Linkuri accesibilitate

Ce face Bucureștiul pentru a convinge Kievul să recunoască inexistența limbii moldovenești 


Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu (dreapta) și ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, București, 23 aprilie 2021

România încearcă de mai bine de un an să îmbunătățească relațiile cu Ucraina. În acest sens face favoruri și se așteaptă să primească răspunsuri la solicitări importante. Astfel, după ce diplomația de la Kiev a confirmat în aprilie „identitatea între limba română și limba moldovenească”, acum ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu i-a cerut omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba să recunoască „inexistența limbii moldovenești”

Fiecare solicitare din partea Bucureștiului a venit la pachet cu câte o donație sanitară importantă, constând în vaccinuri și alte materiale medicale de uz imediat.

România vrea să elimine orice referire oficială la limba moldovenească. Este un efort de refacere, după abuzurile culturale suferite în perioada sovietică de locuitorii fostei Basarabii.

În plus, în Ucraina vorbitorii de limbă română sunt divizați și, potrivit recensământului din 2001, 258 619 de persoane s-au declarat moldoveni, și doar 155 130 persoane s-au declarat români.

Pe de altă parte, învățătorii din regiunea Odessa au dat în judecată ministerul Eucației din Ucraina după ce școlile din localitățile Manjiu și Furatu au fost comasate cu școala cu predare în limba ucraineană din Faraonovca.

Totul în logica noii legislații ucrainene privind educația din 2017. Legea prevede astfel (Art.7) că sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba de stat (ucraineană). Autoritățile române, dar și cele ungare, au criticat legea și au cerut modificarea ei.

În același an, Comisia de la Veneția a recomandat Ucrainei modificarea legislației privind limbile minorităților, dar Kievul a insistat că legea nu e îndreptată împotriva comunităților etnice. Dimpotrivă, ea ar oferi noi oportunități pentru toți cetățenii Ucrainei, indiferent de etnia lor. În subsidiar, însă, legea este menită să scadă din importanța limbii ruse.

Totuși, în 2018, autoritățile din Ucraina au decis să amâne până în 2023 intrarea în vigoare a clauzei controversate din noua lege a educației, care limitează instruirea în limba maternă a minorităților etnice, inclusiv limba română.

România speră să obțină până atunci noi facilități pentru vorbitorii de limbă română. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu i-a spus omologului său ucrainean Dmitro Kuleba, la întâlnirea din Antalia că România mizează pe cooperarea dintre Ucraina și NATO și că sprijină Kievul în acțiunile sale pe plan internațional . În același timp, ministrul român de Externe a insistat asupra reluaării negocierilor între cele două părți, sugerând că se așteaptă la recunoașterea inexistenței limbii moldovenești, precum și extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înființarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odessa și, respectiv a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmației.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG