Trei consilieri ai formaţiunii „Partidul Nostru”de la Bălţi urmau să fie audiaţi astăzi la direcţia teritorială nord a Centrului Naţional Anticorupţie. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei a declarat pentru postul nostru de radio că funcționarii nu au fost la audieri şi că vor fi citați repetat, fără a oferi detalii despre cauza penală în care figurează aleşii locali. Consilierii formaţiunii lui Renato Usatîi, care au intrat de luni în greva foamei, susțin că au refuzat să apară în faţa oamenilor legii pentru că nu au fost informați în detaliu despre acuzațiile care le sunt aduse.
Formaţiunea Partidul Nostru de la Bălţi deţine majoritatea în cadrul Consiliului municipal. De luni, membrii fracţiunii au intrat în greva foamei acuzând puterea de la centru de presiuni prin intermediul Centrului Naţional Anticorupţie şi poliţiei. Săptămâna trecută trei consilieri ai formaţiunii au fost citaţi la CNA, iar avocatul acestora, Iulian Pascari, a declarat pentru portalul Newsmaker.md că aleşii locali nu s-au prezentat astăzi la audieri pentru că oamenii legii nu i-ar fi informat aşa cum prevede legea despre acuzaţiile aduse:
„Decizia privind iniţierea urmăririi penale, atâta cer, nu am nevoie de alte acte din dosar. Nu ştim ce se informaţii stau la baza deciziei de pornire a urmăririi penale. Între altele, ni s-a adus la cunoştinţă numărul dosarului şi că ar fi vorba de depăşirea anumitor împuterniciri, însă nu ştim despre ce împuterniciri ar fi vorba. Responsabilul de la CNA care ne-a înmânat citaţiile a spus că trebuie să analizeze şi să se sfătuie în privinţa răspunsului pe care să ni-l ofere.”
Într-un răspuns pentru postul nostru de radio, purtătoarea de cuvânt a CNA, Angela Starinschi, a menţionat că trei consilieri municipali Bălţi au fost citaţi „în legătură cu investigaţiile care au loc în cadrul unei cauze penale. Aceştia nu s-au prezentat astăzi (…), dar au transmis prin intermediul avocaţilor o scrisoare prin care au comunicat că nu pot da curs citaţiei pe motiv că se află în greva foamei”. Angela Starinschi a mai precizat că aleşii locali vor fi chemaţi repetat la CNA.
Directorul executiv al Congresului autorităţilor locale din Moldova, Viorel Furdui, organizaţie ce reprezintă interesele administraţiei publice locale din toată ţara, spune că urmăreşte cu îngrijorare felul în care a evoluat situaţia de la Bălţi, atincipând că acuzaţiile aduse puterii de la centru nu vor rămâne neobservate de partenerii externi ai Republicii Moldova:
„Situaţia care s-a creat, de fapt, este nu doar în vizorul nostru, dar şi a comunităţii internaţionale. Din câte ştiu, deja este informat şi Consiliul Europei care va veni pe parcursul anului 2018 cu rezoluţii şi rapoarte despre situaţia în domeniul democraţiei locale. (…) Astfel de acţiuni, mă refer la ceea ce au ajuns să facă consilierii din mun. Bălţi, este destul de îngrijorător, deoarece într-un stat normal, atunci când se întâmplă unele lucruri cu care nu eşti de acord, te duci în instanţele de judecată ca să cauţi adevărul. În această situaţie concluzia principală este că practic nimeni nu mai crede că poţi să-ţi găseşti dreptate în justiţia din Republica Moldova.”
În ce măsură o acţiune de protest poate influența mersul unei anchete? Şansele sunt minime, constată avocatul Valeriu Pleşca, ce practică avocatura de aproape 12 ani, or, potrivit legii, procurorii sunt independenţi atât procesual cât şi funcţional:
„Am avut cazuri, mai mult a persoanelor private de libertate, care şi-au manifestat în acest mod dezacordul faţă de acţiunile organului de urmărire penală atunci când s-a aplicat măsura preventivă sau a fost pornită urmărirea penală. Procesual nu poate să influențeze organul de urmărire penală, dar este o modalitate de sensibilizare a opiniei publice şi de a atrage atenţia asupra unor presupuse ilegalităţi”.
Greva consilierilor de la Bălţi nu este singura acţiune de protest faţă de puterea de la centru. La finele săptămânii trecute primarul comunei Tătărăuca Veche declara că este gata abandoneze funcţia pe care o deţine de mai bine de un deceniu plângându-se de presiuni, inclusiv politice. Mai mulţi experţi cu care am stat de vorbă anticipează că în acest an, unul electoral, ar putea creşte presiunea asupra aleșilor locali.
