Linkuri accesibilitate

Cauzele iraţionale ale coronascepticismului


Moldova, Protest coronasceptic la Berlin, 16 noiembrie 2021

Cercetări sociologice ale coronascepticismului şi antivaccinismului în spaţiul lingvistic german

Dintre ţările vest-europene, Germania, Austria şi Elveţia au cele mai scăzute cote de vaccinare în rândurile populaţiei trecută de 12 ani. În Austria 24,8 la sută nu s-au vaccinat, în Elveţia 24,4 şi în Germania 22,8 la sută.

Cauzele iraţionale ale coronascepticismului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:17 0:00

Cum se explică faptul că tocmai în spaţiul lingvistic german cota este atât de scăzută? Sociologul Oliver Nachtwey din Basel, Elveţia, a încercat să cerceteze acest fenomen, urmărind comportamentul, felul de a acţiona şi atitudinea coronascepticilor şi antivacciniştilor în acest spaţiu cultural-lingvistic. Deşi cercetările continuă şi încă nu s-au încheiat, sociologul a declarat într-un interviu radio (DLF, 16.11. 2021) că a identificat cîteva elemente explicative comune. Unul dintre ele ar fi structura federală a celor trei state care facilitează diferenţe coronasceptice regionale puternice care în Bavaria se manifestă altfel decît în land-urile est-germane. În Germania răsăriteană scepticismul faţă de autorităţile federale centrale, din Berlin, s-a modificat, găsind acum o supapă politică de manifestare în şi prin respingerea măsurilor sanitare propuse şi impuse. În Elveţia refuzul măsurilor se observă în regiunile locuite de catolicii de limbă germană. Pentru asta există o explicaţie istorică, datând din secolul al XIX-lea când catolicii au fost obligaţi să se supună protestanţilor.

Un alt element comun, spune sociologul, este tendinţa de cultivare a unor formule spirituale alternative (opuse religiilor tradiţionale), ca de exemplu antropozofia şi ezoterismul. Fără a fi o religie, antropozofia oferă adepţilor cunoștințe despre lumea spirituală obținute, chipurile, prin cercetare spiritual-științifică, propunând reţete în toate domeniile practice ale vieții. Acest sistem conceptual favorizează cultivarea unui soi de elitism care se manifestă şi în rândurile unor antivaccinişti. La acest amalgam se adaugă în cele trei ţări şi o puternică politizare de dreapta.

Împreună cu alţi colegi de la Universitatea din Basel, Oliver Nachtwey a cercetat fenomenul, publicând anul acesta şi un prim studiu, intitulat: „Sociologia politică a corona-protestelor” („Politische Soziologie der Corona-Proteste”, Basel, 2021). Din acest studiu se desprind cîteva concluzii pe care Nachtwey a continuat să le urmărească. Profesorul este de părere că în cazul mişcării coronasceptice germane care-şi spune „Querdenken” (ceea ce într-o traducere aproximativă înseamnă „gândire transversală” sau „gândire laterală) ar fi vorba despre prima „mişcare postmodernă” (precum explică el în revista de filozofie, Philosphie-Magazin, 14.1. 2021). Asta pentru că mişcarea este lipsită de coerenţă şi consistenţă, ignorând toate argumentle ştiinţifice, criticând ceva fără a dispune de un aparat critic verosimil.

Protest coronasceptic la Berlin
Protest coronasceptic la Berlin

Surprinzător este faptul că la demonstraţiile împotriva măsurilor sanitare media de vîrstă este de 40 de ani. Foarte mulţi sunt liber profesionişti cu studii superioare, care au fost socializaţi într-un mediu alternativ de stînga. Totodată au preocupări de tip ezoteric şi sunt interesaţi de probleme ecologice şi climatice. Pe de altă parte, oamenii aceştia sunt extrem de preocupaţi de subiecte legate de soarta copiilor, ceea ce se desprinde, de exemplu şi din inscripţia de pe o pancartă arborată prima dată la o demonstraţie din oraşul Konstanz (din sudul Germaniei). Pe această pancarta se putea citi lozinca: „Măștile abuzează copiii”.

Surprinzătoare sunt aceste constatări şi pentru că profesorul Nachtwey s-a concentrat iniţial numai asupra rolului pe care-l juca partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) ca susţinător şi participant activ la numeroasele demonstraţii contra măsurilor sanitare.

Mulţi dintre cei care susţin acum linia AfD provin din anturaje de stînga, din rândurile sindicatelor sau din ONG-uri anti-autoritare. Cu alte cuvinte, foşti stîngişti s-au orientat spre dreapta care „idealizează acum autorităţi alternative”. Această categorie priveşte mass-media, sau instituţiile statului cu scepticism, respinge soluţiile medicinei clasice, preferând aşa numita „medicină alternativă”. În acest context, masca a devenit un simbol politic, ceea ce s-a văzut, de exemplu, foarte bine în SUA. Cei care purtau mască erau susţinători ai democraţilor, cei care o refuzau sprijineau pe republicani. Astfel, pentru coronascepticii de pretutindeni, masca devenise echivalentul unui sclavagism modern şi o încercare de suprimare a libertăţii individuale. În ultimă instanţă, pandemia a contribuit nu numai la creşterea radicalizării politice, ci şi la extinderea unor forme de gândire iraţională, periculoasă pentru sănătatea publică.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG