Arestarea la domiciliu a lui Alexandr Stoianoglo a fost contestată atât de avocații procurorului general suspendat, cât și de procurorul care conduce ancheta de corupție împotriva acestuia. Apărarea cere punerea lui Stoianoglo în libertate, acuzarea – plasarea lui în detenție preventivă, iar o decizie este așteptată vineri, când se împlinesc zece zile de la reținere. Lui Stoianoglo i-au fost înaintate cinci capete de acuzare, inclusiv corupere pasivă, dar el spune că este nevinovat. Cazul este considerat un test pentru puterea politică în frunte cu președinta Maia Sandu, care îl consideră pe Stoianoglo un obstacol în calea luptei anticorupție și îl dorește înlocuit definitiv la șefia Procuraturii Generale.
Abuz în serviciu
Conform unuia dintre capetele de acuzare, cel de „abuz în serviciu” pentru care este cercetat penal de o săptămână de procuratura anticorupție, lui Alexandr Stoianoglo i se încriminează activitatea sa din urmă cu zece ani, când era în al doilea mandat de parlamentar democrat și conducea comisia parlamentară pentru securitatea statului. Comisia a promovat în acel moment un amendament la legea privind prevenirea spălării banilor, iar denunțul declanșator al anchetării lui Stoianoglo depus la procuratură de deputatul majorității parlamentare PAS, Lilian Carp, spune că amendamentul ar fi facilitat, ulterior, punerea în aplicare a amplei spălătorii de bani murdari rusești cu titlul generic de „laundromat”.
Operațiunea, care s-ar fi produs prin 2012 și prin care sistemul financiar moldovenesc ar fi asigurat transferul a zeci de milioane de euro, constituie unul din dosarele pe care, așa cum se crede, procuratura moldoveană n-ar fi înaintat deloc, lui Stoianoglo reproșându-i-se declarația de la început de mandat că e un non-dosar, inexistente fiind pretenții din Rusia.
Rolul lui Stoianoglo în pretinsa ridicare, prin amendarea legii, a impedimentului în calea serviciilor specializate moldovene, pentru a nu putea să blocheze transferurile prin băncile de aici, ar fi fost cel că ar fi încuviințat, din postura de atunci de șef de comisie parlamentară, amendamentul.
Inga Grigoriu, o fostă deputată care a condus, în vechiul parlament, o anchetă a legislativului pe marginea laundromat-ului, a precizat, la rândul ei, că ar fi stabilit, în cadrul investigației, că textul acestei intervenții legale a sosit în parlament de la Viorel Chetrari, șeful de atunci al centrului anticorupție. Comisia condusă de Stoianoglo, a mai sugerat ea, ar fi trebuit să-l respingă, întrucât centrul nu ar fi fost subiect de inițiativă legislativă, sau măcar să solicite un aviz guvernului, lucru care însă nu s-ar fi produs, a mai spus Grigoriu.
Corupere pasivă
Coruperea pasivă – un alt capăt de acuzare pe numele fostului procuror general – se referă la un episod mai neclar deocamdată, dar despre care presa a scris la început de 2021. Atunci, două companii ar fi fost trecute în Ucraina în proprietatea soției lui Stoianoglo, Țvetana Curdova. Beneficiar final al companiilor ar fi fost Veaceslav Platon, pretinde ancheta, iar faptul în sine ar demonstra că Stoianoglo ar fi primit recompense de la Platon, pentru a-l favoriza în unele anchete și a-l scuti de altele.
Fals în declarații
Tot acest episod determină următorul capăt de acuzare – cel de fals în declarații - procurorului general suspendat imputându-i-se că nu și-a trecut companiile ucrainene în declarația de avere. Un alt „abuz în serviciu”, ce figurează în dosarul lui Stoianoglo, ar fi cel că l-a declarat, în locul procurorului pe caz, nevinovat pe Platon, înainte de justiție, fapt prin care i-a facilitat eliberarea din detenție pentru condamnarea pe presupusa implicare în furtul bancar.
Depășirea atribuțiilor de serviciu
Și, în sfârșit, un alt capăt de acuzare pe numele fostului procuror general, cel de depășirea atribuțiilor de serviciu, provine din cauza legată de Nicolae Chitoroagă, fostul șef al procuraturii criminale. L-ar fi eliberat din funcție, pretinde acuzarea, pentru a-l scuti de o anchetă în curs de desfășurare și a-i face posibilă totodată plata unor indemnizații necuvenite, cel puțin cât timp era sub anchetă.
Avocați ai lui Stoianoglo: nici un deputat nu poate fi tras la răspundere pentru votul său din parlament...
Vorbind zilele trecute într-o conferință despre aceste acuzații, doi avocați ai lui Stoianoglo, Victor Munteanu și Vasile Gafton, au spus că nici un deputat nu poate fi tras la răspundere pentru votul său din parlament, iar despre companiile apărute în registrele ucrainene ca fiind ale soției procurorului – că proprietarii de facto, pe care nu i-au numit însă, ar fi negat tranzacția, prin urmare întreaga poveste ar fi „un fals” prost înscenat.
„Societatea trebuie să înțeleagă că totul s-a făcut cu un singur scop: de a-l discredita și umili public pe dl Stoianoglo și de a prelua procuratura”, a mai spus unul din apărătorii lui Stoianoglo, Victor Munteanu.
Critici la adresa autorităților pentru cazul Stoianoglo au formulat nu doar avocații, ci și opoziția socialistă, care a spus în cadrul unui protest duminică că guvernarea trebuie demisă. Procurorii care-l anchetează pe Stoianoglo, pe de altă parte, se confruntă și ei cu critici de observatori, care cred, fără a-l justifica pe Stoianoglo, că procuratura e ea însăși câmp de lupte acum, însă mai mult între clanuri interne decât împotriva corupției:
„Ușor-ușor, se transformă totul dintr-un caz penal, juridic, într-o chestiune politică și compromite din start intențiile de luptă cu marea corupție care populează coridoarele justiției. Ceea ce trebuie să se întâmple acum e să se facă un pas înapoi, ca să se poată face doi pași înainte. Apoi - procedural, s-au întâmplat foarte multe greșeli și acest lucru va fi exploatat la maximum atât de opoziția politică, cât și de marii moguli și marii corupți care fie se află în țară, fie în străinătate”, a spus la Europa Liberă Victor Munteanu, de la Soros Moldova.
