Ca urmare a reformei electorale promovată de democrați și socialiști, și votată de 74 de deputați, în 2018 cetățenii Republicii Moldova vor participa la vot în baza sistemului electoral mixt. Astfel, 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar ceilalți 51 - în circumscripții electorale într-un singur tur. Mai mulți observatori de la Chișinău cred însă că legislativul ar trebui să-și revadă decizia și să legifereze al doilea tur de balotaj în circumscripții. Ce presupune însă votul într-un singur tur în circumscripții uninominale?
Circumscripțiile uninominale în care vor fi aleși 51 de deputați urmează să fie create pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în stânga Nistrului, și în diasporă. Nu este clar deocamdată câte circumscripții vor fi formate în total, cert este însă că pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău circumscripțiile vor cuprinde între 55 și 60 de mii de cetățeni cu drept de vot.
Astfel, cetățenii vor alege din candidații propuși de partide sau blocuri electorale la nivel național și totodată un candidat din cei care au fost înscriși în circumscripția din care fac parte.
Spre deosebire de circumscripția națională, pentru care legiuitorii au stabilit un minim de reprezentare pentru accederea în parlament, de 6 la sută pentru un partid și 8 procente pentru un bloc electoral, în circumscripția uninominală va câștiga cel care va aduna cel mai mare număr de voturi, notează expertul juridic din cadrul Asociației Promo-Lex, Pavel Postică:
„Poate să fie ales un deputat cu 10-15, poate 20 la sută, în schimb 80 la sută din preferințele alegătorului pot să rămână în afara parlamentului. Dacă avem 100 de procente și sunt 10 candidați, fiecare ia câte 10 procente, unul nouă și altul 11 - câștigă acel cu 11 chiar dacă e practic la egalitate cu toții.”
În circumscripțiile uninominale nu există un prag de participare pentru validarea alegerilor, remarcă activistul civic Valeriu Pașa, autorul unor analize a proiectelor care au stat la baza reformei electorale. El susține că în aceste condiții cetățenii nu au cum să boicoteze alegerile și pot fi introduși candidați formali doar pentru a dispersa anumite voturi ale electoratului:
„Dincolo de cine ajunge deputat, că nu e neapărat să placă la toată lumea, acest un singur tur permite accederea în funcția de deputat a cuiva împotriva voinței majorității, adică poate 60-70 la sută nu ar admite sub nici o formă să ajungă deputat și el ia 20, 15 la sută și ajunge deputat, care, foarte probabil, în eventualitatea unui tur doi nu are nici o șansă, că restul - majoritatea chiar nu-l vor și după logica răului cel mai mic aleg alt candidat.”
Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroaie, spune și el că într-o circumscripție electorală va ieși învingător candidatul care a obținut majoritatea din numărul celor prezenți la votare. El aseamănă alegerile în circumscripțiile uninominale cu alegerile locale generale din Republica Moldova și de asta crede că cetățenii nu vor fi puși în dificultatea de a înțelege cum să-și exercite dreptul la vot:
„O să fie un șir de candidați și, respectiv, cel care o să acumuleze mai multe voturi pe circumscripția dată o să fie declarat învingător. Atunci când sunt două tururi, atunci chiar apar mai multe întrebări, de exemplu, cum se trece, cum se calculează, dar într-un tur chiar nu aș vedea multe întrebări, adică procedura este destul de simplă și clară.”
Reforma electorală votată de majoritatea parlamentară împreună cu socialiștii prevede votul într-un singur tur și a fost condiționat de șeful statului, Igor Dodon. Experții anticipează că această formulă va avantaja partidele mari și dominante - PSRM-ul și PDM. Tot mai multe voci susțin însă că legiuitorii ar trebui să-și revadă decizia și să legifereze un al doilea tur în circumscripții, un gest care ar putea fi salutat de Comisia de la Veneția, crede bunăoară fostul președinte al Curţii Constituționale, Alexandru Tănase.
