Legea a intrat în vigoare după ce a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, care a spus: „Ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de a-și exercita dreptul de vot, fără să mai fie nevoiți să aștepte ore în șir la coadă și fără să se teamă că nu vor putea să voteze pînă la închiderea urnelor”.
Modificările au fost introduse cu gândul la cetățenii români din afara granițelor, care, mai cu seamă la alegerile prezidențiale, nu au ajuns să voteze din cauza proastei organizări, iar potrivit opoziției, din cauza piedicilor puse de guvernele PSD.
Noile reglementări permit votul în afara țării pe parcursul a trei zile, de vineri la prânz până seara, la ora 21.00, iar sâmbăta și duminica, de la la ora 7.00 până seara la aceeași oră ca și vineri.
Dacă mai sunt persoane care încă nu au votat la ora închiderii urnelor, legea prevede de-acum că, dacă se află la coadă, sunt așteptate să voteze până la miezul nopții. Această prevedere se referă la nenumăratele cazuri când românii din străinătate, după ce au stat și câte zece ore la coadă, au avut parte de uși închise înainte de a vota.
De asemenea, s-a introdus și votul prin corespondență, dar este nevoie mai întâi de includerea persoanei respective în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular care se va găsi online pe site-ul Autorității Electorale Permanente.http://www.roaep.ro/
Promulgarea legii coincide cu un anunț oficial în privința numărului de români care trăiesc în afara granițelor, înregistrați legal în țările gazdă. Este vorba despre 9,7 milioane de români, dintre care 4,1 milioane fac parte din comunitățile istorice, așa cum sunt românii din Republica Moldova, din Ucraina, Serbia sau Macedonia. Dintre aceștia, o parte însemnată, cum este cazul celor de peste Prut, au cetățenie română, așadar și dreptul de a vota în alegerile pentru președintele sau Parlamentul de la București.
Dintre cei aproape 10 milioane de români care trăiesc în afara granițelor, 5,7 milioane sunt plecați la muncă în Europa Occidentală pentru condiții mai bune de trai. Din 2004 încoace, ei sunt cei care, alături de cetățenii români ai Republicii Moldova, au înclinat balanța la prezidențiale, în favoarea candidaților care nu reprezentau PSD.
Aceste date oferite de Ministerul pentru Diaspora, care au fost făcute publice pe baza unor statistici oferite de ambasadele României, scot la lumină și o altă realitate. Acești aproape zece milioane de români aleg doar șase parlamentari în Legislativul de la București. Or, în aceste condiții, apare ca urgentă modificarea legilor, astfel încât românii cu drept de vot, oriunde ar trăi, să fie reprezentați proporțional în instituțiile politice din România.
