La Chișinău, ambasadorul Heim va avea întrevederi cu ministrul de Externe Andrei Galbur și cu vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan, anunță un comunicat al Misiunii OSCE în Republica Moldova.
La Tiraspol, reprezentantul special se va întâlni cu reprezentantul politic din partea Transnistriei Vitali Ignatiev. În cadrul vizitei Wolf Dietrich Heim va avea și o întrevedere cu participanții la formatul de negocieri 5+2 – ambasadorii acreditați ai Federației Ruse și Ucrainei, state mediatoare, precum și cu reprezentanții Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii, state care au statut de observatori. Întâlnirile, anunță comunicatul, sunt parte a eforturilor coordonate ale partenerilor internaționali în formatul „5+2” pentru a sprijini părțile în avansarea procesului de negocieri.
Ce așteptări are comunitatea de experți de la Chişinău de la vizita emisarului OSCE? Este aceasta o încercare de a impulsiona procesul de negocieri pe problema transnistreană sau doar una de monitorizare a situației, având în vedere că Austria mai are doar câteva luni până când îi expiră mandatul de președinte în exercițiu al OSCE? Sunt întrebări pe care i le-am adresat expertului Institutului pentru Democrație și Inițiative Sociale Viitorul, Ion Tăbârță.
Probabil se vor discuta anumite subiecte cu aspect tehnic care au făcut parte din așa-numitul protocol de la Berlin anul trecut – aici ne referim la diplomele de studii, plăcuțele de înmatriculare a automobilelor și așa mai departe.
Ion Tăbârță: „Nu cred că avem acum un context politic și geopolitic care ar schimba radical lucrurile în evoluția procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Mai degrabă vor fi niște discuții de tip local, probabil se vor discuta anumite subiecte cu aspect tehnic care au făcut parte din așa-numitul protocol de la Berlin anul trecut – aici ne referim la diplomele de studii, plăcuțele de înmatriculare a automobilelor și așa mai departe.”
Printre subiectele fierbinți care sunt ridicate de fiecare dată de Chişinău la negocieri sunt și restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului, asigurarea liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor şi a mijloacelor de transport, funcţionarea normală a şcolilor cu predare în baza grafiei latine, apostilarea diplomelor de studii din regiunea transnistreană, asigurarea accesului liber al fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole.
Tiraspolul, la rândul său, insistă asupra anulării a ceea ce el numește dosare politice deschise de Chişinău liderilor din regiunea separatistă, recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare transnistrene, iar mai nou liderii de la Tiraspol își exprima orice ocazie protestul împotriva recentei instituiri de către Chişinău și Kiev a controlului mixt pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene la postul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan. Negociatorul-șef din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, chiar a transmis Chişinăului o notă de protest, calificând controlul mixt drept „blocadă economică” a regiunii separatiste.
Ion Tăbârță: „Nu este exclus ca la moment acesta să fie principalul subiect de discuție dintre OSCE și reprezentanții actorilor politici din regiunea transnistreană. Noi știm foarte bine că Federaţia Rusă s-a arătat foarte deranjată de introducerea acestor puncte vamale comune. Noi știm că acest lucru a fost realizat la insistența Ucrainei, de aici și putem presupune că Federaţia Rusă vede în asta un joc geopolitic mai larg.
Nu este exclus că se va discuta și problema armatei a 14-a – noi vedem din ce în ce mai multe amenințări indirecte venite din partea Moscovei, la orice solicitare a Republicii Moldova de a schimba statutul trupelor ruse aici, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Președinția austriacă a OSCE credeți că mai are timp și posibilitate de a impulsiona cumva dialogul dintre Chişinău și Tiraspol până la sfârșitul acestui an, când îi expiră mandatul?
Ion Tăbârță: „Nu cred. Sunt foarte puține șanse. Președinția austriacă s-a dorit a fi o continuare a cele germane, care în vara anului trecut a dorit să impulsioneze procesul de reglementare pe o serie de subiecte. Președinția austriacă a OSCE, spre deosebire de cea germană, a fost mai timidă în acest sens, noi nu am avut schimbări majore care s-ar fi datorat președinției austriece.
Trebuie să înțelegem că reglementarea conflictului transnistrean ține de interesele marilor puteri și va avansa doar când interesele lor vor avea anumite puncte de tangență.”
În acest an, pe parcursul președinției austriece a OSCE, nu a avut loc nicio întâlnire oficială în formatul 5+2, chiar dacă au continuat întâlnirile grupurilor de lucru sectoriale, care caută soluții pentru problemele curente cu care se confruntă populația, dar și ale negociatorilor-șefi de la Chişinău și Tiraspol.
