Linkuri accesibilitate

Regiunile separatiste și alegerile


O ediție moderată de Lina Grâu. Din sumar:

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, scrutin la care participă și locuitorii din stânga Nistrului. Proiectul bugetului pentru anul viitor al regiunii transnistrene promite creșteri de pensii și salarii, în același timp, administrația regiunii recunoaște că parametrii economici sunt în scădere. Și alegerile locale din Ucraina – ce semnale au dat ele pentru țara vecină, dar și pentru regiune?

***

Regiunile separatiste și alegerile
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:

Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc duminică în Republica Moldova. La aceste alegeri au putut participa și locuitorii regiunii transnistrene, la cele 42 de secții deschise pentru ei pe malul drept al Nistrului – în Zona de Securitate și municipiile Chişinău și Bălți. Pentru această zi, administrația de la Tiraspol a ridicat interdicția de a ieși din regiune, impusă încă în luna martie din cauza pandemiei de coronavirus. Detalii, în program.

Un nou caz de răpire de persoane a fost anunțat de un comunicat al Biroului de reintegrare de la Chişinău. În dimineața zilei de joi, pe podul dintre localitățile Sănătăuca și Camenca un locuitor din stânga Nistrului, angajat al autorităților constituționale, a fost urcat cu forța într-un automobil de către structurile ,,MGB"-ului transnistrean și transportat într-o direcție necunoscută. Este al cincilea caz de la începutul lunii octombrie, se spune în comunicat. Persoana respectivă a fost eliberată pe parcursul aceleiași zile. „Chișinăul condamnă acest comportament provocator și sfidător la adresa securității statului și drepturilor omului din partea Tiraspolului”, se mai spune în comunicatul Biroului de reintegrare.

În stânga Nistrului s-a încheiat, joi, înregistrarea candidaților pentru alegerile legislative din regiunea separatistă, care vor avea loc din 29 noiembrie. Comisia electorală de la Tiraspol a anunțat că pentru cele 33 de fotolii de deputat în Sovietul suprem, legislativul regiunii, candidează 49 de concurenți. Câte trei persoane concurează doar în două circumscripții. În alte șapte circumscripții concurează câte două persoane, în timp ce în 24 de circumscripții mandatul de deputat este ca și câștigat de singurul concurent înregistrat în cursă. Asta, mai ales că în regiunea transnistreană pragul electoral a fost anulat și alegerile sunt validate indiferent de procentul prezenței alegătorilor. Nu este de așteptat ca scrutinul să aducă mari surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste.

Volumul transferurilor din străinătate efectuate în septembrie către persoanele fizice din regiunea transnistreană a crescut cu 40 la sută față de luna septembrie a anului trecut, potrivit datelor băncii centrale de la Tiraspol. În total în acest an în stânga Nistrului au fost transferate peste 91 (91.26) de milioane de dolari, față de aproape 76 de milioane dolari transferate anul trecut. Potrivit aceleiași surse, 60 la sută din acești bani au venit din țările CSI, iar 21 la sută – din Uniunea Europeană.

Contestatul președinte belarus Aleksandr Lukașenka a transmis un avertisment dur protestatarilor din Belarus, după ce și-a consolidat puterea prin mai multe schimbări în eșaloanele superioare ale ministerului de interne de la Minsk, și prin închiderea parțială a granițelor. Vorbind la ceremonia de învestire a noilor șefi ai ministerului de interne și poliției de la Minsk, Lukașenka a spus că forțele de ordine vor lua măsuri violente pe loc, în loc să opereze arestări în rândul demonstranților. În Belarus au loc aproape zilnic proteste împotriva lui Lukașenka, aflat la putere din 1994, după ce acesta s-a declarat învingător în alegerile prezidențiale din 9 august, alegeri despre care opoziția spune că au fost măsluite și cere repetarea lor cu observatori internaționali. Deși protestele au fost pașnice, reprimarea lor de către poliție a fost brutală. Peste 10.000 de demonstranți au fost arestați, sute dintre ei fiind bătuți și torturați în arest.

Șefa Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, și cancelarul german Angela Merkel spun că granițele interne ale Uniunii Europene nu trebuie închise pentru transportul de bunuri, în ciuda creșterii vertiginoase a numărului de infectări cu Covid-19 pe continentul european. Cetățenii Uniunii Europene trebuie însă să-și limiteze deplasările la călătorii esențiale pentru moment, a mai spus șefa executivului Uniunii Europene. Peste un milion 300 de mii de noi infectări au fost înregistrate în Europa numai săptămâna trecută, a anunțat Organizația Mondială a Sănătății. Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania și Cehia au anunțat măsuri de izolare mai mult sau mai puțin severe după creșterea vertiginoasă a infectărilor.

***

Proiectul bugetului regiunii transnistrene a fost prezentat săptămâna trecută Sovietului suprem de la Tiraspol. Actuala componență a legislativului transnistrean mai rămâne în funcție până pe 29noiembrie, când în regiunea separatistă au loc alegeri legislative. Și chiar dacă majoritatea actualilor deputați s-au înscris în cursă pentru un nou mandat, un comunicat de la Tiraspol anunță că „deputații vor examina bugetul cu toată seriozitatea” și îl vor aproba în prima lectură până la alegeri, adică în mai puțin de o lună. Cifrele de bază ale bugetului nu au fost făcute publice. Bugetul regiunii are tradițional un deficit care trece de 50 la sută. Administrația transnistreană nu a explicat niciodată foarte clar cum reușește să acopere an de an acest deficit imens. Se știe doar că în acest scop sunt folosiți inclusiv banii colectați ca plată de la populație și agenți economici pentru gazele rusești consumate. Aceste plăți nu ajung la furnizorul rus Gazprom, iar datoria este trecută în contul companiei Moldova-Gaz. Astfel, datoria Republicii Moldova la gaze a depășit 7 miliarde de dolari.

Pentru anul viitor, administrația de la Tiraspol promite majorări de pensii și salarii, fără să precizeze însă dacă aceste majorări vor fi făcute pentru toți bugetarii și pensionarii, sau doar pentru unele categorii, cum s-a procedat în acest an. Cert este faptul că după scăderea de 14 la sută a PIB-ului din acest an, pentru anul viitor administrația de la Tiraspol estimează o creștere de 5,5 la sută, ceea ce va aduce economia regiunii abia la nivelul de acum doi ani. „Nu vom putea cheltui mai mult decât în 2019”, declară șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov.

„În 2021 nu ne vom putea permite să cheltuim mai mult decât în 2019, pentru că după parametrii anului viitor, dacă nu vor fi înrăutățiri ale situației de pe piața mondială de care depindem, vom atinge cu greu nivelul anului 2019”, declară șeful executivului transnistrean, citat de presă din regiune.

***

Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova a avut loc duminică. Pentru aceste alegeri au fost deschise 42 de secții de votare pentru locuitorii regiunii transnistrene, iar administrația de la Tiraspol a ridicat pentru o zi restricțiile de circulație și a permis locuitorilor regiunii să meargă să voteze pe malul drept, iar pe de altă parte Comisia Electorală Centrală a interzis transportarea organizată a alegătorilor cu autovehicule care au mai mult de opt locuri. Biroul de Reintegrare de la Chişinău a anunțat că în regiunea transnistreană locuiesc aproape 248 de mii de alegători cu drept de vot.

Interdicția de transportare organizată a alegătorilor a fost cerută de echipa candidatei Maia Sandu, în urma îngrijorărilor că alegători de pe malul stâng al Nistrului pot fi aduși în mod organizat și masiv să voteze pentru un anumit candidat în secțiile preconizate pentru ei în Zona de Securitate, cum s-a mai întâmplat în trecut.

Pe de altă parte, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a declarat că „faptul că te-ai născut în regiunea transnistreană nu trebuie să fie o piedică în exercitarea drepturilor constituționale”.

Transportarea organizată a alegătorilor percepută ca dovadă a posibilei coruperi a acestora, neprobată însă oficial, a fost observată și contestată la alegerile prezidențiale de acum patru ani, dar și la parlamentarele din 2019. Unii cetățeni domiciliați în localitățile necontrolate de autoritățile constituționale de la Chișinău declaraseră presei că au primit între 300 și 500 de lei pentru votul lor.

Cum au stat lucrurile în acest an la secțiile de votare destinate locuitorilor din regiunea transnistreană? Diana Răileanu a stat de vorbă cu colega noastră Eugenia Crețu care a fost la câteva dintre aceste secții de votare.

Eugenia Crețu: „De dimineață, la cele patru secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului, în satul Varnița, s-au format cozi. Alegătorii din stânga Nistrului au venit în număr foarte mare, în fața secției de votare din incinta liceului din localitate erau parcate foarte multe mașini cu numere transnistrene. De la prima oră au avut loc incidente, un grup de veterani ai războiului de pe Nistru au încercat să blocheze accesul acestor persoane în secțiile de votare. Se spune că ar fi avut loc chiar alterații, iar poliția ar fi folosit gaze lacrimogene. Veteranii cu care am stat de vorbă spun că alegătorii din stânga Nistrului ar fi fost plătiți să vină în mod organizat aici, le-ar fi plătit compania Sheriff, li s-ar fi promis sume de ordinul sutelor de ruble transnistrene, 700-800 de ruble, însă oamenii pe care i-am abordat au negat acest lucru. Ei spun că sunt cetățeni cu drept de vot și au dreptul să-l folosească și că au venit cu mașinile personale la secțiile de votare sau cu autobuzul de pe ruta nr. 7, care circulă din orașul Bender.”

Europa Liberă: Eugenia, autoritățile au promis cumva să monitorizeze inclusiv mersul votării la secțiile de votare deschise special pentru cetățenii din stânga Nistrului. Ce spun forțele de ordine?

Eugenia Crețu: „Da, aici erau foarte mulți polițiști. Ei spun că au venit la solicitarea președintelui biroului electoral, tocmai pentru că au avut loc aceste îmbrânceli sau pentru că au avut loc aceste conflicte. Polițiștii cu care am stat de vorbă ne-au spus că au fost 40 de veterani veniți din diferite localități, nu doar din Varnița, dar și din Chișinău, din Ialoveni și că aceștia riscă sancțiuni pentru faptul că au încercat să blocheze accesul oamenilor la secțiile de votare. În același timp, poliția spune că nu a observat ca transportarea alegătorilor să fi avut loc în mod organizat. Adică, după cum spuneam, ei ar fi venit cu mașinile personale sau cu autobuzele de rută. În fond, veteranii cred că alegătorii din cealaltă parte a Nistrului ar putea aduce împreună cu ei virusul COVID-19 în satele de malul drept unde nu sunt înregistrate atât de multe cazuri.”

Europa Liberă: Apropo de COVID, toți alegătorii pe care i-ai observat purtau măști, își dezinfectau mâinile?

Eugenia Crețu: „Da, au fost luate măsuri, inclusiv la așa-numita „vamă transnistreană”, toți au primit în pachețele măști și mănuși, la secțiile de votare la fel erau și măști, și dezinfectante, doar că observatorii trebuiau să-i atenționeze din când în când pe alegători să păstreze distanța fizică, pentru că stăteau prea aproape unii de alții.”

***

Să mai menționăm că, potrivi corespondenților noștri în regiune, un alt factor care ar fi putut scădea prezența la votare a locuitorilor din stânga Nistrului este și îngrijorarea acestora că așa-numiții grăniceri le vor cere la revenirea acasă să prezinte dovada că într-adevăr au fost la votare, și nu în altă parte. Adică le vor cere să prezinte buletinul de identitate moldovenesc cu ștampila de la secția de votare și astfel le vor trece datele personale în baza de date a administrației separatiste.

În ajunul alegerilor, corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți în stradă dacă vor merge pe malul drept să voteze la alegerile prezidențiale:

Vox:

- Am o atitudine negativă față de inițiativa aceasta, pentru că va facilita extinderea coronavirusului, se vor îmbolnăvi și mai mulți.

- Eu nu voi merge, pentru că am de lucru acasă foarte mult. Dar în general mergeam la toate alegerile, ne duceam la secția de votare din Cremenciuc. Dacă ar fi mai aproape, poate am merge, dar așa, trebuie să mergem tocmai la Varnița, și acum avem alte treburi.

- Nu voi merge, pentru că nu am cum. Am un nepoțel pe care trebuie să-l duc la grădiniță, să-l iau de la grădiniță, așa că nu am cum.

- Eu zic așa: noi am ales președintele și dacă președintele a adoptat această decizie, înseamnă că ea este corectă.

- Nu, nu voi merge. Ce treabă am eu cu Moldova. Poate că are o anumită influență asupra noastră, dar oricum nu vreau. Nouă și aici ne este bine.

- Desigur că voi merge. Eu cred că așa este corect – trebuie să găsim limbă comună, trebuie să ne respectăm…

- Trăim pe același pământ, noi trebuie să ne apreciem, să ne respectăm și să ne iubim, și să respectăm toate legile - și aici, și acolo.

- Eu cred că problemele noastre sunt mai importante. Dar cine vrea, nu are decât să meargă la alegerile de acolo.

***

La Tiraspol anunțul cu privire la ziua liberă pentru circulație cu ocazia alegerilor din 1 noiembrie a fost însoțit de solicitarea administrației transnistrene către Chişinău de a asigura măsurile sanitare anti-covid.

Comentatorul politic Vladimir Iastrebciak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului, a declarat corespondentului nostru Serghei Ursul că deși nu exclude anumite înțelegeri de culise dintre administrația de la Tiraspol și conducerea de la Chişinău, totuși oferirea posibilității de a vota ar fi un lucru firesc dacă Chişinăul vrea să arată că îi tratează egal pe cetățenii săi, fie că sunt în dreapta sau în stânga Nistrului.

Vladimir Iastrebciak: „Nu cred că este cazul să căutam aici cine știe ce teorii ale conspirației. Partea transnistreană întotdeauna s-a străduit să creeze condiții pentru ca cetățenii săi să voteze în condiții bune la alegerile organizate de statele care au cetățeni în Transnistria. În cazul Moldovei principiul este că „muntele nu binevoiește să vină la Mahomed”, iată de ce uneori există necesitatea de a organiza „călătorii colective ale lui Mahomed către munte”, adică către secțiile de votare.

Vladimir Iastrebciak
Vladimir Iastrebciak

Surprinzător este că, de exemplu, Ambasada Ucrainei nu se revoltă, mai mult, chiar solicită să fie organizată deplasarea colectivă a cetățenilor Ucrainei care locuiesc în Transnistria, atunci când sunt deschise secții de votare pentru alegerile ucrainene. Iar în acest caz, niște lucruri care ar ajuta cetățenii Moldovei ce locuiesc în Transnistria să voteze generează niște reacții greu de înțeles în Republica Moldova. Pe de altă parte, unii politicieni de dreapta de la Chişinău spun că nu este vorba despre „fobia de transnistreni”, ci doar de îngrijorări legate de extinderea epidemiei de coronavrus. Și am vrea să vedem că într-adevăr nu este o fobie legată de locuitorii din regiunea transnistreană – pentru că dacă va exista dorință se vor putea asigura condiții foarte bune de votare, inclusiv sanitare.

Eu cred că nu este normal când statul se teme de opinia exprimată de oamenii pe care îi consideră ca fiind cetățenii săi. Dacă le oferă cetățenie, respectiv, le oferă și statutul de oameni care au drepturi și obligații. Așa că nu ar trebui să împartă cetățenii în categorii superioare și interioare.

Nu este normal când statul se teme de opinia exprimată de oamenii pe care îi consideră ca fiind cetățenii săi...

Altă întrebare este dacă există ceva mai mult, niște aspecte mai puțin publice, în spatele acestor înțelegeri? Experiența ultimilor ani și a evenimentelor pe care le vedem în regiune și în spațiul post-sovietic ne vorbește despre faptul că dacă aceste înțelegeri de culise aduc rezultate bune, dacă ajută la menținerea păcii, la dezvoltarea relațiilor și contactelor, dacă acest lucru permite menținerea relațiilor dintre oameni, atunci este bine, nu au decât să existe. Mai bine așa, decât să persiste conflictele. Așa că, dacă există înțelegeri ascunse, nu au decât.

Plus că nu este sigur că astfel de înțelegeri chiar au fost făcute. Eu consider că cel mai bine este ca anumite lucruri convenite să fie puse pe hârtie și să ia forma unor obligații semnate, juridice și politice, și nu să rămână la nivelul unor „înțelegeri dintre gentelmeni”. Dar poate că nu toate lucrurile pot fi puse acum pe hârtie și semnate. Așa că e bine cum este.”

***

Pe 25 octombrie, în Ucraina au avut loc alegeri locale, considerate unele din cele mai importante pentru viitorul țări. Prezenţa la vot a fost de circa 36%, potrivit ONG-ul specializat Opora, faţă de 47% la precedentele alegeri locale de acum cinci ani.

După încheierea votului, președintele Volodimir Zelenski a apreciat că în acest moment, spre deosebire de vecinii săi, Ucraina se bucură de un „mare lux: alegeri libere”.

Au fost primele alegeri locale după ce a avut loc un proces de descentralizare, care acordă acum mai multă putere aleșilor locali în raport cu Kievul. A fost și un test pentru partidul prezidențial „Servitorul Poporului” dar potrivit unui recent sondaj, acesta este creditat cu doar 17% din intenţiile de vot la nivelul întregii ţări, urmat îndeaproape de opoziţia prorusă (Platforma de opoziţie – Pentru Viaţă, 14%) şi prooccidentală (Solidaritatea Europeană, a fostul preşedinte Petro Poroşenko, cu 13%).

La alegerile locale din Ucraina locuitorii din regiunile separatiste din estul țării, Donețk și Luhansk, dar și cei din Crimeea anexată de Rusia nu au votat. Kievul a considerat că în regiunile pe care nu le controlează locuitorii nu au acces la informație și la o campanie electorală corectă. Am discutat despre paralelele care există între abordarea electoratului din regiunile separatiste ale Ucrainei și Republicii Moldova cu Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București, care urmărește îndeaproape evoluțiile din Ucraina din ultimii ani.

Regiunile separatiste Donețk și Luhansk nu au participat la alegerile locale din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:43 0:00

Angela Grămadă: „Aceste alegeri au fost extrem de importante pentru noua echipă care conduce statul vecin și aceasta deoarece anul trecut a avut loc modificarea Codului electoral. Practic este primul exercițiu democratic care s-a desfășurat sub incidența acestui Cod electoral nou-modificat – s-au anulat și alegerile mixte, au fost deschise listele electorale, au fost schimbate procedurile electorale, regulamentele, s-au schimbat buletinele, s-a schimbat destul de mult, s-au schimbat cotele gender, se acordă o mai mare atenție femeilor-politicieni, femeilor care pot să obțină posturi de conducere în cadrul autorităților publice centrale și locale. Legea îi obligă pe cei din statul vecin să facă acest lucru.

De asemenea, miza a fost de a evidenția dacă „Slujitorul poporului”, noul partid de guvernare din Ucraina, care a tot înaintat cu pași mari spre o mono-conducere care nu admite alte partide la guvernare, mai are aceeași popularitate ca anul trecut în iulie-august sau s-au schimbat lucrurile. Și aceste alegeri într-adevăr au arătat că, într-un an de zile, „Slujitorul poporului” a pierdut din acea popularitate cu care își începea conducerea în anul 2019.

Și a treia miză care este deloc de neglijat pentru mine e modul în care vor fi administrate bugetele locale, mai ales că nu este vorba doar despre alegerea noii conduceri a administrației publice locale. Este vorba despre noua conducere, dar într-un cadru administrativ nou, adică reforma teritorial-administrativă care împarte bugete, care decide foarte multe lucruri la nivel local. De aceea miza a fost extrem de mare pentru actorii politici care s-au avântat în această cursă.”

Europa Liberă: S-a discutat apropo de zona de est foarte mult și despre eventuala participare a locuitorilor din regiunile temporar ocupate Donețk și Luhansk din Ucraina. Până la urmă, cum s-a acționat? Pentru că erau două tabere care spuneau că e bine ca locuitorii de acolo să se implice în alegeri, alții spuneau că, în condițiile în care nu există posibilitatea de a face campanie electorală acolo și de a asigura accesul liber al oamenilor și al observatorilor, aceste alegeri ar fi irelevante?

Angela Grămadă: „Această dezbatere a fost și un subiect de campanie electorală pentru anumite forțe politice și pentru anumiți candidați care reprezentau aceste forțe politice. Până la urmă nu au fost organizate alegeri locale în teritoriile într-adevăr temporar ocupate și în Crimeea și nu au fost organizate alegeri în câteva localități în regiunile controlate, adică în teritoriile controlate de Guvernul de la Kiev. Iar argumentul pe care l-au folosit autoritățile centrale a fost că nu există siguranța că ei vor vota fără a fi provocări din partea separatiștilor, adică nu aveau siguranța că aceste oficii electorale sau birouri electorale la nivel local nu vor nimeri sub asediul separatiștilor sau al forțelor de ocupație. Și atunci, într-adevăr s-a renunțat la alegeri într-o parte din aceste localități.

Ei știu să jongleze cu aceste sentimente nostalgice ale locuitorilor din partea de est a Ucrainei…

În celelalte au fost organizate alegeri, dar rezultatele nu au fost îmbucurătoare pentru partidele pro-europene, chiar dacă multe dintre acestea au obținut câteva locuri în organele conducerii locale. Mai mult a fost susținut blocul opoziției „Pentru viață”. Ei sunt mult mai cunoscuți publicului, ei nu se tem să meargă în acele regiuni și ei știu să jongleze cu aceste sentimente nostalgice ale locuitorilor din partea de est a Ucrainei și asta a contat extrem de mult.”

Europa Liberă: În contextul acesta nu pot să nu fac paralela cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova: la 1 noiembrie, alegerile prezidențiale. Vedem că autoritățile de la Chișinău au mers pe o altă cale – încearcă să atragă electoratul din stânga Nistrului în procesul electoral. Nu pot să nu vă întreb: în primul rând, pentru că s-a discutat mult că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană pare să fie un model care este văzut ca un posibil scenariu pentru Ucraina. Deci, poate fi acesta un model care să fie impus ulterior și Ucrainei? Și doi: cât de liberă și corectă este opțiunea unor oameni care nu au acces la informație, nu au acces la campania electorală? Da, s-a spus la un moment dat că sunt cetățenii Republicii Moldova și ar trebui să aibă aceleași drepturi, dar pe lângă drepturi ar trebui să existe și un acces echitabil la informație?

Angela Grămadă: „La informație, la campanie electorală, adică la informare despre obiectivele pe care le au candidații și formațiunile politice pe care le reprezintă.

În ceea ce privește modelul, eu cred că e mai degrabă încercarea unor actori externi să transforme Republica Moldova într-un model pentru Ucraina. Și faptul că există actori politici interni care sunt dispuși să joace aceste cărți și să favorizeze aceste interese externe este doar în avantajul acelor forțe externe pentru a promova într-adevăr Republica Moldova în calitate de model.

Cele două conflicte sunt destul de diferite – unul este înghețat, altul este în faza activă. Iar partea ucraineană este mult mai vigilentă la perspectiva de a transforma Republica Moldova într-un model pentru ceea ce se întâmplă astăzi în estul Ucrainei. Respectiv, ei vor fi mult mai atenți să oprească asemenea strategii, să oprească asemenea tactici.

Partea ucraineană este mult mai vigilentă la perspectiva de a transforma R.Moldova într-un model pentru ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei…

Pentru că, iarăși, e foarte important să vedem că dacă blocul „Pentru Viață” a avut o popularitate mai mare în cadrul acestui scrutin, acest lucru nu neapărat se datorează prezenței la vot în toată Ucraina, pentru că numărul celor prezenți la vot a fost într-adevăr mai mic cu 10 la sută decât în anii precedenți, adică decât în campaniile electorale pentru alegeri locale din trecut. Acest lucru contează foarte mult, pentru că se raportează numărul de alegători ai blocului „Pentru Viață” la numărul de alegători care au avut curajul să iasă în perioadă pandemică la acest exercițiu democratic. Asta nu înseamnă că la nivel de țară ei ar avea o popularitate mai mare. Dar și-au mobilizat electoratul să fie mai activ, dar nu neapărat să fie mai numeros decât în trecut.

Și asta trebuie să ia în calcul autoritățile ucrainene atunci când vor elabora strategii viitoare, pentru a evidenția care sunt acele teme pe care Rusia și le dorește a fi promovate prin asemenea forțe politice în Republica Moldova sau în Ucraina. Republica Moldova o menționez iarăși ca un exemplu care poate fi dat, iar în Ucraina – pentru a schimba lucrurile din interior într-adevăr într-un sens calitativ, astfel încât aceste forțe politice să nu mai prindă la public, să nu mai aibă un trend ascendent pe viitor. Și să vină într-adevăr cu o ofertă consistentă, ofertă care să transforme lucrurile și să ofere bunăstare populației. Bunăstare pentru care cetățeanul ucrainean a militat de atâtea ori în stradă.”

Europa Liberă: Dna Grămadă, eu aș vrea să vă țin un pic în regiunea transnistreană. Acolo urmează niște alegeri așa-zis legislative pentru Sovietul suprem și consiliile locale. Nu vreau să intrăm în detalii, dar la nivel de concept, de principiu, credeți că în astfel de regiuni, cum este Transnistria, cum este Donețkul, Luhanskul, în spatele cărora, știm cu toții sau, cel puțin se vorbește foarte mult despre faptul că ar sta Rusia și interesele ei în regiune, de principiu este posibilă o schimbare pe cale democratică, pe calea alegerilor de orice fel?

E normal ca în anumite perioade unele forțe politice să scadă din popularitate, mai ales dacă nu livrează reforme…

Angela Grămadă: „Nu cred că acest lucru se poate întâmpla. În primul rând, pentru că toate acele forțe separatiste care se află în fruntea acestor regiuni au cu totul alte obiective și niciodată nu vor milita pentru democratizarea societăților pe care pretind că le reprezintă.

Doi – pentru că promovează o formă de guvernare în regiune care nu este favorabilă implicării cetățenilor și nu este favorabilă nicidecum respectării drepturilor omului. Iar respectarea drepturilor omului este garanția că lucrurile pot să ia o astfel de turnură.

Și trei – pentru că aceste forțe sunt susținute din exterior. Și asta nu înseamnă că ele sunt independente și că pot într-adevăr să definească interese, obiective ale populațiilor pe care ei pretind că le reprezintă interesele.

Și patru – ei au ajuns acolo pe o cale mai puțin legală, ca să nu spun ilegală, și acest lucru permite o manevră de discuție, de dialog cu aceste autorități nerecunoscute, cu aceste autorități ilegale mult prea mică. Pentru că, practic, ei nu sunt reprezentanți legali ai acestor regiuni, ci mai degrabă sunt interpuși care ajută alte puteri, alte forțe externe să-și atingă anumite obiective de politică externă sau de securitate.”

Aici e Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG