„Atacul asupra Capitoliului s-a încheiat; urmează atacul asupra Kremlinului”, afirmă fără ocol Dorin Popescu în analiza publicată de spotmedia.ro. Este urmarea observației că, în timp ce „Capitoliul își caută liniștea pierdută, în Est se ascut harnic săbiile; iar gladiatorii coboară din nou în arena”. Finalul de an 2020 „s-a consumat în tensiuni interne fără precedent în țări de periferie geopolitică precum Belarus, Georgia sau Kârgâzstan”, iar acum, în Rusia se anunță noi proteste de amploare față de arestarea lui Alexei Navalnîi. La Kremlin e analizată varianta contramanifestațiilor, la care Vladimir Putin a mai apelat și în 2012. Dar președintele rus are de înfruntat și semne de radicalizare a opoziției politice, în parlament și în afara parlamentului. Cel mai mult se agită Partidul Comunist, care se crede „a treia cale” și încearcă să adune în jurul său și alte formațiuni de stânga, iar pentru asta folosește un mix de discurs anti-Putin și poziții atent selectate din „recuzita liberală”.
În săptămânalul Dilema Veche, Matei Vișniec pornește de la cartea francezului Christophe Barbier, Tiraniile epidemiei – Libertăţile noastre sacrificate. Autorul exprimă temerea că, deși pandemia are șanse să fie învinsă prin vaccinare masivă, „consecinţele ei s-ar putea să fie resimţite încă zece sau douăzeci de ani”, și „dacă nu cumva în viitor nu vom avea mai multe vieţi distruse de consecinţele economice, culturale, sociale, psihologice ale pandemiei decât vieţile salvate în ultimele 12 luni prin carantină şi alte măsuri drastice”. Lumea contemporană trăiește prin paradoxuri. Matei Vișniec le preia pe cele semnalate de autorul francez : „globalizarea a favorizat circulaţia virusului şi se află la originea pandemiei. Dar tot globalizarea a favorizat şi crearea vaccinurilor într-un timp record, prin eforturile reunite ale multor specialişti”. Uniunea Europeană „prezintă imaginea unui sistem blocat, a unor state baricadate, cu totala suspendare a liberei circulaţii în interiorul ei şi a libertăţilor individuale în fiecare ţară în parte. S-ar putea însă ca exact din această criză sanitară să renască ideea europeană şi să se formeze embrionul unei naţiuni europene aderând în primul rând la ideea de solidaritate”.
Anda Simion este publicată de republica.ro cu un articol despre derapajele unei idei apărute tocmai spre a fi „un instrument de ajutor în respectarea drepturilor umane și evitarea discriminării”: corectitudinea politică. Or tocmai se vorbește de scoaterea din grilele pentru copii ale televiziunilor a clasicelor desene animate Peter Pan, Pisicile Aristocrate și Dumbo, „deoarece au sădită sămânța rasismului adânc, pe undeva”. Se dă și un exemplu din zona politicului: noul președinte american Joe Biden a semnat legea prin care transgenderilor li se permite să ia parte la competiții sportive conform identității de gen pe care și-o asumă. Or, arată contributoarea la site-ul republica.ro, ar fi oare corect ca „un băiat care se consideră fată” să poată concura cu fete, „deși legile naturale nu pot pune semnul egalității între capacitățile fizice ale unui bărbat și cele ale unei femei?” „Înțeleasă și folosită greșit, această corectitudine politică - gândită să deservească idealul apropierii dintre oameni - devine dispută între forțe extremiste, iar la mijloc, unde trebuia să existe echilibrul, spațiul se golește într-un ritm înfiorător”.
