Ministrul Apărării confirmă că R. Moldova discută cu partenerii externi posibilitatea de a primi sisteme de apărare antiaeriană, însă, potrivit lui, autoritățile înțeleg că „prioritatea pentru asigurare cu armament letal, mai ales de apărare antiaeriană”, este îndreptată acum spre Ucraina.
Potrivit oficialului, capacitățile de apărare ale R. Moldova, inclusiv aeriană, au fost identificate ca fiind „critice” cu mult timp înainte de invazia rusească în Ucraina și de atunci au început aceste discuții cu partenerii externi.
„Nu este simplu ca o țară să spună: «Doresc asta» sau «Vreau aceea» și cineva să-i dea. În primul rând, ar trebui făcut asta în baza unor analize, a unor înțelegeri internaționale, în baza unor principii democratice și transparente. Cum putem noi să mergem la cineva și să spunem: «Dați-ne»? În bază la ce? Pentru ce? Noi am spus că suntem o țară neutră, înseamnă că nu suntem parte a unor blocuri, a unor alianțe. Nimeni nu ne este dator. Înseamnă că noi singuri trebuie să ne dezvoltăm sistemul național de apărare. Ceea ce spune cineva - că trebuie să cerem și ni se va da - nu este așa”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Dacă anterior autoritățile moldovene vorbeau doar despre necesitatea de a moderniza Armata Națională (dotată în mare parte cu echipamente moștenite din perioada sovietică), săptămâna trecută președinta Maia Sandu a cerut Occidentului sisteme de monitorizare antiaeriană, care sunt arme neletale, precum și sisteme antiaeriene de apărare (rachete și artilerie antiaeriană), considerate arme letale.
„Schimbarea mediului de securitate a dictat revizuirea necesităților în sectorul de apărare. S-au schimbat narativele de securitate. A fost demonstrat clar că o țară are niște planuri de cotropire, de ocupare și nu-i pasă de principiile dreptului internațional. Aceasta încă odată a arătat sfidarea dreptului internațional”, a explicat Anatolie Nosatîi schimbarea de poziție a puterii de la Chișinău.
Războiul din Ucraina le-a demonstrat autorităților moldovene că statutul de neutralitate și discuțiile despre demilitarizarea Republicii Moldova „nu mai sunt actuale”, a mai spus ministrul. El s-a referit inclusiv la trupele rusești care staționează ilegal în regiunea transnistreană de peste 30 de ani.
„Staționarea nelegală a forțelor ruse pe teritoriul nostru național clar demonstrează că toate narativele acestea de neutralitate au fost impuse și stabilite pentru rezolvarea problemelor care erau la timpul cela. Ulterior, conducerea statului de nenumărate ori s-a expus privind retragerea acestor forțe, dar, cu regret, le avem aici și asta ne arată că neutralitatea este doar declarativă”, a punctat ministrul Apărării.
Până acum, R. Moldova a primit de la partenerii săi externi doar tehnică neletală, cum ar fi echipamente medicale, de protecție, de logistică sau IT. Pe 12 ianuarie, în țară au ajuns primele trei transportatoare blindate de tip „Piranha” din cele 19 donate de Germania.
