Săptămânalul Ziarul de Gardă scrie că în R. Moldova, problema corelaţiei glotonimelor “limba moldovenească” şi “limba română” rămâne una nerezolvată deși Curtea Constituțională (CC) s-a expus la subiect, subliniind că prevederea inclusă în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a R. Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească, din articolul 13 al Constituţiei. De 27 de ani, Parlamentul nu a reușit modificarea denumirii limbii de stat pentru a fi în concordanță cu Declarația de Independență. Reporterii mai atrag atenția că Parlamentul poate adopta o lege cu privire la modificarea Constituţiei cu votul a două treimi din deputaţi, după cel puţin șase luni de la data prezentării iniţiativei legislative în cauză.
Actualul Parlament trebuie să execute Hotărârea Curții Constituționale din 2013, prin care s-a stabilit că, potrivit Declarației de Independență, limba oficială în Republica Moldova este limba română și să pună pe agendă subiectul legat de denumirea limbii de stat, este de părere expertul constituționalist Alexandru Arseni, deputat în primul Parlament. El a remarcat, în cadrul emisiunii Nodul Gordian, de la Radio Chișinău, că disputele legate de denumirea limbii și păstrarea în Constituție a sintagmei de limbă „moldovenească” reprezintă un atac asupra demnității poporului român. Alexandru Arseni a amintit că proiectul Constituției Republicii Moldova, votat în prima lectură de primul Parlament, în martie 1993, stipula faptul că limba oficială este limba română, dar după dizolvarea Legislativului și venirea la putere a agrarienilor, în Legea Supremă votată de aceștia, a fost indicată ca limbă de stat „moldoveneasca”.
Chiar dacă suntem în prag de an școlar, iar pandemia de coronavirus se intensifică, în rândul cadrelor didactice există încă reticență privind vaccinarea împotriva COVID-19, notează jurnaliștii de la Stopfals.md. Autoritățile în sănătate spun că reticența unor oameni de a se vaccina este cauzată de mai mulți factori, cum ar fi neîncrederea în vaccinuri, presupusele efecte secundare ale vaccinării, dar și teoriile conspirației răspândite în societate. Daniela Demișcan, șefa Direcției Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății (MS), consideră că cei care cred în teoriile conspirațiilor îi influențează și pe cei indeciși. „Avem două categorii de oameni, una informată și alta – dezinformată. Teama de consecințe post-imunizare, neîncrederea generală în vaccinare, speculațiile despre originea noului coronavirus și teoriile false ale conspirațiilor sunt folosite foarte abil de o grupare de oameni, redusă ca număr, dar suficient de activă și vocală pentru a bulversa societatea și a-i influența pe oamenii indeciși”, explică Daniela Demișcan.
În anul 2020 exporturile de culturi nucifere au constituit circa 12.700 de tone în valoare de 71,7 milioane de dolari, arată date făcute publice de Ministerul Agriculturii. Acesta este cel mai mic nivel din ultimii nouă ani. Astfel comparativ cu anul 2019 exporturile au scăzut circa 20%, iar față de anul 2014 - cu peste 35%, potrivit datelor UN Comtrade, consultate de Mold-Street.com. Scăderea exporturilor de culturi nucifere din 2020 se datorează în special condițiilor climatice, adică secetei severe din anul trecut, care a dus la o scădere cu circa 25% a recoltei de nuci, până la 14.700 de tone. Un alt factor sunt prețurile mai mici de export atestate în anii 2019-2020. Potrivit datelor statistice, 79% din exporturile de nuci sunt orientate spre țările Uniunii Europene, în special Franța, Germania, Olanda, România și Austria.
Reporterii de la Gazeta de Chișinău scriu despre capcanele creditelor financiare. Zeci de firme de microfinanţare de pe piaţa financiară moldovenească abundă de oferte de creditare, care par a fi una mai atrăgătoare decât alta. Aceste oferte îi corup în special pe oamenii simpli, ajunşi la limita disperării, analfabeţi juridic, care semnează contracte fără ca să le citească. Moldovenii sunt ademeniţi să apeleze la întreprinderile de microfinanţare pentru procedura simplificată de eliberare a creditelor, spre deosebire de băncile comerciale, care impun cerinţe pe care oamenii de rând nu le pot întruni, cum ar fi angajarea oficială în câmpul muncii. În consecinţă, sute de moldoveni care au luat credite de la organizaţii de microfinanţare au ajuns să fie deposedaţi de bunuri, inclusiv de locuinţe, după aceea au fost puşi în situaţia să achite sume care depășesc de câteva ori suma împrumutată.
