O strategie prin care se pare că guvernul vrea să mărească impozitul pe avere și să obțină noi venituri prin mărirea accizelor la tutun și alcool.
O modificare propusă de Ministerul Finanţelor în proiectul politicii fiscale pentru 2018 este majorarea, de la 31 de mii la 33 de mii de lei, a veniturilor anuale impozitate la cea mai mică cotă, de 7%, precum şi majorarea scutirilor anuale personale, ambele fiind determinate de ajustarea unor cifre fixe la cota inflaţiei prognozată în 2018 a fi de 6%.
Dacă nu ar fi ceva firesc pentru un proces bugetar normal, singurii ani de excepție când aceste sume nu s-au ajustat inflaţiei fiind 2015 şi 2016, majorările ar putea fi privite ca măsuri luate într-un an cu alegeri pentru a place electoratului. Numai că la părerea experţilor, printre ei Dumitru Budianschi de la expert Grup, schimbările vor rămâne aproape neobservate de plătitorii de impozite:
„Este o măsură care vine să diminueze impactul inflaţiei asupra persoanelor cu venituri reduse, dar nu este prea bine ţintită anume pe aceste persoane. Ea are impact asupra tuturor persoanelor care plătesc impozitul pe venit şi au venituri salariale. Şi nici nu o văd ca o măsură care ar stimula foarte mult persoanele să nu primească bani în plic. Fiindcă sunt sume foarte mici în joc”, spune Budianschi.
În schimb, creşterile de preţuri la combustibil, ţigări şi alcool vor fi inevitabile, în condiţiile păstrării propunerilor de accize pentru 2018 în varianta în care figurează în actualul proiect. Dacă în prezent, pentru 1000 de țigări cu filtru acciza minimă este de 480 de lei, în 2018 va fi de minim 540 de lei; acciza pentru o tonă de motorină va fi de 2092 lei comparativ cu 1926 în prezent, iar pentru benzină creșterea este de 400 lei pentru o tonă. La fel, continuă creșterea accizelor pentru țigări. Dar trebuie spus că toate aceste creşteri au fost asumate de guvernele de la Chişinău nu acum, ci în urmă cu câţiva ani, când puterea de la Chişinău s-a angajat să aducă, pas cu pas, accizele pe care le aplică acestor produse la cote comparabile cu cele regionale sau chiar europene.
Impozitul pe avere introdus în 2016 şi privit în general cu ochi critici în mediul experţilor, pentru că nu ar fi fost prea bine ţintit în adevăraţii bogaţi, se propune să fie extins în 2018 şi asupra automobilelor mai scumpe de 1,5 milioane lei. În cazul imobilelor, diferenţa faţă de ultimii doi ani în care se aplică este ca să se renunţe la criteriul ce ţine de suprafața acestora, care nu trebuia până acum să depășească 120 metri pătrați, și să se țină cont doar de valoarea imobilelor, adică să fie impozitate cele mai scumpe de 1,5 milioane de lei. Guvernul vrea astfel să aibă mai multe persoane ce vor fi supuse impozitării. Economiştii independenţi sunt totuşi tentaţi să-şi menţină viziunea critică asupra acestuia. Din nou Dumitru Budianschi:
„În principiu, Republica Moldova are nevoie de un impozit pe lux. Însă din păcate aplicarea acestui impozit nu este foarte clară. Cum se va răsfrânge în continuare aducerea în masa impozabilă şi a automobilelor scumpe, vom vedea. Însă vreau să subliniez următorul lucru: dacă un automobil de 1,5 milioane de lei îl putem considera de lux, o casă de această valoare nu cred că poate. E aproape valoarea unui apartament pe care mulţi din cetăţenii noştri care lucrează peste hotare şi-l pot permite.”
Şi noutatea absolută a documentului este că de la 1 iulie 2018 se vor anula facilitățile fiscale și vamale pentru magazinele ce activează în regim duty-free de la intrarea în ţară. Că ar fi o absurditate ca acestea să existe la intrare, şi nu în mod exclusiv la ieşirea de pe teritoriul vamal al unei ţări, experţii atenţionează de multă vreme. Ei spun că ar fi fost o facilitate oferită miliardarului şi primarului de Orhei, Ilan Şor – proprietar al celei mai mari reţele de magazine duty-free din Moldova. După publicarea politicii fiscale pe 2018, presa a şi speculat că măsura îl va lăsa fără afacere pe Ilan Şor, condamnat recent la 7 ani de detenţie pentru implicarea în furtul bancar. Iată ce crede, însă, Dumitru Budianschi:
„În primul rând, e o chestiune bună că aceste magazine la intrarea în ţară vor dispărea. Este bine, pentru că existenţa acestora a fost inadmisibilă, o chestiune care ţine mai degrabă de satisfacerea unor interese ascunse.”
Planul guvernului mai prevede lipsirea de facilităţi şi a magazinelor duty-free de la ieşirea din ţară și de pe teritoriul regiunii transnistrene, doar că atunci când „Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană”, adică unii ar putea spune că „la sfântul aşteaptă”.
