Emmanuel Macron a ajuns, marţi, în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi care se află la bază militară de la Mihail Kogălniceanu. Va face apoi și o vizită de sprijin în Republica Moldova, miercuri, 15 iunie, dar nu e exclusă o deplasare la Kiev împreună cu Olaf Scholz, cancelarul german, și premierul italian Mario Draghi.
Informația nu a fost conformată de Palatul Elysee, așa cum autoritățile române nu au confirmat că președintele Klaus Iohannis va merge și el la Kiev în compania celor trei oficiali.
Însoţit de miniştrul de Externe, Catherine Colonna, şi cel al Apărării, Sébastien Lecornu, Emmanuel Macron a fost întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă, iar miercuri se va întâlni cu președintele Klaus Iohannis.
„În timp ce Rusia invada Ucraina, ați fost detașați în timp record aici, în România, într-o misiune care are sens, o misiune unică de protecție și credibilitate. Întruchipați solidaritatea și securitatea europene. Națiunea vă este recunoscătoare pentru angajamentul dumneavoastră și al familiilor dumneavoastră”, le-a spus Emmanuel Macron soldaților francezi.
Dincolo de întâlnirile și declarațiile oficiale, turneul lui Macron are multe obiective de atins.
Mizele vizitei la Kiev
- Problemele de imagine
Emmanuel Macron este unul dintre puținii șefi de stat care nu a fost la Kiev, ba chiar la sfârșitul lui aprilie declara că va face acest lucru atunci când va considera că e „timpul potrivit”. Probabil că acest timp a venit, mai ales că imaginea președintelui francez este destul de șifonată după declarațiile controversate privind Rusia care nu ar „trebui umilită” și îndelungile discuții cu președintele Vladimir Putin.
A fost criticat pentru ele în special de Polonia, țările baltice și nordice, dar reacții acide au apărut inclusiv în presa franceză și germană. Așadar, probabil că vizita este și o chestiune de imagine, de semnal că nu va continua pe linia aceasta, spune pentru Europa Liberă profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu.
„Cred că președintele Macron vrea să dea semnalul că susține clar Ucraina în acest război, cred că toată lumea așteaptă aceste declarații. Sperăm că vor fi clare, tranșante că nu încurajează niciun fel de compromis teritorial al Ucrainei cu Rusia în schimbul calmării Rusiei. Nu cred că Macron mai poate continua pe această direcție”, spune Valentin Naumescu.
- Un compromis pentru aderarea Ucrainei la UE
Ceea ce ridică întrebări este însă formatul, dacă se va confirma, într-adevăr, că vor merge la Kiev Macron, Scholz și Draghi. Iar acest lucru nu poate fi scos din contextul poziției celor trei țări care susțin soluția „pace contra teritorii” și nu sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană pe „scurtătură”, după cum a spus cancelarul Scholz.
De altfel, o poziție similară a avut și Macron, care a declarat că nu acceptă soluții speciale pentru Ucraina, așadar aceasta poate aștepta și zece ani ca să devină membru UE.
Scopul vizitei în acest format - statele fondatoare ale UE - are, cu certitudine, o componentă care ține de aderarea Ucrainei la UE, în pregătirea Consiliului European din 23-24 iunie, unde trebuie să se dea un răspuns cererilor Ucrainei și Republicii Moldova, dar și celei a Parlamentului European ca cele două state să primească statutul de țări candidate.
De fapt, în UE există două curente divergente, cel franco- german, susținut și de Italia, Austria, de formare a unei așa-zise comunități politice, „al treilea cerc”, după cum l-a numit profesorul Naumescu, în care să intre țările care aspiră să devină membre UE, și al doilea curent, care sprijină aderarea rapidă a Ucrainei, format din Polonia, statele baltice, România.
„Macron, Scholz și Draghi vor folosi această vizită și pentru a promova viziunea pe care o au referitoare la perspectiva europeană a Ucrainei și la reforma UE. Vor încerca să-l convingă pe Zelenski că aceasta este o soluție acceptabilă în momentul de față și să nu mai critice public soluția propusă. Există această miză europenă foarte puternică, opțiunea nefiind susținută de Polonia, de statele baltice, Marea Britanie și nici de România”, spune profesorul Valentin Naumescu.
Ce ar vrea Macron de la România. Decuplarea de Polonia și baltice
În acest context, vizita lui Macron în România capătă o cu totul altă semnificație decât simpla și oficiala întâlnire cu soldații francezi de la baza Mihail Kogălniceanu și mesajele de susținere a întăririi flancului estic al NATO.
Unul dintre scopurile vizitei poate fi acela de a convinge România să se plaseze pe poziția franco-germană în ce privește aderarea Ucrainei, spune pentru Europa Liberă profesorul Naumescu.
„Sunt convins că discuțiile politice vor fi în sensul de a atrage România de partea acestei soluții franco-germane, una intermediară, de compromis. Formarea unei comunități politice europene, care, se va spune, nu este incompatibilă cu dorința Ucrainei de a deveni membru cu drepturi depline”.
Ar mai fi și încercarea de a convinge România să susțină modificarea tratatelor UE, propunere avansată de Emmanuel Macron. România nu a fost de acord cu această formulă, numărându-se printre cele 13 țări, alături de Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia, care au semnat un document în acest sens.
„Nu suntem favorabili unor tentative neanalizate şi premature vizând lansarea” unei astfel de proceduri, scriu aceste ţări, dar lasă totuși o poartă deschisă: „nu excludem nicio opțiune în acest stadiu”.
Practic, Macron ar putea încerca să decupleze România de Polonia și țările baltice pe două fronturi- revizuirea tratatelor UE si aderarea Ucrainei la UE.
Valentin Naumescu: România nu trebuie să-și abandoneze pozițiile
Profesorul Valentin Naumescu spune că România nu ar trebui să-și abandoneze pozițiile inițiale, ambele fiind corecte.
„Eu cred, analizând atent avantaje și dezavantaje, argumente și contraargumente, că România trebuie să-și mențină cele două poziții pe care le-a avut inițial, ambele fiind corecte, chiar dacă președintele Macron va încerca să facă presiuni la București pentru schimbarea opțiunii.
Adică, să rămână pe susținerea fermă a acordării statutului de țară candidată la UE pentru Ucraina, fără formule edulcorate, fără compromisuri, fără soluții speciale și spații intermediare.
România are nevoie de o bună vecinătate în viitor cu Ucraina, trebuie să ne pregătim pentru intrarea într-o eră complet nouă în relațiile bilaterale româno-ucrainene.
Ucraina va fi unul dintre vecinii noștri foarte importanți, va fi o putere regională semnificativă în estul Europei, una proeuropeană și prooccidentală. Dacă până acum au existat rezerve în relațiile bilaterale, ele trebuie depășite și trebuie să ne pregătim pentru intrarea în niște formate de colaborare foarte puternice, cu valențe strategice pe termen lung.
România nu ar trebui să-și schimbe opțiunea nici față de revizuirea tratatului UE, nu cred că este un moment politic potrivit. Ar fi o deschidere precipitată și insuficient pregătită care ar putea să ducă, cel mai probabil, la un eșec”, spune Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.
Este clar că Macron va încerca să schimbe poziția României în ce privește revizuirea tratatelor europene, în spatele cărora se află nu doar interese politice, ci și industriale, susține analistul de politică externă Ștefan Popescu.
„Macron va încerca să convingă România să-și schimbe poziția în ce privește revizuirea tratatului. În 2017, în primele vizite făcute de Macron la începutul primului mandat, ce țară a fost convinsă în privința transportatorilor? România. Eu nu spun că ne va convinge acum, dar e clar că va fi un punct pe agendă. Nu va renunța pentru că sunt și interese industriale, nu numai politice. Vrea să facă loc industriei europene de apărare pe piața europeană, pentru că în momentul de față partea leului o iau companiile americane”.
Capital politic în Franța pentru turul al doilea al parlamentarelor?
Prin vizita la Kiev, președintele francez ar putea avea interesul să câștige capital politic în fața alegătorilor francezi, dat fiind că primul tur al alegerilor parlamentare a arătat că formațiunea sa politică Ensemble! (Împreună) este aproape la egalitate cu cealaltă coaliție de stânga- NUPES (Noua Uniune Populară, Ecologistă și Socială)- formată din stânga radicală a lui Jean-Luc Melenchon, socialiști, ecologiști și comuniști.
Au existat speculații în presa franceză că o susținere mai fermă a Ucrainei în război și o apropiere de Volodimir Zelenski, care a fost foarte critic față de declarațiile lui Macron privind grija de a nu „umili Rusia”, i-ar putea crește cota pe plan intern.
Dacă Macron s-ar întoarce de la Kiev cu ceva concret, sau măcar cu niște pași făcuți în direcția păcii, atunci electoratul francez ar putea să-i acorde credit și să iasă în număr mai mare la votul pentru cel de-al doilea tur de scrutin.
Aceste speculații sunt însă contrazise de analistul Ștefan Popescu: Ucraina nu mai este pe agenda cetățeanului francez.
„Criza economică, știrile legate de indexarea pensiilor, de inflație, de prețul la combustibil, de reglementările care îi obligă să aibă certificate energetice pentru clădiri etc., au început să acopere de mai bine de o lună orice știre din Ucraina. Deja cetățeanul francez este interesat numai de puterea de cumpărare. Ucraina nu mai este pe agendă, deci Macron nu are de câștigat pe plan intern nimic prin vizita la Kiev”, spune pentru Europa Liberă Ștefan Popescu.
