Acest articol include materiale interactive. Click pentru a răspunde la un SONDAJ
„O veste fantastică”, a scris pe X șefa executivului de la Kiev. „Suntem cu un pas mai aproape de aderarea la UE: ne îndreptăm cu pași siguri spre obiectivul nostru.”
Cipru, care deține președinția rotativă a UE până la 1 iulie, a declarat tot pe X că a început pregătirile pentru deschiderea oficială a negocierilor privind primul grup de capitole de negociere (primul „cluster”, în jargonul de la Bruxelles), care vizează statul de drept și standardele democratice, cu ambele țări.
„Acest lucru marchează o etapă importantă pe calea integrării lor europene și transmite un mesaj puternic privind unitatea și determinarea UE”, a declarat conducerea de la Nicosia.
De la Chișinău a reacționat principalul oficial guvernamental pentru relația cu UE, Cristina Gherasimov, șefa echipei de negociatori moldoveni, care a scris: „Astăzi au fost făcuți noi pași importanți, sub Președinția cipriotă a Consiliului UE, pentru avansarea formală a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”
„Moldova este pregătită să avanseze pe baza propriilor merite, iar fiecare pas înainte ne apropie de obiectivul nostru strategic - aderarea la Uniunea Europeană.”
Președinția cipriotă a declarat că va depune eforturi „pentru finalizarea discuțiilor” în vederea deschiderii oficiale.
Anterior, prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că țara sa și Ucraina au ajuns la un acord privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, care numără cam 100.000 de persoane.
Magyar declarase anterior că un acord privind această dispută de lungă durată era esențial pentru ca Budapesta să fie de acord cu aderarea Ucrainei la UE.
Primul cluster de negocieri, pe care ar urma să îl deschidă Ucraina și Moldova, este cel al „valorilor fundamentale”, cuprinzând reforma justiției, consolidarea statului de drept, protecția drepturilor omului și lupta împotriva corupției.
Scrisoarea lui Merz și planul „B” al Moldovei
Atât Ucraina, cât și Moldova fac presiuni intense pentru aderarea la UE. Kievul a propus inițial o „scurtătură”, să intre chiar din 2027, cu reformele încă în lucru, iar Moldova vehiculează în ultima vreme anul 2028 ca termen pentru închiderea negocierilor, după ce Comisia Europeană a lăudat-o pentru reformele accelerate.
În ultimele săptămâni, oficiali de la Chișinău în frunte cu președinta Maia Sandu au sugerat, cu titlu pur teoretic, că dacă UE tergiversează procesul, Moldova are și un „plan B”, anume unirea cu România, care deja face parte din blocul cu 27 de membri, din 2007.
◉ SONDAJ
Anunțul cipriot despre iminenta deschidere a negocierilor de aderare, care ar urma să fie confirmat la nivel ministerial probabil în 16 iunie, vine pe fondul temerilor unor țări candidate (inclusiv al unora mai avansate în aderări, ca Muntenegru) că în multe țări influente din UE, ca Franța și Germania, entuziasmul pentru o extindere grabnică este în scădere.
Recent, cancelarul german conservator Friedrich Merz a trimis colegilor săi din UE o scrisoare în care propune o extindere „graduală”, adică ca noii membri să capete treptat drepturi depline, nu de la bun început. Merz și alții spun că asta ar fi de fapt un avantaj pentru noii veniți: ei ar putea vedea beneficii concrete chiar înainte să se încheie negocierile, care tind să fie lungi și complicate.
Kievul a respins însă categoric ideea, spunând că nu dorește ca Ucraina să fie „membru de categoria a doua”, dar Chișinăul nu a protestat.
Viteza negocierilor de aderare ar putea deveni mai previzibilă în vară, când există posibilitatea ca Moldova și Ucraina să deschidă și alte „clustere” de aderare, din totalul de șase - poate chiar pe toate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te