Linkuri accesibilitate

Țările din UE fără euro nu sunt pregătite să-l adopte (Comisia Europeană)

Zona euro s-a extins cel mai recent la 1 ianuarie 2026, cu Bulgaria. Altă extindere în curând este improbabilă.
Zona euro s-a extins cel mai recent la 1 ianuarie 2026, cu Bulgaria. Altă extindere în curând este improbabilă.

Cine spera că va trece Prutul curând și va da de zona euro, mai trebuie să aștepte. România și alte țări care nu au moneda comună încă nu îndeplinesc condițiile pentru a o introduce, chiar dacă ar avea voința politică necesară.

Euro este utilizat în prezent în 21 dintre cele 27 de țări ale Uniunii, de către peste 350 de milioane de persoane, amintește Reuters. La fiecare doi ani, Comisia elaborează un raport privind gradul de pregătire al țărilor din UE care încă utilizează monede naționale pentru a adera la moneda unică a UE.

Suedia, Polonia, Ungaria, România, Cehia și Danemarca nu utilizează euro. Danemarca nici nu trebuie socotită printre candidatele la zona euro, căci beneficiază de o derogare oficială, dar celelalte țări s-au angajat să treacă la euro în momentul aderării la UE - fără ca blocul să le impună vreun termen anume.

Pe de altă parte, țările UE pot trece la euro doar dacă îndeplinesc anumite criterii.

Acestea sunt: inflație și rate ale dobânzii scăzute, o monedă națională stabilă, un deficit bugetar în limitele stabilite de UE, o datorie publică sub 60% din PIB sau în scădere către acest nivel și legislația băncii centrale în conformitate cu cerințele Băncii Centrale Europene.

Pentru guvernele care nu doresc să adere la zona euro din motive politice interne, acest lucru oferă o scuză convenabilă, iar unele dintre ele trag intenționat de timp în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor necesare, scrie Reuters.

Suedia și Cehia aproape ar putea, dar nu prea vor

Suedia și Cehia, de pildă, care au economii dezvoltate și bine gestionate, îndeplinesc toate condițiile necesare, cu excepția includerii monedelor lor naționale în Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM2) timp de doi ani, pentru a le testa stabilitatea. Intrarea în ERM2 este o decizie guvernamentală, pe care Praga și Stockholm, deocamdată, preferă să nu o ia.

Ambele țări preferă, de asemenea, să nu-și modifice legislația privind banca centrală pentru a se conforma standardelor BCE.

România ar dori să adopte euro, dar este departe de nivelurile necesare în ceea ce privește inflația scăzută, deficitul bugetar, ratele dobânzilor, stabilitatea monedei sau compatibilitatea legislativă. Ea îndeplinește însă criteriul privind datoria.

Polonia îndeplinește, de asemenea, condiția privind nivelul datoriei, dar nu îndeplinește niciuna dintre celelalte condiții și nu se grăbește să schimbe această situație din motive politice, deoarece nu dorește să adopte euro în viitorul apropiat.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru a arătat că doar 43% dintre polonezi doreau să adopte euro, comparativ cu 65% dintre români, 51% dintre suedezi și 42% dintre cehi.

Maghiarii se arată cei mai entuziaști față de euro, 80% dintre ei susținând adoptarea monedei. După instalarea noului guvern, mai pro-european, în mai, Budapesta a declarat că dorește să adere la zona euro până în 2030, însă economiștii consideră că acesta este un obiectiv ambițios, având în vedere starea precară a economiei Ungariei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG