Găsim pe site-ul G4Media știrea referitoare la anunțul premierului moldovean Ion Chicu: dacă până pe 26 aprilie nu se va depăși pragul de 3000 de cazuri de COVID-19 active, se va relua treptat activitatea în economie, inclusiv în hoteluri și restaurante. Acestea din urmă însă ar putea redeveni focare de infectare, a spus șeful guvernului de la Chișinău, care a explicat și destinația banilor redistribuiți prin viitoarea rectificare bugetară.
În România, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelugire cu încă o lună a stării de urgență. Trei partide de opoziție, PSD, Pro-România și ALDE, amenință că nu vor aproba decretul, pentru că adâncește criza economică prin măsurile de izolare socială. Platforma republica.ro îl citează pe Cristian Tudor Popescu care a criticat dur la televiziune această poziție : „Guvernul face greșeli, autoritățile, în clipa de față, fac greșeli. Dar ca răspuns la aceste greșeli ale autorităților, să nu votezi starea de urgență, asta fiind soluția... Și ce urmează după aceea, dacă nu votezi starea de urgență? Deci nu se mai prelungește, ieșim cu toții în stradă, ne ducem unde avem treabă și așteptăm după aceea să se blocheze cimitirele ca în America. Să nu mai avem unde să înmormântăm oamenii”, a spus jurnalistul.
În Europa, mai multe state se pregătesc să relaxeze măsurile de izolare socială simultan cu reluarea activității. Dar acestea sunt statele unde numărul de cazuri de COVID-19 a început să scadă sau măcar să se plafoneze. Nu este cazul României. Andrei Cornea, editorialistul revistei 22, notează deja că ”la câteva săptămâni după ce economiile vor reporni și contactele sociale se vor amplifica, numărul de cazuri confirmate va reîncepe să crească, afară doar dacă razele ultraviolete ale soarelui de vară nu vor mai limita răspândirea noului coronavirus, așa cum se crede. Dar oricum, în toamnă va fi o recrudescență a îmbolnăvirilor, chiar dacă oamenii se vor învăța să poarte măști, să evite aglomerațiile și să se spele des pe mâini cu apă și săpun”. Ceea ce va urma vor fi soluții-bricolaj : crește numărul de cazuri, din nou izolare. Scade, din nou reluarea activității și tot așa. Pentru că „virusul nu va dispărea”.
Solidarizarea începe să se manifeste însă la nivel internațional. Cristian Unteanu scrie pe această temă în Adevărul, secțiunea bloguri. Fondul Monetar Internațional a comunicat deja suma pusă la dispoziție pentru statele aflate în dificultate. Vor urma anunțuri și din partea Băncii Mondiale, a liderilor din G7 şi G20, a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările G20. Chiar dacă, arată Unteanu, nu a fost vorba de un „ extraordinar elan de umanism”, important e că nevoia de solidarizare s-a impus măcar pe cale logică. „Este o acţiune multilaterală coordonată pentru a opri ca pandemia actuală să-şi prelungească şi mai mult consecinţele economice. Transformându-se (…) într-o problemă socială de amploare regională sau continentală, generând revolte ale foamei şi migraţii necontrolate”. Ar mai fi nevoie, spune jurnalistul publicat de Adevărul, și de un consens asupra asumării solidare a costurilor de brevetare a vaccinului şi tratamentului (cu trecerea sa automată în zona patrimoniului comun al umanităţii), cât şi pentru finanţarea liniilor de fabricaţie pentru o producţie de dimensiuni globale”.
