Postică: „Din punctul nostru de vedere, da, dar și totodată ea este neconstituțională și din punctul de vedere al Comisiei de la Veneția.”
Europa Liberă: Și cum, mergem la referendum cu o întrebare neconstituțională, cu o propunere neconstituțională?
Pavel Postică: „Eu sper că nu. Eu sper ca acest referendum să nu fie organizat, să fie întreprinse măsurile de rigoare care ar bloca această inițiativă, anume din considerentul că va induce în eroare electoratul.”
Europa Liberă: Adică, ce măsuri se pot lua?
Pavel Postică: „Din punctul meu de vedere, eu cred că ar fi necesară o sesizare a Curții Constituționale, care să se pronunțe pe acest subiect.”
Europa Liberă: Da, să vedem cine din actorii politici fac această sesizare și dacă o fac. Dle Postică, vă mulțumim că ați fost alături de noi.
