Mai mulți experți solicitați de reporterii Agenției de știri IPN au ajuns la concluzia că Uniunea Europeană va înăspri mecanismele de control asupra asistenței sale financiare.
Redactorul-șef al publicației Экономическоe обозрениe, Dmitrii Calac, a menționat că pandemia, mai exact consecințele ei, au complicat și mai mult problemele dificile pe care urmează să le soluționeze UE. „Prima ține de Brexit, care a modificat fundamental relațiile reciproce în cadrul Uniunii, - afirmă Dmitrii Calac. – A doua: formarea bugetului comunității pentru următorii șapte ani. Și lucrul acesta se desfășoară cu mare scârț, pentru că are loc revizuirea relațiilor interne. (…) Cel de-al treilea aspect constă în faptul că multor țări, care au aderat la UE în anii 2004 și 2007, le expiră termenul în care ele erau beneficiare de asistență europeană. Ele trec în categoria donatorilor și acum urmează să dea mai mult decât să primească. Toate acestea, luate împreună, intensifică tensiunea internă în multe țări ale UE și impun instituțiile europene să identifice noi modalități nu numai în relațiile din cadrul UE, dar și cu vecinii”, crede jurnalistul, citat de IPN.
Măsurile de relaxare anunțate de Igor Dodon sunt riscante și comportă o tentă politică, consideră analistul politic Ion Tăbârță, într-un interviu cu Radio Chișinău. El regretă că în rezolvarea crizei pandemice a fost implicat factorul politic și nu specialiștii în domeniu. „Ceea ce face Igor Dodon, este o întruchipare a implicării politicului în criza pandemică. Tot ce a făcut el în această perioadă, s-a gândit la ratingul electoral, dividende politice, dar nicidecum nu a pus în prim plan problema sănătății publice, siguranța cetățenilor, combaterea consecințelor social-economice. Ba dimpotrivă, a tras cu ochiul ce se face în România…” Totodată, expertul atrage atenția că în alte state mici comparabile cu R. Moldova, numărul de îmbolnăviri este mult mai mic, iar altele au iești deja din pandemie.
Președintele Igor Dodon, care anterior, în repetate rânduri, a evitat întrebarea despre sursele financiare din care e format bugetul Fundației „Din Suflet”, patronată de Galina Dodon, a spus, într-un interviu pentru Agora.md, că nu cunoaște toți finanțatorii. Mai mult, potrivit lui Igor Dodon, mai important e „unde se duc banii”, și nu de unde vin. Din capul locului, Agora l-a întrebat pe președinte dacă printre finanțatorii fundației este Igor Chaika, fiul procurorului general al Federației Ruse, așa cum arată o investigație Linx, un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). „Acolo sunt mulți cine a venit cu suport, nu neapărat să le fac publice numele”, a spus Dodon. Întrebat dacă în acest caz Ilan Șor sau Vlad Plahotniuc ar putea transfera bani către fundație, Igor Dodon a negat această posibilitate.
Portalul Media-azi.md amintește că în această lună au fost anunțați câștigătorii prestigiosului premiu Pulitzer. Una dintre distincții a fost oferită echipei de jurnaliști a cunoscutei publicații The Washington Post, care a documentat numeroasele locuri de pe Pământ în care temperatura a crescut cu 2 grade Celsius ca urmare a schimbărilor climatice, ajungând la un prag despre care specialiştii avertizează că ar putea fi catastrofal. Premiul a fost oferit la categoria jurnalism explicativ. Din echipa care a fost distinsă cu acest premiu face parte și Monica Ulmanu, originară din România, editor grafic la The Washington Post din 2018. Ea a povestit pentru Media Azi istoria din spatele acestui premiu, punctând diferența dintre jurnalismul explicativ și cel de investigație.
Fosta ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ala Nemerenco, citată de Deschide.md susține că autoritățile ar trebui să elaboreze un plan complex odată cu eliminarea mai multor restricții impuse de pandemia COVID – 19. Totuși, Nemerenco își exprimă temerea că, ținând cont de faptul că nu a fost niciun plan de acțiuni privind controlul și prevenirea COVID – 19, respectiv, nu va fi niciun plan de ieșire din pandemie. „Care e lecția învățată? Niciuna! La ieșirea din epidemie și slăbirea măsurilor iar nu avem niciun plan, care ar fi bine să conțină minim cinci etape, cu recomandări clare pentru fiecare domeniu de activitate economică. Deoarece slăbirea măsurilor și reîntoarcerea la activități nu ar însemna doar renunțarea la restricții, care apropo, trebuie să fie neuniforme, dar și recomandări clare. Numai așa poate fi reanimată încet, dar reușit economia, cât și prevenit un nou salt de infecții”, a spus Nemerenco.
Infoprut.ro scrie că Republica Moldova a înregistrat peste o mie de cazuri de infectare cu noul coronavirus pentru a doua săptămână consecutiv. Astfel, în perioada 18-24 mai 2020, cu 1.033 de noi cazuri de contaminare, Republica Moldova a avut o medie de 295 de infectări la un milion de locuitori, bilanț ce o plasează pe locul 4 în Europa. Potrivit platformei specializate pe COVID-19, worldometers.info, R. Moldova are un raport de 1758 de cazuri la un milion de populație, aproape de două ori mai mare decât cel al României care este de 939 de cazuri la un milion de populație. Aceeași sursă arată că R. Moldova și România sunt practic la egalitate după decesele raportate la un milion de populație, ambele cu câte 62 de cazuri.
