Mai mulți eperți militari occidentali consultați de Europa Liberă sunt de părere că ar fi „mai logic” ca Rusia să recurgă la atacuri hibride, asupra infrastructurii energetice sau de comunicații, decât să atace direct și deschis instalații NATO, sau să recurgă la arme nucleare, fie ele și tactice (cu o arie de acțiune limitată).
Sean Monaghan, analist la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington, fost oficial în Ministerul Britanic al Apărării, argumentează că, în primul rând, dacă Rusi ar ataca cu arme o rută de aprovizionare a Ucrainei dintr-o țară NATO, cum e Polonia de exemplu, riscă să declanșeze articolul 5 al Tratatului Nord Atlantic și un răspuns militar masiv al celor 30 de țări membre.
„Războiul cu Ucraina nu este existențial [pentru Rusia]. Este rezultatul unei alegeri. Un război cu NATO ar fi existențial”, spune Monaghan
Nord Stream și nu numai
În cazul conductelor energetice submarine, Rusia este deja bănuită de un atac hibrid. La sfârșitul lunii septembrie, patru explozii au avut loc la conductele sistemului de gazoducte Nord Stream 1 și 2, care leagă Rusia direct de Germania prin Marea Baltică.
În opinia lui Sean Monaghan, ar putea fi vorba de „o avanpremieră la atacuri hibride și mai periculoase”. Exploziile au avut loc în apele teritoriale ale Suediei și Danemarcei, iar anchetatorii din cele două țări cred că au fost provocate de detonarea a câtorva sute de kilograme de explozibili. Președintele american Joe Biden și mulți oficiali occidentali au vorbit deja despre acte de sabotaj.
Nu s-a arătat cu degetul spre o țară anume, dar în Occident prevalează teoria că Rusia este cea care și-a sabotat propriile conducte pentru a descuraja Europa să ajute Ucraina. Un avertisment că poate executa astfel de atacuri și mai ales că nu se dă la o parte de la astfel de aacțiuni.
Rusia a redus de luni de zile exporturile de gaze naturale către Europa, ceea ce a dus la explozia prețurilor la gaze și la agravarea crizei energetice. S-a ajuns în punctul în care Fondul Monetar Internațional avertiza, în analiza sa trimestrială, că problemele economice serioase „vor lovi abia în 2023”, când multe țări ar putea ajunge în pragul recesiunii.
Kremlinul a negat orice amestec în exploziile de la Nord Stream, a dat în schimb vina pe Statele Unite, care s-au opus de la bun început proiectului, mai ales conductei Nord Stream 2. Scopul Statelor Unite, în interpretarea Rusiei, ar fi de a face Europa dependentă de gazul lichefiat american.
Miercuri, 12 octombrie, s-a anunțat că o conductă din sistemul de oleoducte Drujba, care aduce țiței rusesc prin Polonia în Germania, a fost oprită după ce s-a constatat o scurgere masivă de petrol. Incidentul a avut loc în Polonia, dar nu sunt încă informații despre cauzele lui.
Pe 8 octombrie, întregul traficul feroviar a fost oprit câteva ore în nordul Germaniei. Motivul: avarii la cablurile terestre. Căile ferate germane au vorbit de „sabotaj”. Este în curs o anchetă care încearcă să stabilească cine a fost în spatele „incidentului”.
Sean Monaghan de la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington atrage atenția că astfel de atacuri asupra infrastructurii energetice sau de comunicații au avantajul de a fi ambigue și greu de atribuit, „nu trec un anumit prag care ar declanșa un răspuns militar”.
William Courtney, fost diplomat de carieră, participant la negocierea tratativelor de dezarmare americano-sovietice, crede și el că cel mai probabil Rusia va escalada conflictul atacând o conductă, un cablu de internet sau un satelit.
„Va alege [probabil] o țintă mai ambiguă, care să nu provoace neapărat răspunsul concertat al NATO”, spune Courtney, astăzi analist la Corporația RAND de la Washington.
Atacul cibernetic din Estonia
Rusia a fost deja în spatele unor atacuri hibride majore împotriva unor țări NATO. În 2007, a lansat un atac cibernetic coordonat de câteva săptămâni împotriva Estoniei, vizând site-urile web ale guvernului, bănci, companii de telecomunicații, furnizori de internet și instituții de presă. Totul după ce autoritățile estone au mutat din centrul capitalei Tallin un controversat monument în memoria armatei sovietice. La apogeul atacului, cardurile bancare și rețelele de telefonie mobilă au fost temporar blocate.
Rusia a fost suspectată în alte incidente, ca acela petrecut largul coastelor norvegiene în 2021, când au fost tăiate și îndepărtate mai multe de cabluri subacvatice de comunicații. Senzorii atașați la cabluri aveau capacitatea de a capta informații, și au captat informații despre submarine rusești, făcându-i pe unii să creadă că Moscova ar fi fost în spatele incidentului.
Un an mai târziu au fost tăiate cablurile de fibre optice subacvatice care leagă Norvegia continentală de arhipelagul Svalbard, unde se află și stația de satelit omonimă, una din sigurele două stații care pot primi și prelucra date de la sateliții de pe orbita polară. Rusia se declarase deja îngrijorată că stația Svalbard ar putea fi folosită și pentru comunicații cu sateliți militari.
În ianuarie, amiralul Sir Tony Radakin, șeful Statului Major al Apărării Marii Britanii, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „creșterea fenomenală a activității subacvatice rusești, mai ales a submarinelor”.
Într-un interviu pentru cotidianul Times, amiralul a avertizat că Rusia are capacitatea navală de a amenința securitatea cablurilor submarine și chiar de a pune în practică astfel de amenințări.
Călcâiul lui Ahile: digitalizarea economiilor
Sean Monaghan de la la Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington spune că, în principiu, rețelele de comunicații submarine sunt rezistente. Vulnerabilitatea constă în faptul că o cantitate mare de date trece încă printr-un număr restrâns de cabluri sub Marea Baltică, Marea Nordului și Oceanul Atlantic.
„Economiile occidentale se bazează pe acest trafic de date, avem acum economii predominant digitale, iar Rusia știe asta”, a spus el. „De aceea, văd exploziile de la Nord Stream drept un fel de avertisment implicit cu privire la capacitățile submarine avansate ale Rusiei, avertisment la care NATO trebuie să răspundă”, mai spune Monaghan.
Rusia a suferit eșecuri majore pe câmpul de luptă în Ucraina, dar – conchide Monaghan – are în continuare „forțe maritime, spațiale și ciber-spațiale extrem de puternice, capabile să provoace daune acolo unde doare”.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
