Suntem la o săptămână de la turul întâi al alegerilor prezidențiale, soldat cu doi finaliști, Maia Sandu și Igor Dodon, și tot o săptămână ne desparte de confruntarea finală ce îl va propulsa pe învingător în jilțul de președinte al Republicii Moldova. De la închiderea secțiilor de votare și până în prezent, ecranele au fost pline deopotrivă de entuziasm și îngrijorare, cu două motive esențiale ce le-au generat - votul diasporei și cel al regiunii estice.
Noi însă ne întrebăm astăzi ce au înțeles alții despre felul cum s-a votat în Republica Moldova duminica trecută. Observațiile vin de la doi jurnaliști care au relatat pentru Euronews, unul - în reportaje televizate, iar altul - în comentarii.
* * *
Mai întâi, vorbesc cu Ernest Bunguri, corespondent Euronews, care și-a petrecut săptămânile trecute mai multe zile în Republica Moldova, relatând din teren despre votul moldovenilor. Prin coincidență, Ernest provine din Albania, acolo unde au călătorit anul trecut autoritățile de la Chișinău să vadă cum merge curățarea justiției. Începem discuția cu întrebarea: Surprinzătoare sau nu Republica Moldova, pentru un jurnalist din Vest, care o vizitează prima dată?
Ernest Bunguri: „Eu am rămas surprins de oamenii din Republica Moldova și de natura din Republica Moldova, gradul de civilizație a oamenilor din Republica Moldova. Ținând cont că suntem în perioada pandemică de COVID-19 în toată lumea, am fost foarte mirat că aici în toate instituțiile, în baruri, restaurante, inclusiv la secțiile de votare la care am fost, peste tot se ia temperatura. Deci există o politică în acest sens și lumea respectă regulile. La fel am fost șocat în sensul pozitiv de felul cum au fost organizate alegerile. Da, au avut loc mici incidente, dar per general alegerile s-au petrecut într-un mod foarte pașnic. Ceea ce am găsit într-adevăr ilogic în Republica Moldova, eu cred că în Republica Moldova poporul, populația Moldovei merită nu așa tip de politicieni și problema ilogică este că ei nu prea fac nimic ca să nu-i aibă pe acești politicieni, fiindcă eu sunt sigur, dacă 100% de moldoveni ar ieși la vot, ar participa la alegeri, astfel de politicieni ar dispărea pentru totdeauna pe foarte mult timp, dar lăsând votul doar pentru cei care sunt cointeresați, pentru militanții anumitor partide și zicând, declarând că eu nu mai cred în nimic și nu mai vreau să votez, deci în cazul acesta meritați acești politicieni.”
Europa Liberă: Cum l-ați descrie pe politicianul pe care îl merită țara?
Ernest Bunguri: „Ceea ce am văzut în această țară e că populația este foarte respectuoasă și că respectă toate regulile și se respectă unul pe altul, chiar și pe cei care trăiesc în alte regiuni, cum ar fi Transnistria, că totuși sunt pași mici și sunt cu brațele deschise, binevoitori și că populația iubește țara și nu a distrus această țară. Deci, această populație merită politicieni care să aibă grijă de populație și să aibă grijă de țară, și nu e neapărat ca cetățenii să plece din această țară din cauza acestor politicieni, ei trebuie să facă astfel ca politicienii să plece din această țară, fiindcă e o țară frumoasă și minunată. Și pot să vă dau un exemplu concret.
Eu vin din Albania, sunt originar din Albania și Albania are multe chestii în comun cu Republica Moldova...
Noi la fel suntem 3 milioane de populație, ca suprafață suntem aproximativ aceiași și noi la fel am trăit cândva într-un regim comunist. Dar, din păcate, actualmente noi, bunăoară, în capitala Tirana nu mai avem parcuri, fiindcă după căderea regimului comunist toată lumea a început să construiască, ilegal, tot ce a vrut. Și venind în Republica Moldova pentru prima dată, eu am observat Tirana cea de cândva care a păstrat o arhitectură, ceva s-a păstrat și acesta-i un lucru bun. Eu consider că dacă o populație a putut în acești 30 de ani să păstreze ceva ceea ce a fost bun, eu consider că această populație poate să construiască aici, pe loc, un viitor, fără ca să plece undeva.”
Europa Liberă: Totuși, moldovenii aleg să plece.
Ernest Bunguri: „Nu e nimic rău în faptul ca să pleci și să vezi alte culturi și alte țări, dar oriunde ai pleca o să ai nevoie de timp ca să construiești ceva de la zero.”
Europa Liberă: Ce nu e ca în Albania, la fel de bine ca în Albania?
Ernest Bunguri: „Deci, eu sunt pentru prima dată în Republica Moldova, populația este superbă. Oriunde am fost și cu oricine am vorbit, am văzut oameni frumoși și m-am simțit foarte confortabil și ca acasă, dar unii politicieni e ceea ce nu mi-a plăcut, poate nu toți, ci doar unii și aceasta seamănă cu situația din Albania.”
Europa Liberă: Cum e cu vorba ceea că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită?
Ernest Bunguri: „Dacă cetățenii nu votează, dacă nu merg la vot, da, până la urmă merită ceea ce iese la urmă. Eu sunt sigur că dacă toți moldovenii ar participa la vot, ei ar avea alți lideri.”
Europa Liberă: Dar ce nu e OK cu acești lideri?
Ernest Bunguri: „Din câte eu am înțeles și am văzut, ei manipulează populația și caută slăbiciunile oamenilor, le folosesc pentru a rămâne la putere. Și nu-mi plac liderii care trăiesc pe spatele poporului, ci îmi plac liderii care trăiesc ca să ajute poporul lor. Liderii trebuie să servească, nu să ia de la popor. Spre exemplu, Angela Merkel, care nu are palat, care nu are bogății, care merge la cumpărături în modul cel mai simplu, în locurile în care merg toți cetățenii, ea servește poporului și țării, chiar dacă trăiește într-o țară bogată unde ar putea să-și permită să aibă luxul. Vorbind, spre exemplu, despre mine, eu sunt un jurnalist care locuiesc în Bruxelles de foarte-foarte mult timp și eu am fost plătit, remunerat pentru munca mea la Bruxelles de două sau chiar de trei ori mai mult decât orice lider sau prim-ministru din Albania, dar eu nu am mașină și nu am vile luxoase. Și atunci nu înțeleg de unde acești băieți au toate luxurile.”
Europa Liberă: Cum v-ați raportat la aceste alegeri, vi s-au părut cruciale?
Ernest Bunguri: „Eu consider că noi avem suficient timp în 4 ani de zile ca să înțelegem pe cine nu mai trebuie să votăm. Și dacă voi ați utiliza totalmente acest drept de vot, atunci democrația ar funcționa pe deplin, fiindcă dacă un lider nu schimbă țara în acești 4 ani de zile conform promisiunilor date, că el e Mesia și va schimba, atunci cel puțin noi putem să curățăm, să-i dăm afară prin a folosi dreptul la vot fiecare 4 ani.”
Europa Liberă: Despre ce au fost sau sunt aceste alegeri? About what?
Ernest Bunguri: „Despre viitor.
E vorba despre viitorul vostru sau despre viitorul lor...
Și dacă stați acasă, atunci tot timpul o să fie vorba despre viitorul lor, fiindcă ei tot timpul vor găsi pe cineva cui să plătească 400 de lei ca să-i voteze.”
Europa Liberă: Republica Moldova îi cu fața îndreptată spre Uniunea Europeană sau spre Rusia? Cum vi se pare?
Ernest Bunguri: „Ceea ce am simțit e că Republica Moldova este o țară europeană. Și eu cred că și Rusia este o țară europeană, atunci când vorbim de oameni, de populație. Depinde de politicieni cum fac ei ca țara să fie și în ce direcție să fie – europeană, ne-europeană sau de pe Marte, sau de pe altă planetă. Și Republica Moldova este plasată într-un loc extraordinar ca să fie prietenă cu toate țările și să rămână, în același timp, o țară europeană. Dar ce trebuie să facă Republica Moldova și la ce trebuie să lucreze e să facă astfel ca regulile, dreptul, legile să lucreze mult mai bine pentru țară și pentru populație. Deci e vorba să alegeți persoane care să facă dreptate și justiția să fie corectă și sigur că să nu fie coruptă. Deci, da, sistemul de justiție trebuie să fie curățat și doar aceasta este cheia rezolvării la celelalte probleme. Trebuie să găsiți așa oameni care să curețe acest sistem. Atunci când nu există echitate socială, când oamenii nu sunt toți egali, atunci locuim în ferma lui George Orwell, nu în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: În Albania cum stau lucrurile în sensul acesta? Cum a fost? Trebuie să recunosc că la un moment dat Republica Moldova se uita la Albania ca la un exemplu, au fost trimiși chiar de pe aici miniștrii justiției să preia experiența albaneză. La un moment dat era aici o pornire să fie dați afară toți din justiție și reangajați, să se facă o curățare a justiției pe calea asta. S-a renunțat ulterior la ea desigur, dar întrebarea mea este: cum faci un popor, dacă exemplul Albaniei poate servi ca exemplu pentru asta, ca model, cum faci un popor să înțeleagă că, în primul rând, are nevoie de justiție corectă?
Ernest Bunguri: „Mie mi s-a părut că cetățenii de aici cunosc ce înseamnă legea și nu este ceva foarte abstract. Dacă justiția nu funcționează, atunci populația e acea care plătește și a prelua experiența unei țări în acest sens nu înseamnă a trimite un ministru. Noi am început această reformă în justiție în Balcani și am început-o în 2016 prin voință. Și această reformă continuă, iată suntem în 2020 și suntem încă în reformă și vom vedea primele rezultate concrete atunci când vom vedea cel mai mare politician din țară că el stă după gratii.”
* * *
Mădălin Necșuțu, corespondent Balkan Insight la Chișinău, reporter la Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova.
Europa Liberă: Mădălin, în comentariul pe care îl scriai în timpul acestor alegeri pentru Euronews, eu acolo l-am văzut, porneai de la întrebarea: Va reuși regiunea transnistreană sau votul din regiunea transnistreană să încline balanța în favoarea dlui Dodon în actuala campanie? Acum, ce concluzie ai formula?
Mădălin Necșuțu: „Aș formula o concluzie foarte simplă, practic avem un fenomen care se întâmplă începând din 2016, se perpetuează în 2019 și iată că suntem în 2020 la un nou tur de alegeri - vorbim de alegerile prezidențiale - când vedem același fenomen amplificat. Sigur, în matematica electorală cifra este mică, dar ca și tendință, ca și obicei pe care autoritățile îl perpetuează și închid ochii la el, avem o problemă din punctul acesta de vedere. Nu putem lăsa o masă de oameni neinformată, că despre acest lucru vorbim, fiecare are dreptul din Transnistria să voteze, ei sunt cetățeni moldoveni și, sigur, conform Constituției, au dreptul să voteze, dar contează și în ce condiții votează, dânșii sunt obligați, sunt forțați de embargoul spațiului informațional din Transnistria să nu fie atât de informați despre ce se întâmplă. Ei nu sunt conectați la viața politică din Republica Moldova, trebuie să recunoaștem, în marea lor majoritate, și de aici avem o problemă.
Dacă cineva vine să voteze pentru o anumită sumă de bani - și au fost foarte multe dovezi în acest sens, am văzut cu toții autocarele care îi aduceau în mod organizat la acest scrutin și la precedentele, la fel, toată această pleiadă de elemente vizavi de obstrucționarea votului sau vicierea votului, mai bine spus, în Transnistria ne pune pe gânduri și ne întrebăm dacă într-o cursă electorală extrem de strânsă, tête-à-tête, în care cei doi concurenți merg foarte apropiat, dacă acest vot de câteva zeci de mii de oameni contează sau nu.”
Europa Liberă: Și nu așa va arăta cursa care ne așteaptă?
Mădălin Necșuțu: „Ba da. Toate sondajele arată o cursă foarte strânsă, așa a fost și în 2016. Atunci, dacă vă amintiți, diferența, după părerea mea și nu numai a mea, a multor analiști politici de la Chișinău, diferența a fost făcută de un fake news, vă amintiți foarte bine de cei 30 de mii de sirieni și acest fake news, care a fost perpetuat și ventilat de toate holdingurile media din Republica Moldova, și cele ale socialiștilor sau apropiate de socialiști, și cele ale dlui Plahotniuc, acum fugit din Republica Moldova.
Și tot acest aparat propagandistic practic a făcut diferența între cei doi...
Suntem în 2020 și cred că nimeni nu ar vrea ca câteva zeci de oameni din Transnistria, e adevărat, cu drept de vot, dar manipulați, care și-au vândut votul, să facă diferența între cei doi candidați la președinție. Cred că aici este cel mai mare pericol, aceste câteva zeci de mii de oameni să facă diferența pentru alte câteva milioane. Atunci cred că nu putem vorbi de un proces corect, echidistant, democratic sau putem să-i spunem cum dorim.”
Europa Liberă: Dar faptul că nu se întâmplă nimic din partea autorităților, spuneai și tu că e al treilea scrutin în care vedem acest fenomen și nimic din partea autorităților?
Mădălin Necșuțu: „Da, chiar mă uitam în seara primului tur și a fost un comunicat din partea IGP-ului și consemnau dânșii acolo în jur de 170 de incidente, iar de-abia al patrulea element în acea listă era acest vot organizat. Până atunci, Ministerul de Interne s-a preocupat de drumurile blocate, de oamenii care, cel puțin în Varnița, dar au mai fost și alte localități, au blocat accesul pe acel drum și de-abia în cea de-a patra poziție urma acest vot organizat și transportarea lor cu autobuze.
Știm foarte bine că CEC-ul, de exemplu, cu o săptămână înainte a dat o directivă în care a spus că nimeni nu are voie mai mult de 8 persoane într-un mijloc de transport să vină. Dar am văzut autocarele cum stăteau la Varnița de 20, 30, 50 de persoane și poliția stătea pur și simplu și nu făcea nimic. Atunci revenim la acea retorică a opoziției sau a unuia dintre candidați, ca să spunem mai bine, în care spunea că sunt folosite resursele administrative ale statului. Iar când poliția nu intervine în această situație, în cazul unui vot organizat, atunci putem vorbi de folosirea abuzivă a resurselor statului.”
Europa Liberă: Te miră această lipsă de măsuri din partea autorităților?
Mădălin Necșuțu: „Este de așteptat, este de așteptat. Din păcate, lucrurile nu funcționează în spiritul legii și asta mă sperie pe mine personal cel puțin întotdeauna în Republica Moldova. Pe hârtie toate legile arată bine, sunt normale și într-un spirit democratic etc., dar aplicarea lor este problematică. Și s-a văzut și în cazul acesta de duminică de la vot când poliția constată, poliția nu poate numai să constate, poliția poate să intervină ca aceste acte ilegale să nu se întâmple.
Deci, când trece un autobuz pe lângă un polițist și legea spune că nu ai voie mai mult de 8 persoane și constați că acel autobuz merge la secția de votare și tu nu te duci să faci nimic ca să împiedici acest lucru, atunci e o problemă în aplicarea legii.”
Europa Liberă: Ce concluzii am putea trage de aici?
Mădălin Necșuțu: „Sunt mai multe concluzii de tras de aici. Cred că, în primul rând, trebuie să primeze acest stat de drept, litera legii, așa cum am vorbit puțin mai devreme. În al doilea rând, toți angajații structurilor de stat trebuie să-și facă treaba în spiritul acestei legi, în al treilea rând, cred că trebuie să vorbim și despre acest fenomen al lipsei de informare a votanților din Republica Moldova și a oamenilor care nu sunt conectați la viața politică din Republica Moldova și merg pur și simplu ca la un eveniment de duminică să-și dea votul contra unei anumite sume, or, dacă un astfel de segment de electorat face asta și poate decide soarta majorității, atunci putem vorbi de același fenomen ca în acel celebru „plan Kozak” de transnistrizare a Moldovei și acum prin prisma acestui vot putem vorbi de același fenomen de transnistrizare a Republicii Moldova prin acest fenomen al electorului neinformat care vine contra unei sume de bani și schimbă lucrurile în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Prin faptul că autoritățile nu, sau cel puțin ni se pare nouă că nu depun suficientă diligență ca să oprească acest fenomen, am putea deduce de aici că cel interesat este de fapt Igor Dodon, de asta nu-i oprește, că profită de aceste voturi?
Mădălin Necșuțu: „Dacă privim pe verticala puterii și vedem totuși încă un președinte în exercițiu Igor Dodon, apoi vedem un guvern care este subordonat vizibil președintelui Igor Dodon, mă refer la guvernul Chicu, apoi mergem pe verticala puterii în jos îl vedem pe dl Pavel Voicu la Ministerul de Interne și apoi vedem că poliția nu acționează în aceste cazuri. Deci, dacă mergem așa, logic și jurnalistic, pe toate aceste aspecte pe care le-am enumerat mai sus, vedem că beneficiarul final al unor astfel de inacțiuni de jos ale poliției este candidatul Igor Dodon și, respectiv, șeful acestei verticale de putere.”
Europa Liberă: Ziceai mai devreme că te sperie când vezi că în Republica Moldova există lege și nu există aplicarea ei. Altceva ce te mai sperie? În actuala campanie ce te mai sperie?
Mădălin Necșuțu: „În actuala campanie mă sperie fenomenul acesta de corupere a electoratului. Mă sperie foarte tare votul de la Orhei, mă sperie întotdeauna cum locuitorii Orheiului merg și votează acest ales local, respectiv, Ilan Șor, care este fugit sau nici nu știm dacă este fugit, apropo de aplicarea legii, în Israel sau nu, am această temere vizavi de acest sindrom Stockholm care există la Orhei, și anume că Ilan Șor este principalul suspect în cazul furtului miliardului, conform rapoartelor Kroll, și autoritățile în atâția ani nu au întreprins nimic în ceea ce privește procesul dânsului, dar astăzi îl vedem practic cu un procent pe care dacă l-am transpune la parlamentare, partidul dânsului, Partidul „Șor” ar face parte din următoarea configurație a parlamentului.
Ceea ce este puțin ciudat, dânsul nici măcar nu este un Robin Hood, dar este perceput la Orhei, din păcate, ca un Robin Hood, adică a furat, să presupunem că a furat din avutul țării, dar a făcut și un OrheiLand și a făcut și drum, și altele la Orhei, și lumea este mulțumită. Asta mă sperie pe mine foarte tare, cum oamenii spun: OK, a furat, toți fură, da’ ne-a dat și nouă puțin. Acest fenomen este foarte periculos, că ne-a dat și nouă puțin pe plan local. Și uitați-vă că din planul acela local se pot strânge suficiente voturi ca acel partid sau acel personaj să poată face o diferență într-o matematică mai largă în Republica Moldova. La fel acele magazine mobile pe care dânsul le are, microbuzele alea care umblă prin toate raioanele pe mine mă sperie. Deci, este o mită electorală constantă, pe față și lumea... Știu cazuri concrete când au fost întocmite liste, deci venea și bătea cineva la ușă de la Partidul „Șor” și te întreba de ce ai nevoie. Și îi spuneai: ulei, zahăr ș.a. și, respectiv, venea cu punga la tine și ți-o dădea. Aceasta este foarte grav, e mită electorală și organele legii ar trebui să se sesizeze în acest sens. Sunt mai multe lucruri care mă sperie în Republica Moldova și nu înțeleg inacțiunea autorităților, mai ales că sunt făcute la vedere, toată lumea le vede, nici nu trebuie să fii jurnalist de investigație, toată lumea le cunoaște, dar le tolerează. Or, statul de drept asta înseamnă, să nu tolerezi astfel de derapaje.”
Europa Liberă: Noutatea bună a acestui scrutin, multă lume a rămas entuziasmată după ce a văzut votul diasporei.
Mădălin Necșuțu: „Da, este adevărat. Cred că a fost o surpriză pentru toată lumea. Am văzut și foarte multă nervozitate în tabăra socialiștilor, de angoasă, știau foarte bine că urmează Maia Sandu pe parcursul nopții numărându-se voturile din diaspora să crească. Cred că nu se așteptau nici să depășească scorul acumulat de Igor Dodon înăuntru, nervozitatea s-a perpetuat și a doua zi când președintele Igor Dodon a ieșit foarte nervos, a avut acea expresie cu porumbelul din mână pe coțofana de pe gard, care cred că este cel puțin deplasată și arată o oarecare disperare în limbajul folosit de Igor Dodon. Rămâne să vedem, așa cum vorbeam puțin mai înainte, ce se va întâmpla în turul doi. Mă refer aici și la votul din Transnistria despre care am vorbit, dar și la cel din secțiile de votare din Rusia, acolo unde sunt suspiciuni că s-ar încerca anumite manevre de către socialiști.
Deci, cred că toți observatorii ar trebui să fie foarte vigilenți în fiecare secție...
După cum știm, în fiecare secție de votare din afara țării se trimit undeva 3.000 și 5.000 de buletine de vot, am văzut că în turul întâi cel puțin nu a fost o participare foarte mare în Rusia, dar am văzut invers în Europa - o participare foarte mare și cozi imense în toate capitalele Europei. Oamenii nu au putut vota cu toții până la urmă, deși au stat ore întregi în frig la acele cozi formate la secțiile se votare, deci cred că este nevoie de o mai mare pondere a secțiilor din străinătatea vestică, din Occident și trebuie revăzut pentru următorul scrutin cât este nevoie efectiv în Est, pentru că și acum, în acest scrutin, practic au fost dublate și un număr foarte-foarte mare le-am văzut practic goale, n-am văzut acele cozi din Europa.”
Europa Liberă: Dar, până a ajunge la următorul scrutin și ce ar fi de făcut, ți se pare că dl Dodon, împreună cu sprijinul Rusiei, ar putea activa resursa asta, secțiile de vot din Rusia în favoarea sa în al doilea tur?
Mădălin Necșuțu: „Cel puțin pentru început, există semnale, și anume, așa cum vorbeam puțin mai devreme, mărirea exagerată a acestui număr de secții de votare în Rusia. Vedem clar în Rusia unul dintre cei care se ocupă de procesul de vot este fostul său consilier, ambasadorul Neguța, care este acolo pe loc și se va ocupa de acest proces și vedem mai multe semne. Eu personal mă așteptam ca situația din Transnistria să fie puțin mai blândă poate în primul tur, pentru că nu avea nevoie neapărat de foarte multe voturi, dar am văzut o infuzie imensă.
Deci, dacă nu se blocau acele drumuri, pe care eu personal sigur le condamn, nici cu acest lucru nu sunt de acord, să blochezi drumul, dar vreau să intervină organele legii, adică atunci când vezi acele autocare, intervii ca polițist. Revenind la discuția noastră, există aceste semnale cum că se folosesc resursele administrative, cum că se pregătește o astfel de - cum să-i zic? - lejeritate când vine vorba de fraudă într-o formă sau alta, fie că aduci alegători, fie că te ocupi cu mituirea, pentru că mai există aici și raportul Promo-LEX, care nu vorbea numai de acei transnistreni aduși la vot, ci vorbea de tot felul de mită electorală în fața secțiilor. Erau anumite personaje, și nu au fost puține, dar m-am uitat, era un desfășurător imens la Promo-LEX de incidente, deci vorbim și de mită electorală în fața secțiilor pentru anumiți candidați. Deci, toate aceste mecanisme, toate aceste episoade ne dau de gândit dacă nu se va întâmpla așa și la turul doi.”