Premiul Nobel din acest an se acordă celor doi oameni de știință pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor.

„Informațiile stocate în cromozomii noștri pot fi comparate cu un manual de instrucțiuni pentru toate celulele din corpul nostru. Fiecare celulă conține aceiași cromozomi, deci fiecare celulă conține exact același set de gene și exact același set de instrucțiuni. Cu toate acestea, diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele musculare și nervoase, au caracteristici foarte distincte. Cum apar aceste diferențe? Răspunsul se află în reglarea genelor, care permite fiecărei celule să selecteze doar instrucțiunile relevante. Acest lucru asigură faptul că numai setul corect de gene este activ în fiecare tip de celulă”, arată Comitetul Nobel.

Descoperirea lor este revoluționară, transmite Comitetul, pentru că „a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor care s-a dovedit a fi esențial pentru organismele multicelulare, inclusiv pentru oameni”.

Laureații Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2023 au fost Katalin Karikó şi Drew Weissman pentru descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva COVID-19.

• Te-ar putea interesa și: Premiul Nobel merge la cercetătorii care au creat vaccinurile ARNm Covid

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, la Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 114 ori unui număr de 227 de laureaţi ai Premiului Nobel între 1901 şi 2023.

Până în prezent, 13 femei au primit premiul pentru Medicină.

32 de ani a fost vârsta celui mai tânăr laureat în medicină, Frederick G. Banting, care a primit premiul pentru medicină în 1923 pentru descoperirea insulinei.

87 de ani era vârsta celui mai în vârstă laureat Nobel pentru medicină din istorie, Peyton Rous, care a primit premiul pentru medicină în 1966 pentru descoperirea virusurilor care induc tumori.

Un duo, tată şi fiu, Sune Bergström şi Svante Pääbo, au primit fiecare câte un premiu pentru medicină. Svante Pääbo a fost premiat la 40 de ani după tatăl său.

Decernarea Premiilor Nobel va continua în această săptămână: marţi - Fizică, miercuri - Chimie, joi - Literatură, Pace - vineri. Luni, 14 octombrie, vor fi anunţaţi laureaţii pentru Economie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit legislației electorale, alegătorul care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se poate deplasa la sediul secției de votare din țară, poate solicita biroului electoral votarea prin intermediul urnei speciale.

Cererile se fac în scris, începând cu două săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical.

• Te-ar putea interesa și: CEC: studenții și elevii vor putea vota în localitatea în care își fac studiile

CEC amintește că persoanele care nu pot să depună singure cererea privind votarea la locul aflării au dreptul să o facă prin intermediul unui membru al familiei sau să solicite ajutorul asistentului social din cadrul primăriei. Dacă, din cauza unei deficiențe fizice, boli sau din alte motive temeinice, alegătorul nu poate semna personal cererea privind votarea la locul aflării, el poate depune personal cererea în formă verbală la sediul secției de votare. În cazul în care cererea nu poate fi depusă personal în formă verbală la sediul secției de votarea, aceasta poate fi depusă telefonic.

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează cel puțin doi membri ai biroului, care se deplasează cu o urnă de vot mobilă şi cu materialele necesare votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze, precizează autoritatea electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„La această aniversare tragică, doresc să cinstesc memoria victimelor”, a spus ea într-o declarație scrisă, adăugând că UE „este alături de toți oamenii nevinovați ale căror vieți au fost distruse din temelii din acea zi fatidică”.

Atacul Hamas „a adus suferințe imense nu numai poporului Israelului, ci și palestinienilor nevinovați”, a mai spus șefa executivului UE.

Von der Leyen a reiterat în același mesaj apelul UE pentru o încetare imediată a focului în Gaza și pentru eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor.

De asemenea, ea a promis asistență financiară și ajutor umanitar pentru poporul palestinian și pentru Liban, unde Israelul a pornit mai recent al doilea război, împotriva milițiilor Hezbollah, sprijinite de Iran.

Incidentele antisemite sunt în creștere, a avertizat von der Leyen, promițând mai multe resurse pentru a aborda această problemă.

La 7 octombrie 2023, militanții Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de UE, au pătruns din Gaza în așezări din sudul Israelului, omorând 1.200 de oameni și luând ostatici.

În replică, Israelul a început o operațiune militară cu scopul declarat de a extirpa organizația Hamas. Potrivit bilanțurilor palestiniene, bombardamentele israeliene au ucis într-un an peste 40.000 de oameni din Gaza.

Luni, la prima aniversare a atacului Hamas, agențiile de presă au început să publice de la prima oră mesaje de solidaritate cu Israelul și cu evreii din lumea întreagă de la mulți șefi de stat și de guvern.

La Londra, premierul Keir Starmer a declarat că Marea Britanie „nu va șovăi în căutarea păcii” și a adus un omagiu victimelor celor uciși în urmă cu un an, spunând: „Suntem împreună pentru a ne aminti de viețile curmate cu atâta cruzime”.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a adus și el luni un omagiu victimelor atacului Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

„Durerea rămâne, la fel de vie ca acum un an. Durerea poporului israelian. A noastră. Durerea umanității rănite”, a spus el într-o postare în limba engleză pe platforma de socializare X, postând și în ebraică și franceză.

Aniversarea atacului Hamas a prilejuit numeroase ceremonii de comemorare, inclusiv la Berlin, unde peste 1000 de activiști s-au adunat la Poarta Brandenburg, ca să cinstească memoria victimelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin, care se află la putere de un sfert de secol și este tot mai izolat pe plan internațional după invazia din Ucraina, a fost de asemenea felicitat de fostul președinte moldovean Igor Dodon.

Liderul socialiștilor moldoveni și-a postat pe profilul de Facebook luni la prima oră o fotografie în compania lui Putin, în Piața Roșie din Moscova, ambii purtând panglica S. Gheorghe, oranj-maronie.

În textul postării, care este doar în rusă, Dodon vorbește despre recunoștința moldovenilor față de Rusia, care i-ar fi ajutat inclusiv sub conducerea lui Putin, ca „partener strategic”. Dodon condamnă de asemenea politicile „neprietenești” față de Rusia ale actualei conduceri de la Chișinău, considerându-le contrare intereselor naționale ale Moldovei.

În mesajul de ziua lui Putin al liderului din R. Belarus, Aleksandr Lukașenko, este apreciată mai ales ceea ce liderul autoritar de la Minsk numește „misiunea istorică” a Rusiei, pe care Putin ar pune-o în aplicare, relatează Interfax.

R. Belarus sprijină invazia rusească din Ucraina, fără să ia parte la ea direct, cu trupe, și este supusă unor sancțiuni internaționale din această cauză, ca și aliata sa, Rusia.

• Te-ar putea interesa și: Lituania trimite Belarusul la Curtea Penală Internațională: „Putin nu este singurul care ar trebui dus la Haga”

Igor Dodon a fost unul din puținii politicieni străini care l-au felicitat de ziua lui și pe Lukașenko, care a împlinit 70 de ani la sfârșitul lunii august. Pe Putin, Dodon îl felicitase în martie, când liderul rus a obținut un nou mandat prezidențial după alegeri considerate nelibere de către comunitatea statelor democratice.

Lukașenko, numit multă vreme „ultimul dictator al Europei”, aflat la putere de 30 de ani, a fost izolat internațional încă dinaintea lui Putin, mai ales pentru falsificarea alegerilor, reprimarea opoziției și îngrădirea libertății de expresie.

Luni, Putin găzduiește la Moscova o reuniune de șefi de stat din CSI, la care Moldova nu participă, chiar dacă oficial este încă membră în organizația post-sovietică. Mai ales în ultimii doi ani, Chișinău s-a angajat într-un proces de denunțare a tratatelor cu CSI, în diferite domenii, înainte de a părăsi definitiv structura dominată de ruși.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu sunt planificate ceremonii legate de ziua de naștere a lui Putin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rachete Hezbollah lansate duminică seara au trecut de sistemele de apărare aeriană israeliene și au aterizat în Haifa, al treilea oraș ca mărime din Israel, provocând pagube clădirilor, a transmis poliția, potrivit Reuters.

Presa israeliană relatează că 10 persoane au fost rănite în atacuri cu rachete în Haifa și în orașul Tiberias. Hezbollah a declarat că a vizat un obiectiv militar la sud de Haifa cu o salvă de rachete „Fadi 1”.

În același timp, atacurile aeriene israeliene au lovit duminică suburbiile sudice ale Beirutului, în cel mai intens bombardament asupra capitalei libaneze de când Israelul și-a intensificat campania împotriva grupului Hezbollah susținut de Iran luna trecută.

Armata israeliană a declarat că avioanele de luptă au lovit ținte din Beirut aparținând sediului de informații al Hezbollah și facilităților de depozitare a armelor. Atacurile au vizat și Hezbollah în sudul Libanului și în zona Bekaa.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat duminică că Israelul va decide independent cum să răspundă Iranului, chiar dacă se coordonează îndeaproape cu SUA.

„Totul este pe masă”, a declarat Gallant, care urmează să se întâlnească miercuri cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, într-un interviu acordat CNN.

„Israelul are capabilități de a lovi ținte apropiate și îndepărtate, am dovedit acest lucru”.

În timp ce SUA au declarat că nu vor sprijini atacurile asupra siturilor nucleare iraniene, președintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că se discută despre atacurile israeliene asupra instalațiilor petroliere ale Iranului.

Iranul a lansat un atac cu rachete asupra Israelului săptămâna trecută ca răspuns la operațiunile sale din Liban și Gaza, unde militanții Hezbollah și Hamas sunt aliați ai Teheranului într-o așa-numită Axă a Rezistenței.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Moartea lui Hassan Nasrallah este o „pierdere majoră” pentru Hezbollah și Iran

Israelul, care spune că obiectivul său este întoarcerea în siguranță a zeci de mii de cetățeni în casele din nordul Israelului, a promis represalii pe fondul temerilor că tensiunile vor escalada într-un conflict regional total.

Israelul a respins solicitările susținute de SUA și alte state occidentale pentru o încetare a focului în Liban.

Duminică, guvernul american a reacționat la bombardamentele puternice ale Israelului spunând că presiunea militară poate permite diplomația, dar poate duce și la calcule greșite.

Un apel al președintelui Franței, Emmanuel Macron, pentru oprirea livrărilor de arme către Israel pentru a fi utilizate în Gaza a fost întâmpinat cu furie de premierul Benjamin Netanyahu.

„În timp ce Israelul luptă împotriva forțelor barbariei conduse de Iran, toate țările civilizate ar trebui să stea ferm alături de Israel”, a declarat Netanyahu într-un comunicat.

Armata israeliană a emis noi ordine de evacuare pentru locuitorii din sudul Beirutului duminică seara, înainte de noi lovituri.

Duminică seara, Israelul a declarat încă trei zone de la granița sa de nord ca zone militare închise. Alte cinci zone au fost închise săptămâna trecută.

Un atac israelian asupra unei clădiri din orașul montan Kayfoun din centrul Libanului a ucis șase persoane și a rănit 13, a declarat Ministerul Sănătății din Liban. Un atac în orașul vecin Qmatiye a ucis alte șase persoane, inclusiv trei copii, și a rănit 11.

Înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a declarat că Libanul se confruntă cu o „ criză majoră de strămutare” ca urmare a escaladării atacurilor aeriene ale Israelului, dintre care unele au încălcat dreptul internațional.

Atacurile israeliene au forțat 1,2 milioane de oameni – aproape un sfert din populația Libanului – să-și părăsească casele, spun oficialii. Agenția ONU pentru refugiații palestinieni (UNRWA) a declarat că 20.000 de refugiați palestinieni au fost strămutați forțat de atacurile aeriene israeliene asupra taberelor din Liban.

Peste 2.000 de persoane au fost ucise în Liban după aproape un an de lupte, majoritatea în ultimele două săptămâni, potrivit Ministerului Sănătății libanez. Ministerul a declarat duminică că 23 de persoane au fost ucise sâmbătă.

Atacuri și în Fâșia Gaza

În Fâșia Gaza, cel puțin 26 de persoane au fost ucise și alte 93 rănite în atacurile aeriene israeliene care au lovit duminică o moschee și o școală unde se adăposteau persoane strămutate, potrivit biroului de presă al guvernului din Gaza, condus de Hamas. Armata israeliană a declarat că a efectuat „lovituri precise asupra teroriștilor Hamas”.

Martorii au spus că numărul victimelor ar putea crește, deoarece moscheea, lângă spitalul Al-Aqsa din Deir al-Balah, a fost folosită pentru a găzdui persoanele strămutate. Armata israeliană a declarat că este folosită ca centru de comandă Hamas.

Palestinienilor din nordul Fâșiei Gaza li s-a spus să fugă la al-Mawasi, pe coasta sudică, o așa-numită „ zonă umanitară” unde se adăpostesc aproximativ un milion de persoane strămutate.

Mawasi, care a fost ținta atacurilor aeriene israeliene mortale, este grav supraaglomerată, iar agențiile umanitare se luptă să ofere chiar și cele mai elementare servicii.

Ministerul sirian al Apărării a declarat că Israelul a lansat duminică atacuri aeriene asupra pozițiilor militare din centrul Siriei, provocând „pagube materiale”.

„Atacurile israeliene au vizat un depozit de arme la sud de Homs și un depozit de rachete din estul orașului Hama”, a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahman, șeful Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului din Marea Britanie.

Conflictul din Liban, care a început în urmă cu un an cu lovituri transfrontaliere ale Hezbollah în solidaritate cu Hamas, s-a extins rapid în ultimele două săptămâni.

• Vezi și: Iranul a atacat Israelul cu sute de rachete. Ele au fost în general lichidate

Peste 2.000 de persoane au fost ucise în Liban în aproape un an de lupte, majoritatea în ultimele două săptămâni, potrivit Ministerului Sănătății libanez.

Șeful ONU pentru refugiați a declarat duminică că au existat „multe cazuri” în care atacurile aeriene israeliene au încălcat dreptul internațional lovind infrastructura civilă și ucigând civili în Liban.

Israelul spune că vizează capacitățile militare și ia măsuri pentru a atenua riscul de vătămare civilă, în timp ce autoritățile libaneze spun că civilii au fost vizați. Israelul acuză atât Hezbollah, cât și Hamas că se ascund printre civili, lucru pe care organizațiile vizate îl neagă.

Mii de protestatari au ieșit duminică în stradă în marile orașe din întreaga lume pentru a doua zi pentru a cere încetarea vărsării de sânge în Gaza și în Orientul Mijlociu, în timp ce începutul războiului israelian în teritoriile palestiniene se apropie de prima aniversare.

Aproximativ 40.000 de demonstranți pro-palestinieni au mărșăluit prin centrul Londrei, în timp ce mii s-au adunat la Paris, Roma, Manila, Cape Town, New York, Sydney și Melbourne.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit investigației, una dintre firme este A7, înființată împreună cu Promvsviazbank, folosită de Șor, condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „furtul miliardului”, și pentru a transfera bani în conturile unor alegători „cumpărați” în vederea alegerilor din 20 octombrie. Rise Moldova scrie că, oficial, compania furnizează servicii financiare și împrumuturi.

Sediul acesteia se află în centrul de afaceri „Belîe sadî” [Белые Сады], într-o zonă prestigioasă, la 30 de minute de Kremlin și de Aeroportul Șeremetievo. Documentele consultate de reporterii Rise arată că Șor, care se ascunde la Moscova de autoritățile moldovene, deține 51% din companie, iar 49% are Promsviazbank.

Tot luna trecută, Ilan Șor și banca rusească au înființat alte două companii-fiice cu nume asemănătoare - A71 și A7-Agent SRL.

A patra companie se numește Timefinance OOO și a fost creată, la fel, în septembrie, fiind înregistrată în districtul financiar Moscow City. Tot acolo se află și cea de-a cincea companie – Exim International, care, spre deosebire de celelalte, are ca activități de bază declarate „cercetarea de piață și activități de cercetare a opiniei publice”.

• Vezi și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

În aceasta, Șor deține 75%, iar restul de 25% aparține corporației financiare de stat VEB.RF, care este sancționată la nivel internațional și deconectată de la sistemul SWIFT.

La 3 octombrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a spus că circa 130 de mii de moldoveni ar fi primit bani din bănci rusești, iar suma transferurilor, doar pentru luna septembrie, s-ar ridica la circa 15 milioane de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă emis vineri, 4 octombrie, Autoritatea Aeronautică Civilă spune că Aeroportul Internațional Cahul a fost creat în 1987 prin Ordinul Direcției Moldovenești a Aviației Civile și a obținut certificatul de înregistrare de stat necesar exploatării.

În 1996, acesta a fost transferat din gestiunea Administrației de Stat a Aviației Civile (ASAC) către autoritățile publice locale din raionul Cahul.

Statutul de „aeroport internațional” a fost acordat prin Hotărârea Guvernului nr. 401 din 2002, însă, potrivit Autorității Aeronautice Civile (AAC), această schimbare nu a fost urmată de investițiile necesare pentru a îmbunătăți infrastructura fostului aeroport.

Astfel, în 2004, Aeroportul Internațional Cahul a fost reorganizat într-o întreprindere mixtă cu participarea Companiei „Intrade Management LTD”, însă această structură a fost afectată de multiple nereguli, cum ar fi „lipsa unei inventarieri corecte a bunurilor și evaluarea necorespunzătoare a activelor”, se menționează în comunicat.

De asemenea, în 2012, în urma unui litigiu pentru neplata unei datorii, toate bunurile aeroportului au fost transmise în contul stingerii datoriei către creditor. În 2015, Întreprinderea Mixtă „Aeroportul Internațional Cahul” a fost lichidată.

• Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă cu Air Moldova și ce datorii mai are față de pasageri

Autoritatea subliniază că infrastructura de pe terenul fostului aeroport este în stare critică.

„Pista de decolare și aterizare, calea de rulare și platforma au nevoie de reparații majore, fiind în proces de deteriorare continuă. Lipsesc elementele esențiale de infrastructură pentru operarea sigură a zborurilor, cum ar fi sistemele de iluminare, semnalizare și echipamentele de navigație”, se mai spune în comunicat.

În consecință, drepturile de proprietate asupra bunurilor și terenului fostului aeroport sunt acum atribuite unei persoane private.

„Pe terenul dat nu există un aeroport și nu există infrastructura necesară pentru a gestiona zboruri comerciale”, spun reprezentanții autorității.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autoritățile din Austria au refuzat statutul de refugiat pentru două femei afgane care au solicitat azil în 2015 și 2020. Acestea au contestat refuzul la Curtea Supremă Administrativă din Austria, care, la rândul său, a solicitat o decizie din partea CEJ, instanța supremă a Uniunii Europene.

„Nu este necesar să se stabilească faptul că există riscul ca solicitantul să fie supus în mod real și specific unor acte de persecuție dacă se întoarce în țara sa de origine", a declarat CEJ în hotărârea sa, citată de Reuters. „Este suficient să se ia în considerare doar naționalitatea și sexul acesteia".

Ministerul austriac de Interne nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea agenției Reuters.

De când talibanii islamiști afgani au revenit la putere în 2021, ei au restricționat drepturile femeilor, inclusiv prin limitarea școlarizării, a dreptului de a munci și a restrângerii independenței generale în viața de zi cu zi a femeilor.

În august, talibanii au elaborat un lung set de norme care reglementează moralitatea în conformitate cu sharia (legea islamică). Regulile sunt puse în aplicare de Ministerul Moralității, care afirmă că a reținut mii de persoane pentru încălcări.

• Te-ar putea interesa și: Germania începe să deporteze afgani, chiar dacă în țara lor sunt la putere fundamentaliștii

Șeful Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului a cerut talibanilor să abroge un set de legi „atroce" care, în opinia sa, încearcă să transforme femeile în „umbre”.

Una dintre femeile respinse în Austria, numită AH în documentele judiciare, a fugit prima dată din Afganistan în Iran împreună cu mama și surorile sale la vârsta de aproximativ 13-14 ani, după ce tatăl său dependent de droguri a încercat să o vândă pentru a-și finanța dependența, potrivit unui document judiciar care descrie afirmațiile lui AH.

Cealaltă, identificată ca FN, născută în 2007, nu a trăit niciodată în Afganistan. Ea și familia sa au locuit în Iranul vecin fără permise de ședere, ceea ce înseamnă că nu aveau dreptul să muncească, iar ea nu putea primi o educație. Ea a fugit din Iran înainte de a depune o cerere de azil în Austria.

„Ea (FN) a declarat că, dacă s-ar întoarce în Afganistan, ca femeia ar fi expusă riscului de răpire, nu ar putea merge la școală și ar putea fi în imposibilitatea de a se întreține fără familia ei", se arată într-un document al CEJ.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Prim-ministrul român, care și-a anunțat intenția de a candida la prezidențialele de peste Prut, întreprinde vineri, 4 octombrie, o vizită oficială în R. Moldova, alături de trei membri ai cabinetului său. El a avut o întrevedere cu omologul său moldovean, Dorin Recean, împreună cu care a susținut o conferință de presă și a participat la ceremonia de predare a microbuzelor școlare oferite de statul român Republicii Moldova.

„Eu nu cred în fratele mai mic, fratele mai mare. Ci dimpotrivă - suntem frați și avem împreună un singur obiectiv. În acest moment, obiectivul principal este integrarea R. Moldova în UE”, a spus Ciolacu.

Șeful guvernului de la București a dat ca exemplu al integrării europene faptul că în acest an în România se investesc 20 de miliarde de euro din bani europeni. El a mai menționat grantul de 500 de milioane de euro oferit pentru împădurire, dar și alte avantaje cum ar fi salariul minim de 1.500 de euro și pensia minimă de peste 550 de euro.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Ce impact are șirul de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău

„Asta va aduce și în Republica Moldova Uniunea Europeană. Nu putem vorbi despre Republica Moldova decât în interiorul UE. (…) Rusia nu este nicio garanție pentru Republica Moldova. Rusia va aduce R. Moldova în zona izolării, în zona sărăciei, nu va aduce nici securitate, nici dezvoltare”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai accentuat că România trebuie să fie podul R. Moldova către UE și că autoritățile trebuie să anticipeze care sunt următorii pași de interconectare a României cu R. Moldova, dând ca exemplu domeniul transportului feroviar.

„R. Moldova trebuie să aibă o conectare directă pe ecartament european de cale ferată, între Chișinău și Iași”, a spus Ciolacu.

La rândul său, premierul moldovean, Dorin Recean, a evidențiat implicarea României în dezvoltarea R. Moldova și susținerea constantă a țării vecine.

Cei doi prim-miniștri au participat și la ceremonia de donare de către România a 20 de microbuze școlare R. Moldova, continuare a unui proiect mai amplu de care au beneficiat multe școli din Republica Moldova.

• Te-ar putea interesa și: 40 de autobuze școlare cumpărate cu banii României, distribuite direcțiilor raionale de învățământ

Potrivit unui comunicat al Guvernului român, pentru anul universitar în curs sunt finanțate 4.300 de burse pentru studenții din Republica Moldova. De asemenea, România va finanța cu peste 2,3 milioane euro reabilitarea unei clădiri de patrimoniu situată pe strada Gavriil Bădulescu-Bodoni din Chișinău.

Partea română a mai precizat că va continua să deruleze Acordul de 100 de milioane de euro dintre Guvernul României și cel al R. Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil.

Pe parcursul zilei de astăzi, premierul României va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu și cu spicherul Parlamentului, Igor Grosu.

La Chișinău, Marcel Ciolacu este însoțit în vizita oficială din Republica Moldova de vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Asistența ar urma să fie anunțată oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe data de 10 octombrie, când va merge în vizită la Chișinău.

Dintre cele 1,8 miliarde de euro pentru Moldova, 1,5 miliarde vor fi sub formă de credite, iar restul - de granturi, ne-au declarat două surse familiare cu pregătirile de la Bruxelles.

Noile fonduri ar putea să vină printr-un mecanism nou pentru R. Moldova, numit Mecanismul de Reformă și Creștere, care este deja folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent.

• Te-ar putea interesa și: Ursula von der Leyen va aduce la Chișinău un nou instrument de asistență UE pentru Moldova

În cazul țărilor balcanice, suma oferită pe trei ani este de aproximativ 6 miliarde de euro.

În cazul candidatelor balcanice, dar foarte probabil și al Moldovei, Mecanismul are ca principal obiectiv „sprijinirea alinierii la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă în piața unică a UE și convergența socioeconomică cu UE”.

Noua asistență UE pentru Moldova ar veni într-o săptămână cu mai multe gesturi de solidaritate cu conducerea de la Chișinău, pe fondul semnalelor tot mai clare că Rusia caută să influențeze rezultatul alegerilor de la 20 octombrie, la care președinta în exercițiu Maia Sandu va căuta să obțină un nou mandat, promițând inclusiv continuarea integrării europene.

Pe 8 octombrie, Parlamentul European va adopta probabil o declarație de sprijin pentru R. Moldova, criticând în același timp deraierea tot mai accentuată a Georgiei de la parcursul ei european.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Investigația realizată de Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Context.ro, a arătat că Rareș Mănescu, un fost primar liberal care a lucrat pentru campania lui Geoană timp de trei luni, a stabilit un parteneriat de afaceri cu Aleksei Kozlov, un afacerist și propagandist rus strâns legat de activități pro-ruse în Crimeea.

Kozlov, care folosește pseudonimul Alex Krepchinsky, a publicat conținut pro-rus pe rețelele de socializare după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia în 2014. Kozlov ar fi vizitat Crimeea de cel puțin zece ori de la anexare și are legături cu mercenari care au luptat de partea rusă în conflictul din Donbas.

Jurnaliștii au stabilit că în timp ce se afla încă la NATO, activitățile neoficiale ale campaniei lui Geoană erau deja în desfășurare, fiind conduse de Mănescu. E-mailurile obținute de jurnaliștii de investigație arată că campania prezidențială a lui Geoană era activă încă din aprilie 2024, în ciuda poziției sale la NATO la acel moment.

În replică, Geoană a susținut că este ținta unei „acțiuni de kompromat” care ar fi fost pusă la cale chiar de autoritățile ruse și a făcut apel la instituțiile statului român „pentru a veghea și proteja democrația României”.

• Citește și: Analiză | Independentul Geoană caută un partid pentru campanie. Ce oferte sunt pe piață

Cât despre implicarea lui Rareș Mănescu în campania sa electorală, Geoană susține că aceasta a fost „episodică” și că este datoria statului să lămurească dacă este ceva necurat în relația lui cu „așa-ziși oameni de afaceri, reali sau imaginari” din Rusia.

În scandal s-a implicat și opozantul rus Mihail Hodorovski, care deține organizația media The Dossier Center, care a participat la investigația care a relatat despre legăturile lui Geoană cu afaceristul rus.

Politicianul a recurs la dezinformare

Scandalul a atins un nou nivel joi, 3 octombrie, după ce în replică la ancheta jurnalistică, Geoană a lansat o acuzație gravă la adresa jurnalistului român Attila Biro, unul din autorii acesteia. Politicianul l-a acuzat pe Biro de faptul că ar fi implicat într-un complot pentru asasinarea lui Ivan Geșev, ex-procurorul șef al Bulgariei, făcând referire în acest sens la articole din tabloidele bulgare, care au difuzat informații false despre aceste presupuse tentative de asasinat.

Acuzațiile lui Geoană au fost repetate și de purtătoarea sa de cuvânt, Alina Achim-Inayehm, care a spus că numele lui Biro „nu mai este credibil”, deoarece a fost „legat” de aceste presupuse evenimente. Deși i s-a spus că informațiile se bazează pe dezinformare, Achim-Inayeh a spus că nu e treaba echipei de campanie a lui Geoană să verifice autenticitatea acestor relatări.

• Te-ar putea interesa și: Mircea Geoană a demisionat de la NATO și candidează la Președinția României

Jurnalistul Attila Biro a negat vehement orice implicare în presupusul complot de asasinat din Bulgaria, calificând acuzațiile drept absurde și parte a unei campanii mai ample de dezinformare care vizează discreditarea jurnaliștilor independenți.

Nu este prima dată când relația lui Geoană cu Rusia ajunge în vizorul public. În 2009, Mircea Geoană a făcut două vizite neoficiale la Moscova, pe care le-a negat la vremea respectivă și despre care nu a dat amănunte nici ulterior, nici acum.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Siegfried Mureșan se află vineri, 4 octombrie, într-o primă vizită la Chișinău după ce a fost reales în funcția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

La Chișinău, Siegfried Mureșan a avut o întrevedere cu ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, după care a susținut o conferință de presă împreună cu vicepreședinta Parlamentului R. Moldova, Doina Gherman.

Fiind întrebat de jurnaliști ce avantaje va aduce răspunsul „DA” la referendumului privind integrarea europeană și modificarea ulterioară a Constituției, europarlamentarul a spus că în ultimii ani, R. Moldova „a parcurs accelerat” primele etape ale procesului de integrare europeană.

Europarlamentarul a spus că un eventual rezultat pozitiv la referendumul din 20 octombrie va reprezenta „o obligație în plus pentru UE” ca să parcurgă „mai rapid” și următoarele etape din procesul de aderare.

• Citește și: Siegfried Mureșan: UE trebuie să susțină negocierile de aderare cu R. Moldova prin creșterea sprijinului financiar

Siegfried Mureșan a mai menționat că UE monitorizează și încercări de influențare a procesului electoral. În acest sens, Parlamentul European va trimite o misiune de observare a alegerilor.

Totodată, săptămâna următoare, europarlamentarii urmează să adopte o rezoluție de susținere a integrării europene a R. Moldova.

„În plenul Parlamentului European vom dezbate parcursul european al R. Moldova și vom adopta o rezoluție de susținere a integrării europene, o rezoluție în care vom vedea că Parlamentul European își dorește să joace un rol puternic și activ inclusiv în negocierile de aderare la UE”, a spus oficialul.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a fost reales joi, 3 octombrie, pentru un nou mandat în funcția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

El a anunțat că obiectivul său principal în această funcție este „să ajute Republica Moldova să fie pregătită de aderarea la Uniunea Europeană și să combată amenințările de securitate din partea Federației Ruse”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ordinul SIS a fost emis pe 2 octombrie. Instituția a cerut furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din R. Moldova la yandex.ru, dzen.ru, rutube.ru.

Blocarea a afectat și alte servicii deținute de Yandex. Utilizatorii din R. Moldova au semnalat pe rețele că au probleme în a accesa serviciul de streaming Yandex Music și serviciul de taxi Yandex Go.

Prin același ordin, SIS a mai blocat două domenii (moldova24.online și pwa.moldova24.online) a unui canal de televiziune online dedicat Moldovei, MD24, care transmite de la Moscova și care ar promova politicieni afiliați oligarhului pro-rus Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru rolul său în dosarul „furtul miliardului”.

Blocarea site-urilor de către SIS se înscrie într-o tendință de a limita accesul publicului din R. Moldova la resurse electronice care ar prezenta „riscuri în adresa securității naționale”.

Acum o săptămână, SIS a blocat site-ul nuacum.eu, care conține îndemnuri la un vot negativ la referendumul despre aderare la UE din 20 octombrie, dar și la șase site-uri ruse: ng.ru; gazetacrimea.ru; crimea.gov.ru; crimea.ria.ru; crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.

• Te-ar putea interesa și: SIS blochează mai multe site-uri de știri din Rusia și un portal anti-referendum

Atunci, blocarea a fost comentată de deputatul rus Leonid Kalașnikov, care a spus că blocarea ar fi avut loc din nevoia de a limita influența Rusiei înaintea alegerilor moldovene. „Ei (autoritățile de la Chișinău – n.r.) își rezolvă propriile obiective. Acum ei merg spre alegeri și, bineînțeles, că au nevoie să deconecteze Rusia”, a spus Kalașnikov.

La mijlocul lunii iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au avertizat că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din octombrie din R. Moldova și de a le contesta rezultatul, dacă nu ies cum ar intenționa Kremlinul. În acest sens, Moscova ar discredita actuala guvernare prin dezinformarea și manipularea opiniei publice.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

Yandex a câștigat o reputație controversată, fiind numit „un instrument al dezinformării și operațiunilor cibernetice” ale Federației Ruse atât în fostele state sovietice, cât și în Occident.

Recent, o investigație a Serviciului Balcanic al RFE/RL a scos la iveală o campanie de dezinformare care vizează patru țări din regiune. Rețeaua de propagandă creează rapid sute de articole tip știri, care se bazează adesea pe conținutul oferit de instituții media rusești interzise în prezent de UE. Printre altele, operațiunea de dezinformare utiliza platforme rusești precum VK Video și Yandex pentru a traduce, produce și distribui conținutul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O serie de explozii puternice au fost auzite joi seara în Beirut, inclusiv în zona aeroportului din capitala libaneză, în apropierea căruia se ridica fum după trecerea unor avioane de luptă.

Presa israeliană scrie că Hashem Safieddine, presupusul succesor al lui Hassam Nasrallah, liderul Hezbollah ucis vineri, ar fi fost ţinta loviturilor aeriene.

Evacuări în sudul Libanului

Armata israeliană a cerut joi locuitorilor din peste 20 de oraşe din sudul Libanului să îşi părăsească imediat casele.

Ultimele avertismente ridică la 70 numărul localităților din sud vizate de apeluri de evacuare, inclusiv capitala provinciei Nabatieh.

Peste 1,2 milioane de libanezi au fost strămutaţi din cauza atacurilor israeliene şi aproape 2.000 de persoane au fost ucise de la începutul atacurilor israeliene asupra Libanului din ultimul an, majoritatea în ultimele două săptămâni, au declarat autorităţile libaneze.

Hezbollah a realizat, de asemenea, noi atacuri care au vizat o bază militară a Israelului din Golful Haifa, pe coasta mediteraneană din nordul Israelului.

Sirenele de avertizare au sunat din nou acolo joi seara, dar şi în zona Galileea din nordul Israelului.

Armata israeliană a transmis că Hezbollah că a lansat, joi, aproximativ 230 de proiectile din Liban către teritoriul israelian.

În acest timp, Hezbollah susţine că a desfăşurat 32 de atacuri diferite de-a lungul zilei, inclusiv salve de rachete asupra aşezărilor şi bazelor militare israeliene şi atacuri asupra soldaţilor israelieni care executau operaţiuni terestre în sudul Libanului.

Hezbollah mai susține că a respins mai multe operaţiuni terestre ale trupelor israeliene, prin ambuscade şi confruntări directe.

• Te-ar putea interesa și: Analiză | Moartea lui Hassan Nasrallah este o „pierdere majoră” pentru Hezbollah și Iran

Gruparea a transmis că a ucis joi 17 militari israelieni în lupte în sudul Libanului. Forţele israeliene nu au comentat informația.

Armata israeliană a raportat joi moartea unui soldat după ce miercuri anunțase moartea a opt soldaţi.

Hezbollah nu este singura grupare care a revendicat atacuri asupra Israelului joi.

Într-un incident separat, Rezistenţa Islamică din Irak, o grupare susţinută de Iran, a revendicat responsabilitatea pentru un atac cu drone în sudul Israelului.

Armata israeliană a afirmat că a interceptat o dronă deasupra zonei de sud a Israelului şi că nu există victime.

Biden nu crede că va fi un război „total” în Orientul Apropiat

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat, joi, că nu crede că va fi un război „total” în Orientul Mijlociu dar că e nevoie de mai multe eforturi pentru a evita extinderea conflictului.

El a mai spus că SUA au ajutat și vor continua să protejeze Israelul.

Tensiunile între Iran şi Israel au crescut la un nivel maxim după atacul cu rachete al Iranului de marți, iar Israelul analizează opțiunile de răspuns pe care le are.

SUA discută despre atacuri asupra instalaţiilor petroliere iraniene ca represalii pentru atacul cu rachete al Teheranului asupra Israelului, a mai declarat joi preşedintele Joe Biden.

Preşedintele Joe Biden a fost întrebat dacă ar sprijini Israelul să lovească instalaţiile petroliere ale Iranului. „Discutăm despre asta”, a declarat Joe Biden reporterilor.
Comentariile sale au dus la creşterea preţurilor globale ale petrolului, iar tensiunile în creştere din Orientul Mijlociu i-au făcut pe comercianţi să se îngrijoreze cu privire la posibile întreruperi ale aprovizionării.

Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a declarat joi că ţara sa are „o multitudine de opţiuni” ca represalii şi va arăta Teheranului „în curând” puterea sa.

Premierul israelian Beniamin Netanyahu a promis că Iranul va plăti pentru atacul cu rachete de marţi, iar Washingtonul a declarat că va colabora cu aliatul său pentru a se asigura că Iranul va suporta „consecinţe severe”.

La rândul lui, președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat la Doha că Teheranul e pregătit să răspundă.

„Orice tip de atac militar, act terorist sau depăşire a liniilor noastre roşii va fi întâmpinat cu un răspuns decisiv din partea forţelor noastre armate”, a spus Pezeshkian.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, tirajul total al buletinelor de vot pentru fiecare scrutin este de 2 729 996 buletine de vot, dintre care 2 092 641 buletine de vot în limba română, 631 979 în limba rusă, 115 în limba ucraineană, 3 400 în limba găgăuză, 870 în limba romani și 991 în limba bulgară.

Este pentru prima dată când buletinele de vot vor fi tipărite în limbile minorităților etnice, precizează CEC.

Pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului vor fi tipărite 90 000 buletine de vot, dintre care 45 000 de buletine în limba română și tot atâtea în limba rusă.

• Citește și: CEC a stabilit numărul buletinelor de vot pentru diasporă

Buletinele de vot tipărite vor fi distribuite birourilor electorale ale secțiilor de votare prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție.

CEC a tipărit deja câte 1 809 buletinele de vot pentru cei care au solicitat să-și exercite dreptul de vot prin corespondență și câte 852 200 buletine de vot, pentru fiecare scrutin, destinate secțiilor de votare din străinătate. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Investigațiile continuă, iar șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, au susținut pe 3 octombrie un briefing pentru a prezenta detalii legate de anchetă.

Potrivit materialelor urmăririi penale, numai în luna septembrie, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130 000 de cetățeni moldoveni.

„Constatăm un fenomen fără precedent pentru Republica Moldova – de finanțare și de corupere, în vederea perturbării procesului electoral”, a declarat Cernăuțeanu, adăugând că țara este ținta „unor atacuri directe care vin din Federația Rusă”.

Poliția susține că rețeaua ar avea o „structură ierarhică bine organizată” și ar fi alcătuită din 130 de „lideri teritoriali” care dirijează activitatea grupului, acumulează listele cu datele de identitate a persoanelor racolate de către „președinții de sector”, date care sunt transmise apoi în Federația Rusă pentru înregistrare și deschiderea conturilor bancare în banca comercială ,,PromSveazBank”.

• Citește și: Cinci persoane reținute la Comrat: ar fi fost finanțate din Rusia pentru a influența alegerile moldovene

Din rețea ar mai face parte 1927 „președinți de sector” și peste 50 000 „activiști” care „racolează și dirijează activitatea grupului de simpatizanți din sectorul deservit”.

Potrivit poliției, peste 70 000 de „simpatizanți” ar fi fost deja racolați contra unor sume de bani și instruiți să voteze la referendum cu opțiunea ,,Nu” și pentru candidatul care urmează să fie votat.

Un comunicat al Poliției precizează că acțiunile de urmărire penală continuă pentru „stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei”. Sursa amintește că orice persoană acuzată de comiterea unei infracțiuni este prezumată nevinovată, atâta timp cât vinovăția sa nu va fi constatată printr-o decizie judiciară definitivă. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei 11 cetățeni, printre care majoritatea sunt mame cu copii, au fost întâmpinați pe Aeroportul Internațional Chișinău de către secretarul general al MAE, Mihai Mîțu, și șefa Misiunii OIM în Moldova, Ester Ruiz de Azua.

„Suntem recunoscători prietenilor și partenerilor noștri din Ucraina, pentru colaborarea eficientă și sprijinul oferit în această situație dificilă. La fel, ne exprimăm gratitudinea față de Organizația Internațională pentru Migrație pentru excelenta cooperare și sprijinul acordat în acest proces”, se arată într-un comunicat al externelor de la Chișinău.

Alți 30 de cetățeni moldoveni au solicitat evacuarea de urgență din Liban, a declarat presei secretarul general al MAE, Mihai Mîțu.

Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, până la 1 octombrie, în această țară se aflau 54 de cetățeni moldoveni.

Situația din Liban s-a înrăutățit după ce în dimineața zilei de marți, 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat, Comisia Europeană susține că după mai multe schimburi de informații cu autoritățile de la Budapesta, a luat la decizia de a se adresa justiției. Asta pentru că, în ciuda nemulțumirii Comisiei Europene legată de Legea privind apărarea suveranității, adoptată în 2023 de parlamentul maghiar, Budapesta insistă că nu încalcă dreptul comunitar.

„Comisia menține majoritatea nemulțumirilor identificate, care nu au fost încă abordate. Aceste plângeri privesc mai multe drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE: dreptul la respectarea vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de asociere, dreptul la secretul profesional, precum și prezumția de nevinovăție, care implică dreptul de a nu se autoincrimina”, arată Comisia Europeană.

De asemenea, Comisia Europeană consideră că legea maghiară încalcă mai multe libertăți fundamentale ale pieței interne și legi europene privind comerțul electronic sau protecția datelor.

Potrivit Comisiei Europene, legea acordă Biroului prea multe puteri și poate intimida sau stigmatiza organizațiile investigate.

Legea împuternicește Biroul pentru Protecția Suveranității să investigheze „orice activitate finanțată din străinătate și care poate influența rezultatul alegerilor, voința alegătorilor sau sprijină astfel de activități".

• Citește și: Miniștrii din UE au mers la Budapesta și i-au spus clar lui Orbán ce gândesc despre el

În iunie 2024, Biroul pentru Protecția Suveranității a anunțat că anchetează Transparency Internațional pentru „influențarea deciziilor electoratului”. Organizația a declarat, în replică, că legea permite investigarea vocilor critice și servește intenției autorităților „de a intimida cetățenii și organizațiile civile care critică guvernul, în timp ce este deghizată ca presupusă protejare a suveranității naționale".

„Acest lucru este împotriva Constituției Ungariei, precum și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, a mai transmis Transparency Internațional.

De asemenea, Statele Unite au transmis că sunt îngrijorate de acțiunile „draconice” ale Ungariei în baza legii suveranității.

„Încercarea guvernului ungar de a hărțui, intimida și pedepsi organizațiile independente contravine principiilor guvernării democratice înrădăcinate în statul de drept”, au transmis atunci autoritățile din SUA.

Biroul pentru Protecția Suveranității a fost înființat în februarie 2024 și va publica un „raport anual de suveranitate”. Șeful agenției este numit de președintele Ungariei, la propunerea premierului.

Legea, inițiată de partidul guvernamental Fidesz permite și sancționarea partidelor și politicienilor care acceptă finanțare din străinătate în campania electorală. Pedepsele pot ajunge la trei ani de închisoare.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Nu dezvălui un secret aici: Reunificarea Germaniei nu este, desigur, finalizată în acest sens nici după 34 de ani”, a declarat Scholz în timpul ceremoniei de Ziua Unității Germane, organizată în acest an în orașul Schwerin, din nord.

Cu toate acestea, el a remarcat că, având în vedere situația de la acea vreme, „am parcurs totuși un drum lung”, relatează dpa.

Nici o țară comparabilă din lume nu s-a confruntat cu o provocare similară Germaniei în ultimele decenii, a spus Scholz. „Și anume provocarea de a aduce împreună două subsocietăți care au fost separate timp de mai mult de patru decenii și organizate în moduri complet diferite - din punct de vedere economic, politic, cultural și mental.”

Vorbind la aceeași ceremonie, prim-ministra landului Pomerania-Mekclenburg, Manuela Schwesig (SPD), a mulțumit în primul rând persoanelor care au manifestat cu curaj în toamna anului 1989, chiar în orașul Schwerin. Ea a vorbit despre cei care „au cerut cu curaj libertatea de exprimare, libertatea de a călători, libertatea presei și alegeri libere și care nu știau „dacă se vor afla la sfârșitul zilei într-o închisoare Stasi”.

Potrivit lui Schwesig, ei au fost cei care, în cele din urmă, au dărâmat granița internă germană cu revoluția lor pașnică și au luptat pentru democrație și libertate pentru generațiile viitoare.

Germanii au trăit în două state vreme de peste patru decenii după cel de-al doilea război mondial, cu soldați aliați pe teritoriul ambelor țări: Republica Federală Germană, țară democratică, membră în structurile euroatlantice, și Republica Democrată Germană, dominată de URSS, parte a blocului comunist din centrul și estul Europei.

La 9 noiembrie 1989 locuitorii Berlinului divizat au luat cu asalt zidul care îi despărțea, iar după încă mai puțin de un an, la 3 octombrie 1990, RDG s-a integrat oficial în statul federal unitar.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Voi continua să apăr interesele Republicii Moldova și ale cetățenilor săi în Parlamentul European, așa cum am făcut-o, neîntrerupt, în ultimii 10 ani”, a declarat Mureșan, într-un mesaj pe Facebook.

Deputatul european a spus că Republica Moldova rămâne „foarte importantă” pentru siguranța Uniunii Europene și pentru România. De aceea, „trebuie să-i oferim sprijinul pe care îl merită”.

Siegfried Mureșan a anunțat că obiectivul său principal în calitate de șef al delegației este „să ajutăm Republica Moldova să fie pregătită de aderarea la Uniunea Europeană și să combată amenințările de securitate din partea Federației Ruse”.

• Citește și: Siegfried Mureșan: UE trebuie să susțină negocierile de aderare cu R. Moldova prin creșterea sprijinului financiar

„Consider că Republica Moldova are nevoie de mai mult sprijin financiar și tehnic din partea Uniunii Europene pentru a se putea moderniza, pentru a se putea reforma și a fi pregătită de aderare. De aceea, voi completa munca de președinte al delegației cu munca mea de negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al Uniunii Europene post-2027”, mai afirmă oficialul.

Siegfried Mureșan este și autorul amendamentului la una din primele rezoluții adoptate de noul Parlament European, pe 17 iulie 2024, prin care se cere sprijin financiar și tehnic „adecvat” pentru Republica Moldova și Ucraina în procesul aderării la Uniunea Europeană.

În rezoluție este salutată lansarea recentă a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova și se menționează că „integrarea lor constantă în UE reprezintă o oportunitate geostrategică

Totodată, rezoluția „reamintește faptul că procesul de aderare necesită asistență financiară și tehnică adecvată din partea UE”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorităților din educație, banii vor fi transferați părinților sau reprezentanților legali ai elevilor beneficiari începând cu luna următoare depunerii cererii, prin intermediul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”.

Alocațiile lunare de 1000 de lei vor fi plătite pe durata unei perioade de doi ani, calculată din momentul înscrierii elevului în noua instituție publică de învățământ primar sau secundar (ciclul I și II). Banii sunt neimpozabili și nu se vor acorda pe perioada vacanței de vară sau în cazul în care elevul va lipsi de la școală.

• Te-ar putea interesa și: Școli cu puțini elevi sau care existau numai pe hârtie. Ce se va întâmpla cu instituțiile închise din Sângerei, Soroca și Florești

Elevii transferați vor avea parte de prânzuri gratuite și vor fi transportați gratis la instituțiile de învățământ mai mari. În acest scop, ministerul Educației a cumpărat 70 de autobuze școlare cu ajutorul financiar al României.

Anterior, ministrul Educației, Dan Perciun, spunea că elevii care vor fi transferați la școli mai mari vor avea acces la „resurse mai bogate” cum ar fi laboratoare bine echipate, cabinete școlare dotate cu echipamente moderne și biblioteci mai mari. Astfel, ei vor avea mai multe oportunități, dar și acces la un nivel mai ridicat de instruire.

Datele oficiale arată că 97 de școli din R. Moldova au mai puțin de 50 de elevi. Majoritatea sunt din nordul și sudul țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisarul, aflat la final de mandat, va purta discuții cu fermieri și antreprenori despre „consolidarea relațiilor agro-alimentare UE-Moldova”, precizează Delegația permanență a UE la Chișinău.

Janusz Wojciechowski are programate întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea.

Comisarul european își va încheia vizita cu participarea la Ziua Națională a Vinului, pe 5 octombrie.

Fermierii moldoveni au protestat în ultimele două săptămâni față reacția autorităților la criza din agricultură și au cerut în mod repetat demisia ministrului Vladimir Bolea. Agricultorii au pus protestele pe pauză, până pe 10 octombrie, cerând modificarea recentei legi care ar oferi vacanțe fiscale de șase luni numai unui număr mic de fermieri afectați de secetă și inundații.

• Te-ar putea interesa și: Agricultorii rămân sceptici după întrevederea cu Maia Sandu și amenință cu proteste înainte de alegeri

După alegerile europarlamentare din vară, Comisia Europeană are acum o nou componență ce urmează să fie încă aprobată de Parlamentul European. Funcția de comisar pentru agricultură și alimentație i-a fost atribuită danezului Christophe Hansen (PPE).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Măsura ar urma să simplifice obținerea acestui tip de asigurare și să crească nivelul de siguranță al acesteia, potrivit BNM.

Perioada de implementare a noului proces digital va dura două luni și va fi împărțit în doua etape. Prima etapă, de tranziție: de la 1 noiembrie 2024 până la 31 decembrie 2024, în care rămâne necesară prezentarea asigurării pe suport de hârtie. A doua etapă: începând cu 1 ianuarie 2025 „Carte Verde” va putea fi prezentată doar în format digital, se precizează într-un comunicat al instituției.

Asigurările de tip „Carte Verde” eliberate până la 1 noiembrie 2024, în formatul actual (pe suport de hârtie), vor rămâne în vigoare pentru întreaga durată a valabilității lor.

• Te-ar putea interesa și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate

Astfel, Banca Națională subliniază că în perioada de tranziție „Carte Verde” digitală va trebui imprimată și pe suport de hârtie (format alb-negru), pentru a fi prezentată la solicitare. Iar după 31 decembrie 2024 „Carte Verde” digitală va putea fi prezentată doar în format digital.

Certificatul de asigurare „Carte Verde” este un document internațional de asigurare auto care atestă că vehiculul deținut de conducătorul auto este acoperit de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie (RCA externă) atunci când circulă în afara țării de origine.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La București, Ministerul Apărării a confirmat joi pentru Europa Liberă că sistemul Patriot donat de România a ajuns în Ucraina.

La jumătatea lunii trecute, Guvernul României a adoptat ultimul act normativ necesar transferului sistemului în Ucraina.

Miercuri seară, Volodimir Zelenski a vorbit și despre atacul foarte aproape de frontiera României, care a avariat punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), și a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun.

„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită: un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna, securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski.

• Te-ar putea interesa și: Punctul de control Orlivka/Isaccea, avariat de atacurile rusești. Doi șoferi, răniți, din care unul turc

Colaborarea între vecini este „absolut posibilă” a spus Zelesnki, care a dat exemplul felul în care coaliția internațională din Orientul Apropiat a interceptat rachete iraniene care amenințau teritoriul Israelului.

„Mulţumesc fiecărei ţări care ne ajută cu adevărat cu apărarea aeriană. Mulţumesc în special României pentru Patriot”, a spus Zelenski.

„Putem obţine o eficacitate şi mai mare, putem pune capăt cu totul terorii ruseşti prin doborârea dronelor Shahed, prin doborârea rachetelor, în cooperare”, a adăugat el.

Zelenski a sugerat că vor fi pregătite şi alte acţiuni ucrainene împotriva Rusiei, aşa cum au fost incursiunea din Kursk sau atacurile asupra unor rafinării şi baze aeriene de unde Moscova îşi lansează atacurile.

Discursul a fost, de asemenea, un nou apel către parteneri pentru a furniza Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune pe care să-l poată folosi împotriva Rusiei. Numai aşa Moscova s-ar aşeza la masa negocierilor, a arătat Zelenski.

Instrucție în România pentru pușcașii marini ucraineni

Remarcile lui Zelenski vin la scurt timp după ce Parlamentul de la București a aprobat cu largă majoritate de voturi cererea președintelui Iohannis ca România să găzduiască vreme de cel puțin doi ani o facilitate de antrenare a pușcașilor marini din Ucraina, pe fondul invaziei rusești.

Cererea aprobată marți de legislativ a fost cuprinsă într-o scrisoare trimisă de Iohannis parlamentarilor la mijlocul lunii trecute.

Președintele Iohannis susținea în scrisoare că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene.

În scrisoarea lui Iohannis se spunea că instruirea va avea loc timp de doi ani și poate fi întreruptă în orice moment, dacă România o va dori.

Facilitatea de instrucție marină pentru ucraineni, cum i se spune oficial, este condusă actualmente de Marea Britanie și Norvegia, cum reiese din scrisoarea lui Iohannis.

Parlamentul de la București a aprobat, de asemenea, la 1 octombrie, o contribuție suplimentară la noul comandament NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU).

• Vezi și: România ar urma să instruiască militari ucraineni și să găzduiască trupe americane speciale SEAL

Noua unitate, care a fost aprobată în această vară, are rolul de a furniza provizii și instruire forțelor ucrainene.

În cadrul efortului românesc, trupele ucrainene urmează să fie instruite la baza aeriană de la Câmpia Turzii, în județul Cluj.

Știrea cuprinde informații preluate de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te