Motivul: presupusa îmbogățire ilegală a statului rus cu peste 53 de milioane de coroane (peste 2,5 milioane de euro) în ultimii trei ani, prin folosirea frauduloasă a unor proprietăți scutite de chirie cehească în baza unor acorduri din epoca sovietică, între timp denunțate de Praga.
Aproape 50 de mii de metri pătrați este suprafața imobiliară pentru care Rusia ar trebui să plătească chirie, potrivit plângerii penale a autorităților Cehiei. Este vorba de vile, blocuri de locuințe și obiecte „recreaționale” la Praga, Karlovy Vary și în alte părți ale Cehiei.
Demersul în instanță al cehilor vine la trei ani după ce Praga a informat Moscova că imobilele vizate nu sunt folosite de partea rusă în scopuri diplomatice, ci comerciale, fiind închiriate de pildă unor terți, inclusiv în regim de hostel, și a somat-o să plătească chirie. În cei trei ani, Rusia a ignorat cererea.
Scutirea de chirie din epoca sovietică a vizat inclusiv ambasada rusă din Praga, o vilă pseudo-barocă în stil francez din secolul XX. URSS a primit clădirea ca „dar”, în semn de recunoștință pentru eliberarea Cehoslovaciei în al doilea război mondial.
În prezent, în ambasadă mai lucrează șase diplomați, după expulzări succesive ordonate de Praga pe măsură ce relațiile bilaterale s-au înrăutățit.
În luna mai, guvernul de centru-dreapta al Cehiei a anulat nouă hotărâri de guvern din anii 1970-1980 care asigurau folosirea fără plată de către sovietici a imobilelor, în scopuri diplomatice.
Relațiile ruso-cehe sunt extrem de încordate de mai mulți ani. Momentul critic l-au marcat exploziile de la un depozit de muniții din estul Cehiei, în 2014, puse de Praga pe seama agenților serviciilor ruse de informații. Tensiunile au crescut și mai mult după invadarea de către ruși a Ucrainei, pe care Cehia o ajută militar și umanitar.
Depunerea plângerii penale împotriva Rusiei vine chiar când Moscova a enervat și mai mult autoritățile de la Praga criticând starea drepturilor omului în Cehia, sau „abuzurile cronice” din acest domeniu.
Rusia a publicat săptămâna aceasta un raport despre libertățile civile în lume – după modelul Statelor Unite și unor organizații internaționale. În capitolul despre Cehia se menționează pretinsa lipsă de independență a presei, xenofobia, rasismul, dar mai ales „rusofobia”.
Cehia figurează de mai multă vreme pe o listă de „state ostile” alcătuită de Kremlin.
Într-un răspuns sarcastic, diplomația cehă a scris: „problemele cronice ale Cehiei: nu răpim copii, nu bombardăm spitale și nu ocupăm țări vecine”. Praga a recomandat Rusiei în aceeași postare să „dispară” din Ucraina.
Gestul rușilor a iritat mulți politicieni cehi. Europarlamentarul Tomáš Zdechovský (KDU-ČSL) a scris sub postarea rusească pe Twitter: „Nimeni nu v-a cerut părerea. Noi nu discutăm niciodată despre drepturile omului cu regimuri totalitare”.
Cehia a fost printre primele țări din lume care a condamnat invadarea Ucrainei de către ruși la 24 februarie 2022. Premierul ei, Petr Fiala (ODS), s-a numărat printre primii lideri din UE și NATO care au mers în vizită la Kiev după declanșarea agresiunii ruse.
De atunci, Praga ajută Kievul în fel și chip să facă față agresiunii, inclusiv furnizând material militar. Ca și alte țări NATO, Cehia continuă între timp să-și consolideze forțele armate. Chiar săptămâna aceasta, un avion american de transport Hercules a adus la Praga primele două elicoptere H1 dintre cele 12 comandate de cehi. Ministerul apărării a prezentat achiziția ca o completare a efortului de „desprindere” a țării de tehnica militară de producție sovietică. Pe lângă elicopterele cumpărate de cehi, americanii au promis să trimită la Praga altele opt, mai vechi, în dar, ca răsplată pentru ajutorul militar dat de Cehia Ucrainei.
