Parlamentul European o să voteze joi o rezoluție în care este criticată starea statului de drept în Ungaria și Polonia, remarcându-se totodată faptul că situația din ambele țări membre s-a degradat de la activarea articolului 7 împotriva lor (articol care poate duce la suspendarea dreptului de vot).
Parlamentul cere totodată ca audierile celor două state să nu fie punctuale și să fie urmate de recomandări concrete, cu date concrete de implementare. Interesant este că fracțiunea Partidul Popular European (din care a fost suspendat Fidesz, partidul de guvernământ din Ungaria al premierului Viktor Orban) a decis să voteze, în bloc, pentru rezoluție.
Hazardul calendarului dezbaterilor a făcut că Ungaria a fost discutată miercuri în Parlamentul European împreună cu Polonia și Cehia, altfel zis: trei din cele patru țări ale Grupului de la Vișegrad.
În primele două cazuri, Ungaria și Polonia, a fost vorba de cunoscutele tendințe autoritare din cele două țări împotriva cărora a fost declanșat acel articol 7 al cartei UE, care poate duce la suprimarea dreptului de vot si a unor fonduri; în cazul Cehiei, e vorba de problema pusă de manevrele financiare cu fonduri de la UE ale premierului miliardar Andrej Babiš.
Când, în vreme PSD-ului la putere, a fost discutată în Parlamentul European situația justiției în România și reformele forțate care se căutau impuse atunci, situația a putut părea umilitoare. Si totuși, împotriva României nu a fost declanșat acel articol 7 invocat în cazul Ungariei și Poloniei.
Ungaria a fost criticată atât pentru limitarea independenței presei, cât și a justiției și a sistemului academic. Libertatea presei mai ales, a fost sistematic erodată în ultimul deceniu. Universitatea Central Europeană fondată de George Soros a fost obligată să se mute de la Budapesta la Viena.
În cazul Poloniei, marți, Comisia Europeană a cerut deja, cum a anunțat-o pe Twitter comisara Věra Jourovà, Curții Europene de Justiție să ia măsuri pentru a obliga Polonia să suprime Camera Disciplinară pe care guvernul a impus-o Curții Supreme.
Este un pas care a fost rareori făcut până acum de Comisia europeană. Respectiva Cameră Disciplinară din Polonia e presupusă a funcționa pentru a evita excesele judecătorilor, însă Comisia se teme că asta afectează de fapt independența judecătorilor și îi plasează sub control politic. PSD-ul a introdus în România un mecanism similar de control asupra judecătorilor.
Curtea de Justiție poate obliga Polonia să suprime funcționarea acelei camere până când judecătorii de la Luxembourg își vor fi dat verdictul final.
Parlamentarii au mai discutat însă miercuri și excesele și bănuielile de malversațiuni financiare ale premierului Cehiei — Andrej Babiš, patronul politic al comisarei Jourovà, cei doi și partidul lor fiind asimilați grupării politice Renew Europe a lui Emmanuel Macron și Dacian Cioloș.
Miliardarul premier ceh Andrej Babiš e acuzat că s-ar fi folosit de una din companiile sale pentru a beneficia de fonduri europene. Este vorba de conglomeratul Agrofert, despre care Babiš spune că nu îi mai aparține, însă Transparency International Cehia a dovedit deja că firma îi aparține in continuare premierului 100%.
În sfârșit, deși au criticat Polonia, eurodeputații i-au luat apărarea în fața Rusiei, condamnând recenta tentativă de rescriere a istoriei din partea lui Putin, care a spus că Polonia poartă o vină pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. În vasta tentativă de modificare a trecutului care se duce acum în Rusia, URSS-ul e prezentat doar ca și cum ar fi fost agresat, iar Polonia și Finlanda vecină sunt considerate agresoare. Parlamentul Europeana a condamnat această derivă și manipulare ideologică.
