După decesul educatoarei Ludmila Vartic, internauții discută probabilitatea că ea și-ar fi pus capăt zilelor din cauza abuzului constant din partea soțului ei, vicepreședintele raionului Hâncești, Dumitru Vartic. Pe 3 martie, femeia a căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău, unde locuia mama ei. În paralel cu versiunea suicidului, Poliția investighează și un posibil caz de violență domestică, dar încă nu și-a anunțat concluziile.
Potrivit articolului 150 al Codului Penal, determinarea la suicid se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani. Dacă acțiunile au fost îndreptate asupra unui minor sau a unei persoane care se află într-o dependență față de făptuitor, termenul de detenție este de la 5 până la 9 ani.
Închisoare cu suspendare și 57 de lei în folosul statului
În realitate, această infracțiune este pedepsită mult mai blând. Pe site-ul Curții Supreme de Justiție sunt afișate doar două hotărâri emise în baza articolului 150. Ultima decizie este din 30 octombrie 2019. Este vorba de un bărbat din Călărași, care a fost condamnat, în 2017, de prima instanță la 2 ani de închisoare cu suspendare și obligat să achite cheltuieli judiciare de 57 de lei.
Oamenii legii au documentat patru cazuri în care bărbatul, fiind în stare de ebrietate, și-a bătut sau și-a insultat soția. Din cauza suferințelor, femeia a încercat să se stranguleze cu o frânghie, dar a fost oprită de o vecină. Peste trei zile, ea a înghițit un pumn de pastile. Potrivit unui martor din dosar, în lipsa unei intervenții rapide, intoxicația ar fi putut avea consecințe grave. Totuși, și prima instanță, și cea de apel au lăsat agresorul în libertate.
Situația s-a schimbat după ce, în 2018, CSJ a întors cauza la rejudecare. Atunci, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat 5 ani și șase luni de închisoare. În 2019, CSJ a lăsat sentința în vigoare.
Amnistiat cu ocazia aniversării Independenței
Într-un alt caz, examinat de CSJ în 2017, este vizat un bărbat din raionul Cantemir, сare a fost recunoscut vinovat de șantaj în prima instanță și condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Aceeași instanță l-a achitat de învinuirea de determinare la suicid, spunând că el putea să comită doar una din cele două infracțiuni menționate de procurorii.
Dosarul penal a fost pornit după ce bărbatul șantajase o femeie (în hotărâre nu este specificat în ce relații erau cei doi) că va publica niște înregistrări video ce țin de viața ei intimă, dacă ea nu-i va achita 500 de euro. Femeia a consumat mai multe pastile, dar a fost internată în spital și salvată. Curtea de Apel Sud a decis, de asemenea, că bărbatul nu poate fi acuzat de determinare la suicid, iar CSJ a întors cauza la reexaminare, spunând că există temeiuri pentru a-l recunoaște vinovat pe ambele capete de acuzare.
La această etapă, însă, bărbatul a fost amnistiat, în legătură cu cea de-a 25-a aniversare a Independenței Republicii Moldova.
Lăsat în libertate după ce a șantajat o minoră
Încă o hotărâre în baza articolului 150 a fost emisă de Curtea de Apel Nord în noiembrie 2025. Este vorba despre un bărbat care, în 2021, și-a șantajat fosta iubită minoră că va publica imagini video și fotografii cu ea în ipostaze intime, pentru a se răzbuna că a rupt relația cu el. Șantajul a durat din mai până pe 18 iulie 2021, ziua în care bărbatul a trimis imaginile unor cunoscuți comuni, iar fata a luat pastile și a făcut o intoxicație acută, fiind ulterior tratată la terapie intensivă.
Instanța de fond i-a dat 3 ani de închisoare, dar a suspendat executarea pedepsei, stabilind o perioadă de probațiune de 3 ani. De asemenea, judecătorul a dispus că trebuie să-i plătească părții vătămate prejudiciu moral în sumă de 100.000 de lei.
Procurorul a contestat sentința, insistând să-i fie stabilită o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 5 ani și șase luni, din care 3 ani cu executare și restul – cu suspendare. Curtea de Apel a lăsat, însă, fără modificări decizia instanței de fond.
Un precedent la CEDO
În noiembrie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat R. Moldova pentru că nu a protejat-o pe Tatiana Vieru, o femeie din Chișinău, de violența în familie. Pe parcursul anilor 2014-2016, instanțele au emis șase ordonanțe de protecție împotriva fostului ei soț. Bărbatul le încălca și continua să o agreseze fizic și psihologic. Femeia a decedat în toamna anului 2016, la scurt timp după ce a căzut de la fereastra unui bloc din sectorul Buiucani.
- Vezi și: R. Moldova, condamnată la CEDO într-un caz de violență domestică soldat cu decesul unei femei
Judecătorii CEDO au constatat că autoritățile moldovene nu au făcut nicio încercare serioasă de a examina comportamentul agresorului în ansamblu și nu au luat în considerație toate manifestările de violență. Potrivit lor, obligațiile statului nu se limitează la prevenirea agresiunilor fizice, ci includ și evaluarea efectelor psihologice grave generate de abuzul sistematic.
De asemenea, magistrații europeni au stabilit că ancheta privind decesul Tatianei Vieru nu a fost eficientă. Deși a pornit o cauză penală privind determinarea la suicid, procurorul nu a analizat ultimii 2 ani din viața femeii, dar numai ziua în care ea a căzut de la înălțime, concluzionând că fostul soț nu i-a făcut nimic în acea zi. Într-un final, dosarul a fost clasat.
Avocata Violeta Andriuța, care a prezentat interesele fratelui Tatianei Vieru la CEDO, spune că o persoană supusă repetat abuzurilor poate ajunge într-o stare profundă de disperare, iar sinuciderea poate fi rezultatul direct al presiunilor și violenței exercitate asupra sa.
În același timp, avocata afirmă că investigarea unor asemenea cazuri este una dintre cele mai complexe provocări juridice.
„Principala dificultate constă în faptul că victima nu mai poate relata presiunile, amenințările sau abuzurile la care a fost supusă. În aceste condiții, autoritățile trebuie să reconstruiască circumstanțele pe baza probelor indirecte: mesaje, declarațiile rudelor, vecinilor sau prietenilor apropiați, plângeri anterioare la poliție”, a declarat Europei Libere Violeta Andriuța.
Avocata susține că, deși în mai multe cazuri comunitatea cunoaște că o femeie era victimă a violenței domestice, pentru transformarea acestor informații în probe juridice solide este nevoie de o investigație rapidă și minuțioasă. „Dacă cazul este tratat de la început doar ca o sinucidere, fără analizarea istoricului abuzurilor și a relației victimei cu presupusul agresor, există riscul ca responsabilitatea pentru violență să rămână neinvestigată, iar făptuitorul să beneficieze de impunitate”, explică Andriuța.
Potrivit ei, în decizia „Vieru contra Moldovei” CEDO a transmit un mesaj juridic clar R. Moldova: „Atunci când o persoană moare în circumstanțe neclare, iar în spate există un istoric de violență domestică, autoritățile nu pot trata cazul ca o simplă sinucidere. Este imperativ ca ele să investigheze în mod serios contribuția violenței și presiunilor exercitate asupra victimei la deces”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
