După aproape 4 luni de la venirea la putere a Partidului Acțiune și Solidarite, în noiembrie urmează și primul test: alegerile din 15 localități, inclusiv sau în primul rând municipiul Bălți, care și-a pierdut primarul - pe Renato Usatîi, dezamăgit de faptul că nu a câștigat orașul nici la prezidențialele de anul trecut, nici la parlamentarele din iulie.
Vasile Botnaru a analizat cu istoricul Gheorghe Cojocaru importanța acestui prim test la urne al guvernării PAS:
Gheorghe Cojocaru: „Pentru 21 noiembrie se anunță alegeri pentru primăriile unui șir de localități, 15 la număr, între care și municipiul Bălți, unde primarul Renato Usatîi, cel care anul trecut producea senzația alegerilor prezidențiale, ocupând un onorabil loc trei, cu circa 17 la sută din voturi, și-a dat demisia din funcție imediat după scrutinul parlamentar din vară. Scorul slab, sub pragul de calificare în Parlament, al Partidului Nostru în acele alegeri, care comisese și imprudența de a se alia cu o formațiune obscură și, mai ales, calificarea lui Usatîi pe locul trei în municipiul Bălți i-au servit fostului primar o gravă decepție, determinându-l să se retragă din fotoliul pe care-l câștigase de două ori, de fiecare dată din primul tur de scrutin.”
Vezi și: Alegeri & rezultate, 2021
Europa Liberă: Ar fi de înțeles gestul lui Renato Usatîi care a pretins, uneori pe bună dreptate, că este favoritul bălțenilor, le-a făcut cadouri, din banii proprii uneori, galant cu doctorii, de exemplu etc., etc. și când colo i s-a întors spatele formațiunii, e adevărat, nu personal lui Usatîi. Dvs. ce semnificație i-ați atribui acestui scrutin după alegerile parlamentare din vara trecută, în care a ieșit victorios PAS-ul?
Gheorghe Cojocaru: „Alegerile locale ce urmează, dintre care cele pentru primăria municipiului Bălți vor ține cu siguranță capul de afiș, vor avea loc la vreo patru luni după schimbarea garniturii guvernamentale și vor reprezenta un prim test pentru actuala putere. La Bălți, în scrutinul parlamentar, Partidul Acțiune și Solidaritate s-a clasat pe un loc doi, după Blocul Socialiștilor și Comuniștilor. Această „capitală a nordului”, de-a lungul celor 30 de ani de independență a fost până în ultimul timp o oficină a forțelor nostalgice de stânga și și-ar putea reconfirma acest renume, dacă actuala guvernare nu va profita de sprijinul obținut la parlamentarele trecute.”
Europa Liberă: Deci, Dvs. întrevedeți o șansă reală ca Bălțiul să devină o capitală pro-europeană a nordului, așa să înțeleg? Și dacă asta este prezumția Dvs., ce ar trebui să facă autoritățile?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, ar trebui să se vadă că Partidul Acțiune și Solidaritate își dorește realmente să câștige primăria Bălțiului, ar trebui să se vadă ce tactică își construiește pentru a prelua cheile orașului, până acum inaccesibile forțelor pro-europene. Va trebui să se aibă în vedere că susținătorii lui Usatîi ar putea înclina balanța, într-un fel sau altul, într-o competiție în care, statistic vorbind, un candidat socialist sau comunist va pleca cu prima șansă. Mult va depinde și de personalitatea care va fi aruncată în lupta pentru primăria orașului, dar și de calitatea actului de guvernare la acest început de mandat.”
Europa Liberă: Dar suntem abia în septembrie și până la 21 noiembrie mai e cale lungă. Zis asta, pentru că între timp vedem lanțuri de scumpiri. Pe de altă parte, guvernul se declară hotărât să crească pensiile minime până la 2 mii de lei, încercând să îndulcească pastila. În acest context, ce se va întâmpla, dacă Bălțiul va rămâne în tabăra actualei opoziții parlamentare socialisto-comuniste, pentru că ați spus că un candidat de-al lor ar porni la drum cu prima șansă?
Gheorghe Cojocaru: „Guvernarea ar trebui să fie pregătită și pentru un asemenea scenariu, mai puțin comod, care însă n-ar avea prea mare impact politic, cel puțin, pe termen scurt și mediu. Ar fi totuși un scenariu deranjant, pentru că, după Chișinău, și cel de-al doilea oraș mare, Bălțiul, s-ar plasa de partea adversarilor politici ai actualei puteri, ajutându-i să-și revină din șocul înfrângerilor consecutive suportate în ultimii doi ani. Bătălia cea mare însă, și aici aveți deplină dreptate, se va da în plan social-economic, unde ultimele știri, și din ce în ce mai multe, nu sunt deloc bune.”
