Popșoi a vorbit pe 19 septembrie, în marginea briefingului comun cu noul ministru ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, aflat în vizită la Chișinău.

Ministrul moldovean a declarat că R. Moldova „condamnă hotărât” agresiunea rusă împotriva Ucrainei și a mulțumit țării vecine pentru „jertfa de sânge” datorită căreia este păstrată pacea în restul Europei. În acest sens, Popșoi a subliniat că Moldova susține „deplin” formula de pace propusă de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

La rândul său, Sibiha a declarat că Ucraina este aliata Moldovei în procesul reintegrării regiunii transnistrene, care trebuie să aibă loc „într-o formulă pașnică”, cu evacuarea contingentului militar rus.

Șeful diplomației ucrainene a spus că a vorbit cu omologul său moldovean despre colaborarea pentru contracararea amenințărilor hibride ale Rusiei la adresa Moldovei, dar și a altor state din regiune. Ministrul a mai declarat că Ucraina „știe despre intențiile Rusiei de a destabiliza Moldova înainte de alegerile și referendumul” din 20 octombrie, dar Kievul „nu va permite acest lucru”.

• Te-ar putea interesa și: Republica Moldova, România și Ucraina fac front comun contra dezinformării rusești

Tot astăzi, la București, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea securității R. Moldova în fața amenințărilor „hibride” la care o supune Rusia, ca și pentru sprijinirea parcursului ei european.

„Revalidarea constantă, în mod amplificat în ultimii ani, a poziției României de susținător principal al Republicii Moldova, de furnizor de asistență și soluții concrete (de la gaze la energie electrică, păcură, resurse umane, consultanță) și de principală voce care promovează agenda europeană a Moldovei creează cele mai favorabile premise pentru întărirea Parteneriatului Strategic”, se spune în comunicatul CSAT.

Ce se știe despre „planul de victorie” al Ucrainei

Toate punctele din „planul de victorie” al Ucrainei pe care Kievul intenționează să îl prezinte Washingtonului au fost elaborate, a declarat președintele Volodimir Zelenski în obișnuitul său discurs de seară, la 18 septembrie.

Presa a relatat că Zelenski intenționează să discute cu președintele american, Joe Biden, în timpul vizitei sale în SUA, săptămâna viitoare.

Deși nu a dezvăluit detaliile, președintele a declarat anterior că ar fi compus din patru puncte principale și un al cincilea legat de situația postbelică a țării. Potrivit ziarului Kyiv Independent, planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, pe asistența militară străină, cu libertatea de a utiliza în orice mod materialele primite, și pe sprijinul economic.

Potrivit declarației unui consilier prezidențiale ucrainean din 17 septembrie, planul nu prevede vreo cedare de teritorii ocupate de Rusia.

„(Înghețarea conflictului) nu va duce la sfârșitul războiului, ci doar va oferi Rusiei posibilitatea de a acumula resurse suplimentare și de a trece la a treia etapă (a războiului) cu mai multe ucideri în masă ale civililor din Ucraina”, a declarat Mihailo Podoliak, consilierul principal al președintelui ucrainean.

Primul plan de pace prezentat de Zelenski în 2022 a cuprins 10 puncte și a prevăzut, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, instituirea unui tribunal internațional pentru anchetarea crimelor de război comise de armata rusă, de rând cu eliberarea tuturor prizonierilor și persoanelor deportate. Kremlinul a respins orice negocieri în baza acestui plan.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe Facebook, deputatul a spus că măsura a fost menită să scape țara de moștenirea sa sovietică și rusă.

El a mai spus că este o „decizie istorică”, care va fi urmată de alte redenumiri.

Potrivit deputatului Iaroslav Jelezniak, 281 de deputați din totalul de 450 au votat în favoarea inițiativei legislative.

Lozinski a citat ca exemple nume schimbate: Novomoskovsk, Krasnohrad, Drujba și Pervomaisk.

În timp ce unele așezări au revenit la denumirile anterioare revoluției, Novomoskovsk, care purta numele Moscovei încă din 1794, a primit un nume complet nou - se va numi acum Samar.

În trecut, amintește dpa, o serie de orașe din Ucraina au fost redenumite în onoarea liderilor sovietici. Dnipro a fost redenumit Dnipropetrovsk în 1926 - în onoarea unui important politician sovietic ucrainean, Grigori Petrovski.

Actuala campanie de redenumire localităților, despre care autorii săi susțin că este menită să elibereze Ucraina de „moștenirea colonială” a Rusiei, nu este lipsită de controverse.

Marți, mai mulți deputați au blocat podiumul vorbitorului în timpul dezbaterii, în încercarea de a amâna votul, conchide dpa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bărbatul, numit în presă Beka Jaiani ar putea fi condamnat la 16 până la 20 de ani de închisoare.

Motivele omorului comis la 18 septembrie în locuința Kesariei din Tbilisi nu sunt cunoscute.

Poliția a modificat prima încadrare a crimei, anume de „omor premeditat” în „omor premeditat cu circumstanțe agravante, de gen”.

Site-ul Civil.ge spune că asasinul ar fi iubitul Kesariei. Ea ar fi publicat înaintea crimei, în premieră, pe rețele, o fotografie cu ei doi ca un cuplu – încălcând interdicția proclamată de bărbat de a face relația publică.

Vecinii victimei au declarat că bărbatul ar fi tratat-o rău pe Kesaria, în trecut, că ea s-ar fi plâns chiar poliției, dar autoritățile nu au luat-o în serios.

Georgia, fostă republică sovietică devenită recent candidată la aderare la UE, țară predominant creștin-ortodoxă, are una din cele mai conservatoare și patriarhale societăți din Europa, cu o rată ridicată a violenței domestice.

„Negare a umanității”

Moartea Kesariei a fost deplânsă de președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, într-o postare pe Facebook.

„O crimă oribilă! O negare a umanității! Sper ca uciderea acestei femei minunate să ne facă măcar mai umani și mai creștini”, a scris președinta.

Omorul a avut loc la o zi după ce parlamentul Georgiei, țară condusă de un guvern mai prietenos cu Moscova decât altele din trecut, a aprobat o lege care scoate practic în afara legii orice fel de discuții despre persoanele LGBT+.

• Te-ar putea interesa și: Georgia adoptă o lege anti-LGBTQ+ după model rusesc

Sunt interzise căsătoriile gay, adopțiile de către astfel de persoane, marșurile Pride etc. Rusia a fost prima țară est-europeană care a adoptat asemenea lege în 2013. Moldova a avut și ea o tentativă legislativă de acest fel în 2016, dar a abandonat-o rapid, după proteste.

Chiar în ziua omorului Kesariei, premierul georgian Irakli Kobahidze s-a arătat „uimit” de protestele internaționale împotriva legii anti-LGBT+, spunând că ea nu face decât să reflecte valorile creștine pe care se bazează societatea georgiană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

M.Video-Eldorado, principalul retailer de electronice din Rusia, și operatorul de rețele mobile MTS au anunțat joi că vor fi primii din Rusia care vor prezenta noul iPhone 16, de la Apple.

M.Video a declarat că livrările de telefoane vor începe de săptămâna viitoare. MTS a declarat că se așteaptă ca vânzările fizice să înceapă „foarte curând”.

Apple nu a răspuns de îndată unei solicitări de comentariu de la Reuters - făcută când în SUA încă era noapte.

Apple și-a întrerupt toate vânzările de produse în Rusia în martie 2022 și a oprit servicii precum ApplePay ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina. Sancțiunile impuse de Occident între timp au încercat să limiteze exporturile de tehnologie către Rusia.

Rușii vor trebui să plătească cu câteva sute de dolari mai mult decât consumatorii americani pentru iPhone 16.

• Te-ar putea interesa și: Sancțiunile se simt: ultimul „Happy Meal”

M.Video a declarat că prețurile vor începe de la 112.999 ruble (1.225 de dolari) pentru un iPhone 16 de 128 GB, cu peste 400 de dolari mai scump decât prețul din SUA de 799 de dolari. iPhone Pro Max de 1 TB este disponibil pentru precomandă în Rusia la prețul de 249.999 ruble (2.710 $), comparativ cu prețul din SUA de 1.599 $.

Prețurile MTS sunt doar cu ceva mai mari decât cele ale M.Video, iar compania solicită un depozit de 25.000 de ruble pentru precomenzi.

Brandurile străine care au oprit exporturile către Rusia folosesc acum rute ocolitoare pentru a ajunge la consumatori, de obicei prin țări care nu au impus sancțiuni Rusiei, precum Turcia, Kazahstan, China, India și Emiratele Arabe Unite.

Reuters scrie că nu a putut afla care ar fi ruta de intrare în țară a noilor iPhone-uri.

• Vezi și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute

Sistemul de importuri paralele sau „gri”, aprobat de guvernul rus pentru mărcile care au părăsit Rusia după invazie, face ca rușii dispuși să plătească mai mult să intre până la urmă în posesia bunurilor îndrăgite.

Bunurile și tehnologia din Occident rămân populare în Rusia, o vulnerabilitate potențială pe care Moscova dorește să o reducă prin producția internă.

Kremlinul a cerut oficialilor guvernamentali să nu mai folosească iPhone-uri, afirmând că agențiile de informații occidentale le-au „compromis” folosind software de supraveghere. Apple a negat aceste afirmații. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o analiză detaliată după aproape 15 ani de studiu, biroul doctrinar al Vaticanului nu a declarat că aparițiile raportate la Medjugorje au fost autentice sau de origine supranaturală. Ba chiar a semnalat îngrijorări cu privire la contradicțiile din unele dintre „mesajele” pe care presupușii vizionari spun că le-au primit de-a lungul anilor - a relatat Associated Press.

Dar, cu aprobarea Papei Francisc, biroul de doctrină a decis că „fructele abundente și răspândite (ale credinței), care sunt atât de frumoase și pozitive”, justifică decizia sa. Acesta a declarat că, procedând astfel, „evidențiază faptul că Duhul Sfânt acționează fructuos pentru binele credincioșilor în mijlocul acestui fenomen spiritual”.

În 1981, șase copii și adolescenți au declarat că au văzut-o pe Fecioară pe un deal din satul Medjugorje, situat într-o regiune din sudul Bosniei. Unii dintre acei „vizionari” inițiali au susținut că aparițiile au avut loc de atunci în mod regulat, chiar zilnic, și că Fecioara Maria le trimite mesaje.

Ca urmare, Medjugorje a devenit o destinație europeană majoră de pelerinaj pentru credincioșii creștini, atrăgând milioane de oameni de-a lungul anilor. Numai anul trecut, 1,7 milioane de ostii euharistice au fost distribuite în timpul slujbelor de acolo, potrivit statisticilor publicate pe site-ul web al sanctuarului, acesta echivalând cu o estimare aproximativă a numărului de catolici care l-au vizitat.

Cu toate acestea, spre deosebire de sanctuarele catolice mai cunoscute și mai bine vechi din Fatima (Portugalia) sau Lourdes (Franța) presupusele apariții de la Medjugorje nu au fost niciodată declarate autentice de Vatican.

Pe plan local au existat mereu bănuieli că în spatele aparițiilor se află dorința de câștig.

Chiar și Francisc, în 2017, și-a exprimat îndoiala cu privire la mesajele vizionarilor, spunând: „Prefer ca Fecioara Maria să fie o mamă, mama noastră, și nu un operator de telegraf care trimite un mesaj în fiecare zi, la o anumită oră”.

Decizia de acum - anticipează AP - va avea cu siguranță un impact asupra Medjugorje. Municipalitatea a declarat că turismul este esențial pentru dezvoltarea sa. Lucrătorii municipali spun că 2024 ar putea fi un an record, deoarece pelerinii creștini tind să evite Israelul din cauza războiului și optează în schimb pentru Medjugorje.

„Medjugorje înseamnă foarte mult, toate sectoarele economice se bazează pe Medjugorje”, a declarat Ante Kozina, șeful asociației de turism. „Este o sursă de creștere pentru întreaga municipalitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății din 19 septembrie, majoritatea elevilor aveau simptome evidente de intoxicație.

Primele semne de boală (slăbiciune generală, dureri în abdomen, febră 37,1-39,6℃, vomă și diaree) au apărut pe data de 17 septembrie 2024, începând cu ora 15:00. O parte dintre elevii care prezentau semne de boală diareică acută au plecat la domiciliu însoțiți de părinți.

În acest moment, 14 copii și angajatul liceului sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ,,Toma Ciorbă”, iar alți 6 la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase pentru Copii, inclusiv un copil în secția de reanimare.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 50 de persoane s-au intoxicat într-o tabără de vară din Chișinău

Starea copiilor și a angajatului liceului este satisfăcătoare, iar a celui din reanimare – gravă, dar stabilă, spun autoritățile.

Ministerul Sănătății a evitat să precizeze circumstanțele în care s-au intoxicat copiii, însă a spus că o anchetă epidemiologică este în desfășurare.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a precizat că elevii s-au infectat după ce au consumat hrană în incinta cantinei liceului. Inspectorii ANSA au inițiat un control la firma responsabilă pentru alimentarea copiilor. Până la finalizarea anchetei, cantina și-a sistat activitatea.

Potrivit autorităților, responsabilitatea privind siguranța alimentelor revine operatorilor din domeniul alimentar.

La rândul său, directorul liceului „Aristotel” a declarat pentru NewsMaker că elevii instituției de învățământ ar fi fost infectați cu norovirus, care se poate răspândi prin consumul de apă și alimente contaminate dar poate fi transmis și prin contact direct de la o persoană la alta.

La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață 362 de elevi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (PCCOCS) spune că, pe 18 septembrie, lui Gorgan „i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul privind pretinse acțiuni de spionaj în interesul Rusiei”.

Pe 13 iunie, PCCOCS a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare, după o investigație de presă care sugerează că generalul Igor Gorgan ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Potrivit procuraturii, investigațiile sunt în desfășurare și procurorii încearcă să identifice toate persoanele implicate pentru a stabili „caracterul și conținutul informației pretins transmise”, fără a da alte detalii sau nume.

• Vezi și: Procurorii au deschis o cauză penală după ce generalul Gorgan ar fi transmis informații unui stat străin

Anterior, persoanele care cunosc detalii despre mersul anchetei au declarat Europei Libere că Gorgan nu-și recunoaște vina și informațiile publicate în presă ar fi trucate.

Pe 5 iunie, reprezentanții SIS au spus că datele din posesia instituției confirmă veridicitatea informațiilor prezentate într-o investigație jurnalistică, publicată în aceeași zi de „The Insider”.

Autorii investigației susțin că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reiese că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

Gorgan a devenit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului Apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta exact de spionaj în favoarea Rusiei. În 2019, Gorgan a revenit în funcție, fiind numit de președintele socialist Igor Dodon. În 2021, președinta Maia Sandu l-a demis la propunerea actualului ministru al Apărării, Anatolie Nosatîi.

Tot pe 18 septembrie, Guvernul a cerut demiterea lui Eduard Ohladciuc, cel care l-a înlocuit, în 2021, pe Gorgan la șefia Statului Major. Ministerul Apărării a spus că generalului de brigadă i-a expirat contractul de serviciu militar.

• Te-ar putea interesa și: Cum explică Ministerul Apărării și experții demiterea lui Ohladciuc

În opinia expertului Andrei Curăraru, autoritățile vor să aducă la conducerea armatei o persoană care să gestioneze mai rapid și mai eficient procesul de „curățare a sistemului de potențiale surse de informație pentru Federația Rusă”

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acuzațiile, făcute într-un documentar BBC și într-un podcast, sunt cele mai recente aduse unor figuri puternice după începutul mișcării #MeToo în 2017, notează AFP.

Fayed, care a murit anul trecut la vârsta de 94 de ani, a fost o figură proeminentă în viața publică britanică timp de decenii datorită proprietății sale asupra Harrods și relațiilor adesea complicate cu familia regală.

Fiul său Dodi a avut o poveste de amor cu Prințesa Diana, care divorțase de Prințul Charles, actualul rege, și a murit alături de ea într-un accident de mașină la Paris în 1997.

Peste 20 de femei au vorbit cu BBC în cadrul unei investigații jurnalistice speciale, susținând că au fost agresate și au suferit violențe fizice la Londra și Paris.

Cinci femei au spus că au fost violate de miliardar, potrivit documentarului „Al Fayed: Un prădător la Harrods” care urmează să fie difuzat în cursul zilei de joi, precum și podcastulul „World of Secrets” („O lume de secrete”).

Fayed a fost acuzat anterior, pe când trăia, de agresiune sexuală și că ar fi pipăit mai multe femei, însă o anchetă a poliției din 2015 privind o acuzație de viol nu a condus la vreo acuzație.

Proprietarii actuali ai magazinului Harrods au declarat că sunt „absolut îngroziți” de acuzațiile de abuz, adăugând: „Ca firmă, i-am dezamăgit pe angajații noștri care au fost victimele lui și ne cerem sincer scuze”.

În iulie 2023, Harrods a început să plătească despăgubiri femeilor care au depus plângeri cu privire la abuzuri sexuale comise de Fayed de la sfârșitul anilor 1980 până la sfârșitul anilor 2000.

Fayed a vândut celebrul magazin din zona Knightsbridge în 2010 diviziei de investiții a Fondului Suveran de Investiții din Qatar pentru suma de 1,5 miliarde de lire sterline. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nivelul apei la stația de măsurare Trestno, chiar în afara orașului cu 630.000 de locuitori, era stabil la 6,31 metri. De obicei, apa are o înălțime puțin peste 3 metri.

Valul actual de inundații este totuși mai scăzut decât în timpul inundației din 1997, când nivelul apei a atins 7,24 metri în oraș.

Însă prim-ministrul Donald Tusk a avertizat împotriva subestimării gravității situației, afirmând că este „prea devreme pentru a proclama victoria”.

Afluenții umflați ai Oderului din sud-vestul Poloniei rămân un motiv de îngrijorare.

În comunitatea Marszowice din Wrocław, locuitorii au ajutat serviciile de urgență să acopere cu saci de nisip două scurgeri în digul de-a lungul afluentului Bystrzyca peste noapte.

Apele Oderului și ale afluenților săi ar putea rămâne ridicate până luni, au declarat meteorologii.

Între timp, liderii țărilor cele mai afectate de Ciclonul Boris la sfârșitul săptămânii se întâlnesc joi în Polonia cu șefa Comisiei Europene, pentru a discutat compensațiile pe care le-ar putea oferi UE.

Situația s-a ameliorat în multe din zonele afectate după ce ploile au încetat, iar oamenii se străduiesc să înlăture urmările. Apa Dunării continuă să crească însă în Ungaria.

Bilanțul furtunii care a lovit Europa Centrală și de Est în ultimele zile a crescut miercuri la 24 de morți. Potrivit AFP, au murit cinci persoane în Austria, șapte în Polonia, șapte în România și cinci în Republica Cehă.

• Te-ar putea interesa și: Leova, după potop: Case inundate, hambare goale, poduri distruse și grădinițe fără acoperiș

Întâlnirea despre urmări, la care participă premierul polonez Donald Tusk, premierul ceh Petr Fiala, slovacul Robert Fico și a cancelarul austriac Karl Nehammer are loc chiar la Wrocław.

Premierul ungar Viktor Orban - care săptămâna aceasta și-a anulat toate angajamentele internaționale din cauza furtunii - nu va fi prezent, deși țara sa a fost de asemenea grav afectată.

Premierul României va lipsi, de asemenea, din cauza unei reuniuni privind apărarea.

Cehul Fiala a declarat miercuri pe X că liderii vor „discuta despre posibilitățile de ajutor financiar european pentru Republica Cehă și alte țări din Europa Centrală”.

Austriacul Nehammer a declarat că la summit se va discuta și despre „o coordonare și mai bună în viitor a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor”.

România, îngrijorată de Dunăre, dar nu prea tare

Timp de o săptămână, începând din 17 septembrie, debitul Dunării la intrarea în România crește în fiecare zi cu 1.000 de metri cubi pe secundă, arată prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA). Autoritățile române spun că sunt în alertă, dar că nu există pericolul unor viituri, relatează Europa Liberă România.

Miercuri, pe 18 septembrie, Dunărea intra în România – la Baziaș – cu un debit de 3.400 m3/s, iar joi debitul va ajunge la 4.100 m3 /s.

Pe 24 septembrie debitul va fi de 8.000 m3/s.

În localitățile din aval de Baziaș, volumul Dunării va scădea treptat, potrivit prognozei pentru perioada 18-24 septembrie de la Centrul Național de Prognoze Hidrologice al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor(INGHA).

Hidrologii de la Apele Române și de la INGHA susțin prin urmare că, pentru România, astfel de volume ale apei nu vor pune problema unor viituri. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În ultimii ani, în R. Moldova au fost înregistrate patru cazuri de febră Dengue, toate fiind de import (2019 – 1, 2020 – 2, 2022 – 1). În Europa de la începutul anului 2024, au fost înregistrate 24 de cazuri de febră Dengue. La nivel mondial au fost înregistrate peste 12 milioane de cazuri și peste 8.000 de decese au fost raportate în 86 de țări.

Febra Dengue este provocată de un virus transmis de țânțarii genului Aedes – un tip de țânțar răspândit în regiunile tropicale și subtropicale, actualmente întâlnit și în R. Moldova.

Infecția este provocată de mușcătura țânțarilor infectați, dar nu se transmite de la o persoană la alta, sau prin anumite obiecte. Simptomele febrei Dengue pot varia de la ușoare până la severe: febră, dureri de cap, dureri musculare și articulare, erupții cutanate și oboseală.

Diagnosticul precoce este important pentru a permite administrarea tratamentului și pentru a aplica măsuri de control al bolii. Sunt disponibile două vaccinuri împotriva Dengue, ambele fiind concepute pentru utilizare în zonele în care febra Dengue este frecvent întâlnită (adică nu în Europa).

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova a procurat 200.000 de doze de vaccin antigripal

Specialiștii Agenției Naționale pentru Sănătate Publică recomandă când călătoriți într-o zonă endemică să vă protejați de mușcăturile de țânțari prin:

• îmbrăcarea hainelor cu mânecă lungă și pantaloni lungi;
• folosirea plaselor de protecție la ferestre și uși pentru a împiedica intrarea țânțarilor în casă;
• evitarea zonelor cu infestare de țânțari:
• folosirea repelenților pentru țânțari;
• eliminarea în mod corespunzător a deșeurilor solide și eliminarea habitatelor artificiale create de om care pot reține apa;
• acoperirea, golirea și curățarea săptămânală a recipientelor de stocare a apei menajere;
• aplicarea insecticidelor adecvate pe recipientele de stocare a apei în aer liber.

La apariția semnelor specifice infecției, specialiștii îndeamnă cetățenii să se adreseze la medic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suspectul, un civil era un om de afaceri cu legături în Turcia, care a participat la cel puțin două întâlniri în Iran pentru a discuta posibilitatea asasinării premierului Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant sau a șefului agenției de informații interne Shin Bet, Ronen Bar.

Arestarea a avut loc luna trecută, conform unei declarații comune a Shin Bet și a poliției israeliene, citată de Reuters.

Times of Israel scrie că bărbatul a fost pus sub acuzare oficial joi și că iranienii i-ar fi oferit bani în schimbul asasinatelor. El ar fi cerut un milion de dolari, încă înainte să se pună pe treabă.

Săptămâna trecută, Shin Bet spusese că a descoperit un presupus complot al grupării militante libaneze Hezbollah de a asasina un fost oficial de rang înalt din domeniul apărării, care a fost ulterior identificat ca fiind fostul șef al Statului Major al armatei și ministru al apărării Moshe Ya'alon.

• Te-ar putea interesa și: Opt morți și mii de răniți după ce pagerele folosite de gruparea Hezbollah au explodat

Anunțul arestării omului care ar fi urmat să-l omoare pe Netanyahu a venit la o zi după ce Hezbollah, miliție sponsorizată de Iran în Liban, a fost lovită pentru a doua zi consecutiv de explozii de echipamente de comunicații dirijate de la distanță, al doilea val ucigând cel puțin 20 de persoane și rănind peste 450.

Israelul nu a comentat direct atacul, dar mai multe surse de securitate au declarat că a fost întreprins de agenția israeliană de spionaj Mossad. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unul dintre cei mai proeminenți aliați europeni ai lui Trump este președintele Poloniei, Andrzej Duda. Cei doi lideri au avut o relație strânsă, în timpul mandatului lui Trump la Casa Albă, când Duda a beneficiat de sprijinul direct al fostului președinte american în alegerile prezidențiale din Polonia.

Duda, care își încheie mandatul în 2025, a fost unul dintre partenerii internaționali preferați ai lui Trump, iar cei doi și-au exprimat frecvent admirația reciprocă. Acest parteneriat strategic a atras atât critici, cât și sprijin din partea diferitelor tabere politice, dar este clar că amândoi și-au folosit legăturile pentru a-și întări pozițiile interne și externe.

Maica Domnului din Czestochowa, transferată în Pennsylvania

Un exemplu este anunțul participării lor la un eveniment în Pennsylvania, la sfârșitul săptămânii, un stat-cheie în alegerile prezidențiale americane.

Deși o întâlnire oficială între Trump și Duda nu a fost confirmată, se așteaptă ca aceștia să fie prezenți la același eveniment, la Sanctuarul Național al Maicii Domnului de la Czestochowa din Doylestown, o suburbie a metropolei Philadelphia. Acest sanctuar catolic este dedicat icoanei istorice a Madonei Negre din orașul polonez Czestochowa și este un loc de pelerinaj important pentru comunitatea poloneză-americană.

Evenimentul include dezvelirea unui monument, care va comemora lupta mișcării de solidaritate poloneză pentru independență împotriva regimului comunist susținut de sovietici. El oferă ambilor lideri oportunitatea de a se conecta cu comunitatea poloneză din America.

Pennsylvania are una dintre cele mai mari comunități de polonezi americani, ceea ce face ca sprijinul acestora să fie important pentru Trump.

Europeni, europeni - dar conservatori!

Apropiere între Trump și Duda nu este o excepție. În Europa, Trump are și alți susținători notabili, printre care Viktor Orbán, premierul Ungariei, și Matteo Salvini, vicepremierul Italiei. Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale anti-democratice și naționaliste, și-a exprimat sprijinul ferm pentru Trump.

Prietenia politică a lui Trump cu Viktor Orbán a fost criticată recent de ambasadorul american în Ungaria, David Pressman, care a acuzat guvernul maghiar că își bazează politica externă pe rezultatul unei singure alegeri.

Orbán nu a făcut nici un secret din sprijinul său pentru Trump, declarând public că victoria fostului președinte american ar fi benefică pentru politica globală. Trump l-a lăudat constant liderul maghiar, numindu-l "unul dintre cei mai respectați oameni" și un "prim-ministru inteligent".

În timp ce Ungaria se bucură de protecția NATO și de sprijinul economic al Uniunii Europene, guvernul lui Orbán a adoptat o poziție critică față de aceste instituții, provocând o reexaminare a rolului său în alianța occidentală.

Această dualitate în politica externă a Ungariei ridică semne de întrebare cu privire la viitorul relațiilor sale cu Vestul, mai ales dacă Trump nu va câștiga alegerile. Fără un „Plan B”, așa cum a menționat ambasadorul Pressman, Ungaria ar putea rămâne izolată, în special dacă continuă să favorizeze legături cu regimuri autoritare precum Rusia și China.

Apropierea dintre Donald Trump și lideri autoritari din Europa ridică semne de întrebare asupra modului în care aceste relații pot influența politica externă americană și stabilitatea Occidentului.

În cercurile conservatoare din Statele Unite, influența lui Orbán a crescut, în special prin evenimente precum conferințele organizate de Conservative Partnership Institute, unde s-au distribuit materiale care promovau viziuni pro-ruse.

Aceste evoluții evidențiază o tendință periculoasă în care politicile externe sunt modelate de interese personale și alianțe cu regimuri autoritare, punând sub semnul întrebării angajamentele tradiționale ale Americii față de NATO și Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul de Externe de la Kiev a spus că este „recunoscător” pentru decizia României de a dona un sistem Patriot Ucrainei.

„Este foarte importantă, pentru a consolida apărarea Ucrainei. Este un scut nu numai pentru Ucraina, cât și pentru Europa [...] Avem cazuri numeroase de încălcare a spațiilor aeriene ale statelor NATO de către rachetele sau dronele rusești. De aceea, acest sistem, mai ales în preajma iernii, ne va permite să consolidăm capacitățile noastre de apărare”, a spus Andrii Sibiha, transmite Agerpres.

Șeful diplomației ucrainene a subliniat că rachetele și dronele ruse trec sau cad în apropiere de centralele nucleare din Ucraina și pot fi extrem de periculoase.

„De aceea vreau să rog partenerii noștri din România să analizeze posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele rusești în apropiere de spațiul aerian românesc”, a adăugat Sibiha.

• Te-ar putea interesa și: România numește atacul asupra unei nave cu grâne în Marea Neagră „escaladare fără precedent”

De cealaltă parte, ministrul de Externe român, Luminița Odobescu, a reafirmat „sprijinul total” al României „pentru apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, transmite News.ro.

„Am reconfirmat astăzi domnului ministru faptul că România va continua să fie alături de Ucraina, oferind sprijinul deplin, multidimensional și consistent pentru cauza ucraineană în lupta sa legitimă cu agresorul rus. Suntem în cea de-a 937-a zi a acestui război de agresiune declanșat de Rusia fără niciun motiv, în fiecare zi am văzut cum ordinea internațională bazată pe reguli este încălcată flagrant”, a declarat Luminiţa Odobescu.

Diplomații român și ucrainean au mai spus că discuțiile lor au vizat atât situația conflictului din țara vecină, cât și provocările aflate în fața Ucrainei odată cu apropierea iernii.

În plus, Luminița Odobescu, a afirmat că a primit asigurări de la Andrii Sibiha că autoritățile de la Kiev vor lua toate măsurile pentru menținerea drepturilor minorității române.

„Am discutat cu omologul meu ucrainean despre drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la libertate religioasă. Am primit asigurări de la domnul ministru că autoritățile ucrainene vor lua toate măsurile necesare pentru menținerea dreptului la oficierea slujbelor în limba română”, a declarat Luminița Odobescu la finalul întâlnirii de la București cu noul ministru de Externe ucrainean, Andrii Sibiha.

Joi, 19 septembrie, noul ministru de Externe ucrainean va vizita Chișinăul, având programate discuții cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi și cu premierul Dorin Recean.

Știre cu informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi ar urma să fie al treilea pe buletinul de vot, potrivit ordinii prealabile stabilite de CEC. Ex-primarul de Bălți a prezentat la CEC peste 25 de mii de semnături în susținerea candidaturii sale.

În cadrul ședinței, vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a propus refuzul de a înregistra însemnul „Pentru Moldova” pe motiv că a fost utilizat ca publicitate politică, fapt interzis de lege.

Cu toate acestea, propunerea lui Postica nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ex-premierul Vasile Tarlev, desemnat de Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”, a prezentat la CEC peste 18 mii de semnături în susținerea candidaturii sale. În cazul său, președinta CEC, Angela Caraman, a spus că unele liste de subscripție au fost întocmite cu nereguli, ceea ce a dus la anularea a peste 2.500 de semnături.

• Vezi și: Tarlev poate colecta semnături pentru a candida la prezidențiale. CEC i-a înregistrat un nou grup de inițiativă

Comisia Electorală Centrală a înregistrat în total 13 grupuri de inițiativă care adună semnături de sprijin pentru potențialii candidați la funcția de președinte.

Până astăzi, au fost înregistrați doi candidați, fiind vorba despre fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, înaintat de Partidul Socialiștilor din R. Moldova și actuala președintă, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat al formațiunii din 18 septembrie, socialiștii spun că demersul lor are la bază mai multe apeluri din partea diasporei moldovenești din Rusia. Ei fac trimitere la datele CEC care arată că din cele 21.682 de înregistrări prealabile, peste 8.230 au provenit din rândul cetățenilor moldoveni din Rusia.

„În pofida acestui fapt, în Rusia vor fi deschise doar 5 secții de votare, comparativ, de exemplu, cu Italia, unde vor fi organizate 60 de secții de votare pe baza a 2.495 de înregistrări sau cu Germania – 26 de secții de votare (1.993 de înregistrări) și Belgia – 4 secții de votare (228 de înregistrări)”, se menționează în comunicatul PSRM, care precizează că cererea de judecată a fost semnată de liderul formațiunii, ex-președintele Igor Dodon.

Socialiștii susțin că potrivit mai multor estimări, fără a le preciza, pe teritoriul Federației Ruse s-ar afla circa 400 de mii de cetățeni ai R. Moldova.

Prin deschiderea a doar 5 secții de votare ei susțin că este „limitat nejustificat” dreptul cetățenilor de a participa la alegeri.

În cursa electorală pentru prezidențialele din 20 octombrie, candidatul socialiștilor este ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo.

La 16 septembrie, CEC a decis deschiderea a 231 de secții de votare, alături de alte trei destinate votului prin corespondență, în 37 de țări, la scrutinul din 20 octombrie.

• Vezi și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

În Federația Rusă, din cauza riscurilor de securitate, vor fi deschise numai cinci secții de votare, iar în Ucraina, din cauza atacurilor rusești, numai două secții.

Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Alegătorii aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Finlandei și Islandei vor putea utiliza, ca metodă alternativă, votul prin corespondență.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, certificatul de înmatriculare provizoriu și permisul de conducere provizoriu vor putea fi generate în format digital și vor avea aceeași valoare pe teritoriul Republicii Moldova, ca și documentele eliberate fizic, potrivit secretarului general al Guvernului, Artur Mija.

Proiectul prevede și comasarea mai multor servicii și eliminarea unor proceduri, cu scopul de a simplifica birocrația din domeniu. Potrivit modificărilor, eliberarea, schimbarea și restabilirea permisului de conducere va costa mai mult, deoarece serviciul urmează să includă și eliberarea permisului provizoriu.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și Grecia își recunosc reciproc permisele auto

Noile reglementări prevăd și unele majorări de prețuri. Astfel, pentru eliberarea, preschimbarea sau restabilirea permisului de conducere, șoferii vor trebui să scoată din buzunare cu 80 de lei mai mult. Sumele vor varia de la 400 la peste 2.000 de lei, în funcție de termenul ales pentru eliberare.

Prin urmare, pentru prestarea acestui serviciu în 20 de zile, tariful va fi de 420 de lei. Dacă se va alege varianta urgentării, solicitanții vor plăti mai mult. 760 de lei - dacă permisul va fi eliberat în 10 zile lucrătoare, 1.100 de lei - în 5 zile lucrătoare și 1.440 de lei în doar trei zile.

Tariful pentru eliberarea permisului în o zi lucrătoare va fi de 1.780 de lei, iar în ziua adresării acest serviciu va costa 2.120 de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Videoclipuri și imagini neverificate difuzate pe rețelele de socializare au arătat o „minge” uriașă de flăcări care se înălța pe cerul nopții și mai multe detonări propagate pe suprafața unui lac aflat la aproximativ 380 km vest de Moscova.

Sateliții agenției spațiale americane NASA au detectat surse intense de căldură emanând dintr-o zonă de aproximativ 14 kilometri pătrați la fața locului în primele ore ale zilei de miercuri, iar stațiile de monitorizare a cutremurelor au detectat ceea ce senzorii au considerat a fi un mic cutremur în zonă.

„Inamicul a lovit un depozit de muniții în zona Toropeț”, a declarat Iuri Podoliaka, un blogger militar pro-rus de origine ucraineană.

„Tot ceea ce e inflamabil deja arde acolo (și explodează)”.

Nu sunt informații cu privire la victime.

Presa de stat rusă - care n-a relatat despre noul atac - a menționat în trecut că în locul respectiv se află un arsenal important de arme convenționale.

Igor Rudenia, guvernatorul regiunii Tver, a declarat că au fost doborâte drone ucrainene, că a izbucnit un incendiu și că unii locuitori au fost evacuați. El nu a spus ce anume arde.

O femeie a declarat pentru Reuters că membrii familiei sale au fost evacuați din Toropeț.

„A început un incendiu cu explozii”, a spus femeia, dându-și doar prenumele, Irina.

O sursă din cadrul serviciului ucrainean de securitate de stat SBU a declarat pentru Reuters că atacul dronei a distrus un depozit în care erau depozitate rachete, bombe ghidate și muniție de artilerie. Guvernul ucrainean nu a făcut niciun comentariu, de îndată.

Rusia și Ucraina au raportat fiecare zeci de atacuri ale dronelor inamice asupra teritoriilor lor peste noapte.

„Explozie masivă”

Potrivit lui George William Herbert de la Middlebury Institute of International Studies din Monterey, California, mărimea exploziei principale prezentate în videoclipul neverificat de pe rețelele de socializare a fost compatibilă cu detonarea a 200-240 de tone de explozibili puternici.

Un chat din Toropeț de pe site-ul rusesc de socializare VK a fost inundat cu mesaje de susținere din alte părți ale țării și cu oferte de ajutor pentru persoanele care fug din oraș.

Unii întrebau dacă clădirile de la anumite adrese erau încă în picioare.

„Oameni buni, știe cineva ce s-a întâmplat cu satul Kudino??? Mi-au spus că nu a mai rămas nimic din casa noastră”, a postat o femeie.

O altă femeie a răspuns: „E de groază acolo”. Kudino este un sat situat la 4,5 km nord-est de Toropeț.

Unii bloggeri de război s-au întrebat cum au putut dronele să declanșeze explozii atât de mari la ceea ce se credea a fi o instalație puternic fortificată.

Potrivit unui raport al agenției de știri de stat RIA din 2018, Rusia construia deja atunci un arsenal pentru depozitarea de rachete, muniție și explozibili în Toropeț, un oraș vechi de 1.000 de ani, care are o populație de puțin peste 11.000 de locuitori.

Dmitri Bulgakov, pe atunci ministru adjunct al apărării, a declarat pentru RIA în 2018 că instalația ar putea apăra armamentul de rachete și chiar de un mic atac nuclear. Bulgakov a fost arestat la începutul acestui an pentru corupție, acuzație pe care o neagă.

„Acestea (instalațiile de beton) asigură depozitarea lor fiabilă și sigură, le protejează de loviturile aeriene și de rachete și chiar de factorii dăunători ai unei explozii nucleare”, a declarat Bulgakov la acea vreme, citat de RIA.

Unii ruși de pe grupurile de chat și-au exprimat furia.

„De ce muniția nu era în subteran?! Ce faceți???? În Kudino, casele au fost aruncate în aer! De ce arde pădurea și nu este nimeni acolo... ce fel de neglijență este asta!!!!”, a postat o femeie.

Rusia a raportat că unitățile sale de apărare aeriană au distrus peste noapte 54 de drone lansate împotriva a cinci regiuni ruse, fără a menționa Tver. Ucraina a declarat că a doborât 46 din cele 52 de drone lansate de Moscova peste noapte și că Rusia a folosit trei rachete aeriene ghidate care nu și-au atins țintele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții întreprinderii, deținute integral de guvernul de la Chișinău, au anunțat că au rezervat în acest sens o parte din capacitatea lunară pentru luna octombrie în vederea achiziționării energiei electrice de la compania Nuclearelectrica, care deține Centrala nucleară de la Cernavodă din România.

În cadrul acestei proceduri a fost depusă o garanție bancară, urmată de participarea la o licitație organizată de operatorul sistemului de transport al României, Transelectrica, în urma căruia SA Energocom a fost declarată câștigătoare.

„Astfel, rezervarea pentru prima dată a capacității lunare are loc respectând regulamentele UE, procedeu similar utilizat și în cazul procedurilor de alocare a capacităților zilnice odată cu sincronizarea Republicii Moldova la sistemul european continental ENTSO-E, în martie 2022”, se menționează în comunicat.

Compania spune că începând cu luna octombrie va procura 10 MW bandă (intervalul de 24/24), iar în lunile următoare cantitatea ar putea crește în funcție de necesitățile interne. Prețul unui MWh furnizat de Nuclearelectrica este de 400 roni, fiind plafonat de guvernul român.

• Vezi și: R. Moldova vrea să investească în Centrala de la Cernavodă și să importe energie nucleară din România

În urmă cu un an compania de stat „Energocom” și societatea națională din România „Nuclearelectrica” au semnat, pe 18 iulie, un memorandum de înțelegere pentru a vedea care sunt opțiunile ca R. Moldova să primească energie nucleară de la unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care urmează să fie puse în funcțiune în următorii ani.

Energocom a mai cumpărat energie electrică de la Nuclearelectrica în perioada octombrie 2022 - aprilie 2023.

Republica Moldova și Ucraina și-au sincronizat, în regim de urgență, sistemele energetice cu cel continental (ENTSO-E) în martie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Generală a Uniunii Europene a declarat că anulează sancțiunea din 2019 impusă de Comisia Europeană, care este principala autoritate antitrust a blocului cu 27 de țări membre.

„Curtea anulează decizia Comisiei în integralitatea sa”, a declarat acesta într-un comunicat de presă citat de Associated Press.

Decizia Comisiei se aplica unei părți restrânse a activității de publicitate a companiei Google: anunțurile pe care gigantul tehnologic american le vindea alături de rezultatele căutărilor Google pe site-uri web terțe.

Autoritățile de reglementare au constatat că Google a introdus în contractele sale clauze de exclusivitate care interziceau acestor site-uri web să difuzeze anunțuri similare vândute de rivalii Google.

Comisia Europeană, principala autoritate antitrust a blocului comunitar, a declarat, atunci când a emis sancțiunea, că prin acțiunile sale Google a dus la reducerea posibilităților de alegere ale agenților de publicitate și ale proprietarilor de site-uri web și, probabil, la creșterea prețurilor - care a fost transferată consumatorilor.

Anunțul de miercuri este doar unul din episoadele în care Google se confruntă cu UE.

AFP amintește că Bruxelles-ul a obținut o victorie săptămâna trecută, când cea mai înaltă instanță a UE de la Luxemburg a confirmat o amendă în valoare de 2,42 miliarde de euro aplicată în 2017 împotriva Google, pentru abuz de poziție dominantă prin favorizarea propriului serviciu de comparare a prețurilor.

Ca lider global autoproclamat în ce privește combaterea abuzurilor marilor companii tehnologice, Comisia Europeană a aplicat Google amenzi în valoare totală de 8,2 miliarde de euro între 2017 și 2019 pentru încălcări ale normelor antitrust.

Bătăliile juridice de lungă durată dintre Google și UE nu se încheie însă aici.

• Te-ar putea interesa și: Google și Apple, sancțiuni de miliarde după decizii istorice în justiția UE

Google contestă, de asemenea, o amendă de 4,3 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul i-a aplicat-o pentru că a impus restricții pe smartphone-urile Android pentru a-și stimula activitatea de căutare pe internet.

Google se află și în vizorul autorităților de reglementare din SUA.

Săptămâna trecută, concernul s-a confruntat cu al doilea proces antitrust major în mai puțin de un an, guvernul american acuzând Google de monopol în domeniul tehnologiei publicitare - sistemul complex care decide ce anunțuri online văd oamenii și costul acestora.

Acest proces vine după ce, în luna august, un judecător american a constatat că activitatea de căutare a Google este un monopol ilegal

În mod similar, UE a concluzionat anul trecut că Google denaturează concurența pe piață și a recomandat ca societatea să fie obligată să renunțe la activitățile sale în domeniul tehnologiei publicitare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Propunerea a venit de la Sergiu Plop, secretar de stat la Ministerul Apărării, însă acesta nu a precizat motivul.

În aceeași ședință, Guvernul l-a numit pe Ghenadie Cojocaru în funcția de secretar de stat al Ministerului Apărării.

În iulie, Ohladciuc a spus într-un interviu pentru Europa Liberă că numărul cazurilor de violare a spațiului aerian moldovean de rachete și drone rusești „a fost mult mai mare” decât cel anunțat oficial, din cauza capacității reduse de detectare a acestora de către sistemele de monitorizare a spațiului aerian.

Generalul explica atunci că apartenența R. Moldova la un „bloc militar” ar fi o „soluție mult mai ieftină” de protejare a spațiului aerian, în condițiile în care apărare antiaeriană este la fel de costisitoare „ca și aviația”.

• Vezi și: „În esență...” | Generalul Ohladciuc, de ce mai e nevoie pentru a apăra „la sigur” spațiul aerian al R. Moldova

Eduard Ohladciuc a fost numit în fruntea Armatei Naționale a R. Moldova în noiembrie 2021, printr-un decret al președintei Maia Sandu, după demiterea lui Igor Gorgan.

În iunie 2024, autorii unei investigații publicate de „The Insider” susțineau că au intrat în posesia corespondenței de pe Telegram a lui Gorgan cu colonelul directoratului principal de spionaj din Rusia, Alexandr Makarov.

Din mesaje reieșea că Gorgan ar fi raportat în mod regulat despre situația politică internă din R. Moldova și a transmis date despre vizitele reprezentanților Ministerului ucrainean al Apărării, care ar fi cumpărat echipament militar și obuze pentru forțele armate ucrainene.

La scurt timp, Procuratura pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale a spus că a deschis o cauză penală privind transmiterea datelor ce țin de sistemul național de apărare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin opt persoane au murit și alte mii sunt rănite după ce pagerele portabile, folosite de Hezbollah pentru a comunica, au început să explodeze în Liban marți după-amiază, transmite BBC.

Cel puțin opt oameni au fost uciși și 2.750 au fost răniți când mii de pagere au explodat simultan în Liban, a declarat ministrul sănătății pe 17 septembrie, după ce gruparea militantă Hezbollah, susținută de Iran, a declarat că doi dintre membrii săi și o fată se numără printre cei uciși în exploziile „misterioase”.

Ministrul libanez al Sănătăţii, Firass Abiad, a declarat că 200 dintre persoanele rănite sunt în stare critică.

Agenția iraniană de știri Mehr a scris că ambasadorul Iranului la Beirut, Mojtaba Amani, a fost rănit de una din explozii.

Un oficial Hezbollah a declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că detonarea pagerelor este „cea mai mare breșă de securitate” la care gruparea a fost supusă în aproape un an de război cu Israelul.

Exploziile au avut loc pe fondul intensificării violenței dintre Israel și Hezbollah, implicate în lupte transfrontaliere de când războiul din Gaza a izbucnit în octombrie anul trecut, în cea mai gravă escaladare din ultimii ani.

Armata israeliană a refuzat să comenteze.

Hezbollah a acuzat Israelul pentru „agresiunea păcătoasă” și a promis că țara va primi „pedeapsa echitabilă”.

Ministerul Sănătăţii din Liban spune că 200 dintre cei răniţi sunt într-o stare critică.

Hezbollah, un grup armat susținut de Iran, s-a opus de mult prezenței Israelului în zonele de frontieră disputate. Luptele dintre cele două părți au escaladat în ultimele luni, stârnind temeri că ar putea izbucni un război total în regiune.

Pagerele detonate sunt cel mai recent model folosit de Hezbollah în ultimele luni, au declarat trei surse de securitate.

Un jurnalist Reuters a văzut ambulanțe trecând în grabă prin suburbiile de sud ale capitalei Beirut, o fortăreață a Hezbollah.

O sursă de securitate a spus că dispozitivele au explodat și în sudul Libanului.

La spitalul Mt. Lebanon, un reporter Reuters a văzut mai multe motociclete năvălind în camera de urgență, unde oameni cu mâinile însângerate țipau de durere.

Șeful spitalului public Nabatieh din sudul țării, Hassan Wazni, a declarat pentru Reuters că aproximativ 40 de răniți sunt tratați la unitatea sa. Rănile au inclus răni la nivelul feței, ochilor și membrelor.

Valul de explozii a durat în jur de o oră după detonările inițiale, care au avut loc în jurul orei 15:45, ora locală. Nu este clar cum au fost detonate dispozitivele.

Forțele de securitate libaneze au declarat că o serie de dispozitive de comunicații fără fir au fost detonate în Liban, în special în suburbiile de sud ale Beirutului, ducând la rănirea mai multor persoane.

Grupuri de oameni s-au înghesuit la intrarea clădirilor pentru a verifica persoanele pe care le cunoșteau și care ar fi putut fi rănite, relatează jurnalistul Reuters aflat la fața locului.

Radiodifuzorii regionali care transportau imagini CCTV care au arătat ceea ce părea a fi un mic dispozitiv portabil plasat lângă casierul unui magazin alimentar unde o persoană plătea și care a explodat spontan.

Cum încearcă Hezbollah să contracareze supravegherea de înaltă tehnologie a Israelului

Mesaje codificate. Telefoane fixe. După uciderea unor comandanți de rang înalt în atacurile aeriene țintite israeliene, gruparea militantă libaneză susținută de Iran, Hezbollah, a folosit câteva strategii low-tech pentru a încerca să evite tehnologia de supraveghere sofisticată a inamicului său, au declarat surse informate pentru Reuters.

De asemenea, a folosit propria tehnologie – dronele – pentru a studia și ataca capacitățile Israelului de culegere de informații în ceea ce liderul Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, a descris ca fiind o strategie de „orbire” a Israelului.

Părțile au făcut schimb de focuri de când aliatul palestinian al Hezbollah din Fâșia Gaza, Hamas, a intrat în război cu Israelul în octombrie. În timp ce luptele de la granița de sud a Libanului au rămas relativ limitate, atacurile intensificate din ultimele săptămâni au sporit îngrijorarea că s-ar putea transforma într-un război pe scară largă.

Zeci de mii de oameni au fugit de ambele părți ale graniței. Atacurile israeliene au ucis peste 330 de luptători Hezbollah și aproximativ 90 de civili în Liban, potrivit statisticilor Reuters. Israelul spune că atacurile din Liban au ucis 21 de soldați și 10 civili.

Multe dintre victimele Hezbollah au fost ucise în timp ce participau la ostilitățile aproape zilnice, inclusiv lansarea de rachete și drone explozive în nordul Israelului.

Hezbollah a confirmat, de asemenea, moartea a peste 20 de agenți - inclusiv trei comandanți de top, membri ai unității sale de elită a forțelor speciale Radwan și agenți de informații - în atacuri direcționate departe de liniile frontului.

Armata israeliană a declarat că răspunde unui atac neprovocat al Hezbollah, care a început să tragă în ținte israeliene a doua zi după ce Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie.

Forțele de Apărare Israelului (IDF) au declarat pentru Reuters că lovesc ținte militare și luarea „măsurilor de precauție fezabile pentru a atenua daunele aduse civililor”.

„Succesul acestor eforturi depinde de capacitatea IDF de a colecta informații detaliate și precise despre forțele Hezbollah, liderii săi, infrastructura teroristă a organizației, locația și operațiunile lor”, se arată în declarație.

IDF nu a răspuns la întrebările despre colectarea de informații și contramăsurile lui Hezbollah, invocând „motive de securitate a informațiilor”.

Pe măsură ce presiunea internă crește în Israel asupra barajelor lui Hezbollah, IDF și-a evidențiat capacitatea de a-i lovi pe agenții grupului de peste graniță.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează să inundațiile recente care au afectat mai ales localități din zonele de centru și sud, unde apa a pătruns în beciuri, fântâni și alte spații subterane, au generat „dificultăți majore și riscuri pentru populație”.

Potrivit unor informații preliminare, circa „100 de fântâni publice și individuale au fost inundate” în raioanele Cantemir, Leova, Hîncești, precizează instituția.

„Ploile abundente și inundațiile duc la înrăutățirea calității apei din fântâni și izvoare, la poluarea legumelor și fructelor de pe terenurile agricole, provocând riscul declanșării și răspândirii bolilor diareice acute, hepatitei virale A și altor afecțiuni gastro-intestinale, ca rezultat al contaminării apei din apeducte și fântâni în urma deteriorării sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor și revărsarea conținutului lor”, se spune într-un apel al ANSP.

Pentru a reduce riscurile epidemiologice, autoritățile sanitare recomandă populației să consume apă potabilă numai din surse sigure (apeduct), apă fiartă sau apă îmbuteliată; să spele bine sub apă curgătoare fructele și legumele înainte de a le consuma; să prelucreze termic produsele alimentare; să evite consumul produselor alimentare nesigure; să folosească apă potabilă sigură la prepararea bucatelor; să respecte regulile elementare de igienă personală.

ANSP a făcut recomandări și pentru autoritățile publice locale: să aprovizioneze instituțiile de educație, medicale, rezidențiale cu produse alimentare și apă potabilă sigură; să curețe și să dezinfecteze fântânile și izvoarelor inundate; să salubrizeze localitățile și să evacueze nămolul de pe străzi și din curțile instituțiilor preșcolare și școlare, interzicând accesul copiilor pe teritoriile acestora timp de 17-20 zile; să spele și să dezinfecteze rețelele de apeducte afectate; să evacueze apa și nămolul din fântânele comunale și să le dezinfecteze; să depoziteze nămolul evacuat în locuri special amenajate.

• Te-ar putea interesa și: Cum a afectat ciclonul Boris Republica Moldova

Tot pe 17 septembrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că, după 72 de ore de activitate sporită în gestionarea intemperiilor naturale, Centrul de Dirijare în Situații Excepționale a revenit la regimul său obișnuit de funcționare.

Timp de 3 zile, subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, autoritățile publice locale și centrale au asigurat continuitatea intervențiilor în regim sporit, intervenind în mai mult de 400 de misiuni de lichidare a consecințelor ploilor abundente.

Administrația de Stat a Drumurilor a anunțat că, în prezent, pe toate drumurile naționale se circulă în siguranță.

Potrivit IGSU, pentru gestionarea și lichidarea consecințelor ploilor abundate au fost antrenate aproape 5 600 de persoane, angajați ai structurilor de forță și ai autorităților publice, și aproape 490 de unități de tehnică.

În prezent, Comisiile pentru Situații Excepționale teritoriale evaluează prejudiciile cauzate de ploile torențiale și planifică măsurile de recuperare în urma intemperiilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege, introdus de partidul de guvernământ, Visul Georgian, la începutul acestui an, cuprinde interdicții privind căsătoriile între persoane de același sex, adopția de către cupluri de același sex, schimbarea genului, susținerea publică a relațiilor și persoanelor LGBTQ+ și prezentarea acestora în mass-media.

AFP scrie că este de așteptat ca această decizie să alimenteze și mai mult tensiunile din țară înainte de alegerile parlamentare cruciale programate în octombrie.

La votarea boicotată de opoziție, parlamentarii partidului de guvernământ au aprobat cu 84 de voturi pentru și nici unul împotrivă proiectul de lege „privind valorile familiei și protecția minorilor”, împreună cu modificările aferente la o serie de alte legi.

Proiectul mai trebuie să fie semnat de președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili sau - în caz că refuză să o facă - de președintele parlamentului.

Măsura reflectă legislația similară utilizată în Rusia pentru a limita drepturile LGBTQ și „se referă la restricționarea, în instituțiile de învățământ și în emisiunile TV, a „propagandei relațiilor homosexuale și a incestului”.

Grupurile pentru drepturile omului au criticat formularea, inclusiv pentru că pune relațiile homosexuale pe picior de egalitate cu incestul.

În urmă cu peste un deceniu, autoritățile ruse au interzis, primele în regiune, susținerea publică a „relațiilor sexuale netradiționale”, precum și tranziția de gen, printre alte măsuri. Curtea Supremă a Rusiei a scos efectiv în afara legii activismul LGBTQ+ prin stigmatizarea a ceea ce autoritățile au numit „mișcarea” LGBTQ+, care deși nu există, este considerată în Rusia organizație extremistă.

Măsuri asemănătoare au adoptat de atunci și alte țări conduse de regimuri conservatoare, ca Ungaria sau, mai recent, Bulgaria.

Drumul spre UE, blocat

Uniunea Europeană a declarat la începutul acestei luni că pachetul de legi propuse în Georgia „subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă să stigmatizeze și să discrimineze în continuare o parte a populației”.

UE a mai declarat că adoptarea proiectului de lege ar avea „repercusiuni importante” asupra parcursului de integrare europeană al Tbilisi, care speră să adere la UE, și „va pune și mai multă presiune pe relațiile UE-Georgia”. Un emisar UE a confirmat că procesul de aderare a Georgiei este „înghețat”.

Președintele Parlamentului de la Tbilisi, Șalva Papuașvili - care a depus proiectul de lege - a declarat că el vizează „consolidarea mecanismelor de protecție a minorilor și a valorilor familiale care se bazează pe uniunea dintre o femeie și un bărbat”.

Măsura de marți urmează adoptării recente de către Tbilisi a unei legi anti-ONG privind „influența străină”, care a declanșat săptămâni de proteste antiguvernamentale în masă și condamnare occidentală.

Luni, secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat sancțiuni împotriva a doi oficiali ai guvernului georgian „pentru implicarea lor în încălcări grave ale drepturilor omului prin reprimarea protestelor pașnice împotriva legii privind influența străină”.

Blinken a declarat că Washingtonul „ia măsuri suplimentare pentru a impune restricții privind vizele pentru mai mult de 60 de persoane georgiene și membrii familiilor acestora responsabili sau complici în subminarea democrației în Georgia”.

„Rămânem îngrijorați de încălcările drepturilor omului și de acțiunile antidemocratice din Georgia și vom continua să luăm în considerare acțiuni suplimentare ca răspuns”, a spus el într-o declarație.

În mai, UE a avertizat Georgiei că „deraiază” de la calea sa de aderare la blocul comunitar prin promovarea unor măsuri care contravin valorilor europene.

După ce inițial a urmărit o agendă politică liberală pro-occidentală atunci când a venit la putere în 2012, Visul Georgian a început să prefere în ultimii doi ani poziții anti-occidentale și anti-liberale.

Criticii îl acuză că pune țara pe orbita Kremlinului și pune în pericol candidatura Georgiei la aderarea la UE. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marta Kos, o politiciană și diplomată de 59 de ani din Slovenia, a fost propusă în postul de comisar cu extinderea - urmând să fie, dacă va fi aprobată, persoana-cheie pentru eforturile Moldovei și Ucrainei - ca și altor țări candidate - de a adera la UE.

Kos a fost a doua propunere a slovenilor pentru un post de comisar. În prima fază, Ljubljana propusese un bărbat, pe Tomaz Vesel, iar Ursula von der Leyen a insistat că ar avea nevoie de o femeie, pentru a păstra echilibrul de gen al Comisiei.

De aceea, numele lui Kos a fost trecut pe lista noilor comisari cu asterisc, pentru că formal ea încă nu a primit acceptul parlamentului din țara sa.

Este de așteptat ca Marta Kos, care vine dintr-o fostă republică iugoslavă, să acorde mare atenție țărilor din Balcanii de Vest care așteaptă de multă vreme la poarta clubului occidental.

Marți, von der Leyen și-a exprimat încrederea că ea va primi cu bine aprobarea din partea comisiei parlamentare slovene, înainte să „meargă” și la votul din Parlamentul European.

În Comisia actuală, portofoliul extinderii i-a revenit maghiarului Oliver Varhely. În cea nouă, el va fi comisar pentru sănătate și bunăstarea animalelor.

Von der Leyen a numit-o pe spaniola Teresa Ribera în funcția de comisar antitrust, în timp ce Kaja Kallas, fosta prim-ministră din Estonia, va fi responsabilă cu politica externă.

Lituanianul Andrius Kubilius va fi primul comisar pentru apărare al UE - un nou rol menit să consolideze capacitatea europeană de producție militară în fața agresiunii ruse în flancul estic al Europei.

Comisia, amintește Reuters, este cea mai puternică instituție din cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Ea are puterea de a propune noi legi europene, de a bloca fuziunile între companii și de a semna acorduri de liber schimb.

Fiecare stat membru al UE va avea un loc la masa Comisiei, un rol comparabil cu cel al unui ministru guvernamental, deși ponderea sa politică variază foarte mult în funcție de portofoliu.

Pe lista comisarilor UE se mai află ministrul francez de externe Stephane Sejourne, responsabil cu strategia industrială, în timp ce slovacul Maros Sefcovic va supraveghea politicile comerciale.

Toți candidații vor fi audiați de deputații din Parlamentul European, care trebuie să aprobe nominalizarea lor.

Presa anticipează că va trece prin legislativ cel mai greu italianul de extremă-dreapta Raffaele Fitto, numit vicepreședinte pentru coeziune și reforme.

Anunțarea Comisiei a fost precedată de tensiuni, mai ales legate de propunerile franceze.

Luni, comisarul francez Thierry Breton, care urma să revină pentru un al doilea mandat la Bruxelles, și-a dat demisia. El spune că von der Leyen a încercat să convingă guvernul francez să nominalizeze pe altcineva, deși Breton fusese anunțat ca opțiune a Franței de la bun început.

• Te-ar putea interesa și: Durerile facerii Comisiei Europene. Propunerea franceză, Thierry Breton, demisionează cu nervi

Românca Roxana Mînzatu a fost propusă să preia portofoliul muncii în noua Comisie Europeană, odată cu titlul de vicepreședintă. Ea are 44 de ani și este europarlamentar din partea Partidului Social Democrat începând din iunie 2024.

A fost președinte al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, din septembrie 2015 și până în ianuarie 2016.

Între martie și septembrie 2015 a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

În perioada iunie-octombrie 2019, ea a fost și ministru al fondurilor europene în guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Potrivit CV-ului, Roxana Mînzatu este licențiată în Științe Politice în limba engleză la Universitatea din București (1998-2002). A făcut un master în Integrare Europeană (2003-2005) la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Principala revendicare a protestatarilor este către președinta Maia Sandu, căreia îi solicită să întoarcă în Parlament legea ce suspendă obligațiile de plată ale fermierilor față de creditori pe un termen de șase luni. Potrivit asociației „Forța Fermierilor”, numai circa 20% din agricultori ar putea beneficia de prevederile legii.

Liderii asociației afirmă că agricultorii au solicitat Parlamentului să adopte măsuri similare celor din România sau alte țări UE care au extins vacanțele fiscale până în octombrie 2025, însă propunerile lor au fost ignorate.

„Forța Fermierilor” a anunțat că „mai mulți agricultori din toată țara vor protesta în regiuni”, fără alte precizări. În ajun, liderul asociației, Alexandru Bădărău, a declarat Europei Libere că proteste vor avea loc în raioanele Cahul și Cantemir, și nu a exclus ca acestea să fie organizate și la Chișinău. Însă, video-uri postate pe rețele de socializare arată că protestele s-au extins și în alte raioane, cum ar fi Căușeni, Anenii Noi, Fălești și Drochia, dar și în autonomia găgăuză. Reprezentanții asociației afirmă că protestele vor crește în intensitate în zilele următoare.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă ajutoare pentru fermierii afectați de secetă și arșiță, fermierii au spus dinainte că nu e destul

În ajunul protestului, pe 16 septembrie, ministrul moldovean al agriculturii, Vladimir Bolea, s-a întâlnit la Bruxelles cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, căruia i-a spus că resursele interne ale Chișinăului sunt limitate și insuficiente pentru a-i ajuta pe fermieri. Bolea a cerut crearea unui Fond de dezvoltare și solidaritate pentru agricultura din Republica Moldova, în contextul a ceea ce a numit „crizele tot mai frecvente” și „schimbările climatice” cu care se confruntă fermierii moldoveni.

Potrivit unui comunicat al ministerului agriculturii, la întâlnirea cu comisarul european s-au abordat „subiecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar din Moldova, cu accent pe modernizarea infrastructurii agricole, sporirea competitivității fermierilor locali pe piața europeană și adaptarea acestora la noile standarde de mediu și climă impuse de UE”.

Începând cu primăvara anului 2023, fermierii moldoveni afectați de intemperii și de perturbările grave ale pieței de cereale au organizat mai multe proteste față de ceea ce numesc lipsa de sprijin a autorităților, cerând de mai multe ori demisia ministrului Bolea.

Un apel în sprijinul fermierilor moldoveni a lansat pe 17 septembrie și premierul Dorin Recean, în discursul rostit la conferința ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova, desfășurată la Chișinău. Recean a fost, de asemenea, în repetate rânduri, ținta criticilor vehemente ale fermierilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te