Având în vedere că Ucraina și Moldova urmează să înceapă negocierile de aderare săptămâna viitoare, Muntenegru își propune să-și încheie negocierile în acest an, iar Islanda va organiza în august un referendum privind reluarea negocierilor suspendate cu mai bine de un deceniu în urmă, extinderea UE nu mai este o chestiune care preocupă doar câțiva funcționari ai Comisiei Europene și câțiva diplomați din statele membre (în principal) din est, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii.
Luna trecută, Franța și Germania au elaborat documente de discuție separate privind modul de abordare a extinderii UE în viitor, iar pe 4 iunie Berlinul și Parisul au distribuit un text comun, consultat de Europa Liberă (RFE/RL), intitulat „Un nou impuls pentru extindere”. Documentul a fost conceput pentru a oferi elemente de reflecție înaintea summitului UE-Balcanii de Vest de săptămâna trecută și a viitoarei reuniuni UE-Moldova, peste mai puțin de două săptămâni.
O limitare prezentată candidaților ca avantaj?
Premisa cheie a ultimului document franco-german de trei pagini este „completarea Uniunii ca o Uniune cu adevărat europeană”, adăugând că „pentru a transforma această aspirație în realitate și a injecta un nou dinamism, trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare gradual, bazat pe merite, și să simplificăm procesul actual pentru a-l face mai eficient și pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă în UE”.
Conceptul de „integrare treptată” nu este deloc nou. Țările candidate sunt deja integrate în anumite părți ale sistemului UE înainte de aderare, prin acces preferențial la piață, participarea la programe precum programul de schimb de studenți Erasmus și inițiative precum zona de telefonie mobilă fără roaming a UE și Zona unică de plăți în euro (SEPA), care permite procesarea plăților transfrontaliere în euro la fel de ușor ca transferurile interne.
La fel ca în cazul altor documente de discuție recente care au precedat acest document, acesta include și amenințarea reversibilității, permițând anularea beneficiilor integrării „în cazul unui regres al țării candidate relevante în procesul său de reformă și în ceea ce privește valorile și principiile fundamentale ale UE”.
În practică, acest lucru a însemnat de obicei pierderea finanțării UE sau întârzieri în procesul de aderare. Prima situație s-a produs deja, în timp ce cea de-a doua a devenit ceva obișnuit, indiferent de regres, întrucât statele membre au vetat în repetate rânduri deciziile de extindere din diverse motive. Și având în vedere că nicio țară nu a aderat la UE de la Croația în 2013, aceasta nu a reprezentat o amenințare prea mare până acum.
O sală de așteptare mai confortabilă, iar integrarea tot va fi deplină, cândva
Cea mai mare îngrijorare legată de aceste documente este însă că toate ideile și propunerile nu sunt menite să stimuleze speranțele țărilor candidate de a adera la club, ci creează de fapt un fel de „sală de așteptare mai confortabilă”, după cum a spus un oficial dintr-o țară candidată pentru RFE/RL, sau, mai rău, un fel de statut de membru de „al doilea rang”.
Textul comun insistă asupra faptului că obiectivul final rămâne neschimbat: „calitatea de membru cu drepturi depline al UE rămâne neafectată; intenția noastră nu este nici să înlocuim calitatea de membru cu drepturi depline al UE, nici să prelungim drumul către aceasta, ci dimpotrivă: dorim să creăm stimulente care să favorizeze un progres mai rapid pe această cale.”
Deși este adevărat că UE ar putea fi pe cale să se extindă din nou, este la fel de adevărat că multe state membre nu doresc ca acest lucru să se întâmple prea repede, având în vedere că bugetul comun al blocului va trebui probabil extins – lucru pe care contribuitorii neți nu îl privesc cu prea mult entuziasm – și, de asemenea, deoarece Uniunea Europeană însăși va trebui să treacă prin reforme structurale, asupra cărora este de obicei foarte complicat să se ajungă la un acord.
Un indiciu cheie în acest sens a venit din partea nou-alesului prim-ministru maghiar, Peter Magyar, care a anunțat recent pe X că Ungaria și Ucraina au ajuns la un acord privind drepturile minorităților, care ar permite Kievului să înceapă negocierile de aderare. El a sugerat, de asemenea, că parcursul Ucrainei către aderarea la UE ar putea dura.. „10-15 ani”.
Și în timp ce Kievul și multe alte potențiale state membre ale UE încă speră la o cale rapidă de aderare la club, majoritatea oficialilor de la Bruxelles susțin în tăcere că extinderea blocului este puțin probabil să se materializeze până în anii 2030.
Interesant este că documentul franco-german numește Moldova alături de cele cinci țări din Balcanii de Vest care speră să adere la UE – Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia - nu la pachet cu Ucraina.
Se presupune că Muntenegru este scutit de noua abordare, deoarece va adera probabil la bloc înainte de sfârșitul deceniului.
Ucraina nu este menționată deloc. Nici Turcia, o altă țară candidată importantă, sau potențiali candidați precum Islanda.
Ucraina ar putea fi singură, fiindcă e altfel
Într-un document anterior, Germania sugerase un model de „membru asociat” pentru Ucraina, în așteptarea aderării depline. Conform propunerii, Kievul ar dobândi un rol în instituțiile UE – inclusiv prin „comisari asociați fără portofoliu” și „membri asociați ai Parlamentului European” – precum și o prezență în consiliile unde se reunesc statele membre, deși fără drept de vot.
Noua ofertă franco-germană pentru Moldova și cele cinci țări candidate din Balcanii de Vest este ceva mai puțin generoasă pe plan instituțional. Aceasta nu sugerează o aderare fără drept de vot, ci mai degrabă „reuniuni comune ale Comisiei Europene/membrilor Parlamentului European cu reprezentanții țărilor din Balcanii de Vest și ai Moldovei, de două ori pe an”.
O altă sugestie este organizarea „de comisii parlamentare comune mai frecvente, compuse din membri ai Parlamentului European și parlamentari naționali din țările din Balcanii de Vest și din Moldova”.
Țările candidate ar avea, de asemenea, dreptul să participe la summiturile informale ale UE și la reuniunile Consiliului în calitate de observatori fără drept de vot, cum ar fi reuniunea lunară a miniștrilor de externe ai blocului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
