Linkuri accesibilitate

CEC ar putea reveni asupra numărului secțiilor de votare pentru Diaspora


„Le este frică. Diaspora e o voce tare a Republicii Moldova” Protest la CEC față de păstrarea numărului de secții de votare peste hotare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:26 0:00

„Le este frică. Diaspora e o voce tare a Republicii Moldova” Protest la CEC față de păstrarea numărului de secții de votare peste hotare

Mai multe partide angajate in competiția electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie și-au chemat astăzi suporterii să protesteze împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale de a deschide „numai” 139 de secţii de votare pentru acest scrutin. Argumentele politicienilor și celor care au protestat ca și cele ale moldovenilor din diaspora sunt legate de faptul că numărul celor care s-au înscris deja - în diaspora – pe listele de alegatori este mai mare decât a fost la alegerile prezidențiale din toamnă. Care sunt argumentele CEC și ale celor care contesta măsura?

Controversa secțiilor de votare pentru Diaspora. CEC ar putea reveni asupra deciziei sale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:41 0:00
Link direct

Sesizată de mai mulți competitori, dar primul de Renato Usatîi, Curtea de Apel Chișinău a pornit azi un proces împotriva Comisiei Electorale Centrale, căreia i se cere majorarea numărului decis sâmbătă de 139 de secții de votare în străinătate, în timp ce comisia a încercat să corecteze ea însăși acel număr, dar nu a reușit pentru că i-au lipsit mai mulți membri.

Decizia câte secții și unde să pună la dispoziția cetățenilor din străinătate se ia în R. Moldova de către CEC, lucru care s-a și întâmplat sâmbăta trecută, dar a stârnit un val de indignare al celor care cred că numărul aprobat de comisie nu reflectă criteriile prevăzute de lege, ci mai ales interesele unui competitor, mai exact ale formațiunii socialiste.

Printre cei care acuză comisia de implicări politice sunt șase formațiuni, începând cu partidul pro-prezidențial PAS din parlament și încheind cu PLDM - partid extraparlamentar care nu va participa la actualul scrutin - și toate aceste partide și-au adus astăzi susținătorii să protesteze în fața comisiei.

Pentru 139 de secții în străinătate, exact câte au funcționat, în plină pandemie, la alegerile trecute, au votat sâmbătă cinci membri ai Comisiei, în frunte cu secretarul ei, Maxim Lebedinschi. Alții patru, inclusiv președintele CEC, Dorin Cimil, au fost împotrivă, dar insuficienți ca să determine o altă opțiune.

Tocmai cei cinci membri ai autorității electorale care nu susțin majorarea numărului de secții față de prezidențialele trecute au ignorat ședința de azi în care s-a încercat revizuirea, în creștere, a deciziei. A fost prezent doar Maxim Lebedinschi, care a pretins că secțiile de votare din străinătate trebuie să rămână neschimbat, întrucât doar pentru ele ar exista resurse și agrementul de deschidere al țărilor care le găzduiește:

„Ministerul de externe într-o scrisoare ne-a informat că 12 state au dat acordul, fără să ne spună care sunt ele. Vă rog, spuneți-ne nouă, membrilor CEC, care state și prin ce documente au dat acest acord!”

Prezent în ședința CEC, Eugen Revenco, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, a ripostat, spunând că niciunul din aceste argumente nu ar sta în picioare.

„Fac următoarele precizări: Ministerul de externe nu a primit nici o interdicție, nici o obiecție pentru a organiza alegerile peste hotare. Noi avem și o practică confirmată, care de-a lungul a 30 de ani nu a ridicat probleme și eu mă tem că nu autorizațiile statelor este subiectul acestei dezbateri acum!”

Externele propuseseră de la bun început nu număr mult mai mare de secții peste hotare în aceste alegeri, mai exact 192, spunând că aglomerația de data trecută din unele locuri nu trebuie admisă și, în plus, că restricțiile pandemice de anul trecut nu mai sunt valabile.

Ministrul de externe Aureliu Ciocoi, care este și șef al guvernului în exercițiu, a adăugat azi că nici chestiunea financiară nu este un impediment și a chemat autoritatea electorală să-și revadă poziția.

O nouă propunere de secții peste hotare s-ar putea ridica la 150, cu 11 mai mult decât la prima aprobare, dar nu se știe dacă mâine, când e programată o nouă ședință, comisia va avea numărul necesar de voturi pentru o nouă votare.

Un competitor, Renato Usatîi, același care a contestat primul în justiție numărul pretins mic al secțiilor aprobat de comisie, a semnalat, pe de altă parte, azi, că cei cinci membri ai CEC, care au votat sâmbătă, ar putea în general să-și dea demisia, spunând că acesta ar fi „planul de rezervă” al socialiștilor, dacă comisia va fi obligată de justiție să ia o altă decizie.

Rațiunea unui astfel de ipotetic gest ar fi provocarea unui blocaj în comisie, ca ea să nu poată lua decizii, iar prin asta să fie compromis procesul organizatoric pentru scrutinul anticipat.

Reacționând, sâmbătă, la criticile la adresa sa, Maxim Lebedinschi a îndemnat autorii acestora să înceteze să atace comisia, iar Usatîi afirmă că cei care vor să-și dea demisia intenționează să invoce pretinse presiuni.

Săptămâna electorală a început, așadar, cu un val de tensiuni, cu deznodământ incert, ceea ce ar putea prevesti modul în care se va desfășura întreaga campanie.

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG