Linkuri accesibilitate

Ştiri

Centrala nucleară de la Zaporojie a repus în funcțiune sistemele de siguranță de rezervă

Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Kiev, 6 octombrie 2022
Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Kiev, 6 octombrie 2022

Centrala nucleară ucraineană Zaporojie a pierdut din nou conexiunea la ultima linie electrică rămasă, a declarat directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la 17 octombrie.

Rafael Grossi a declarat că, în ciuda debranșării, centrala primește energie electrică de la rețea printr-un sistem de rezervă. O echipă de experți ai AIEA prezentă la centrală a fost informată de către membrii personalului de exploatare că linia a fost deconectată în jurul orei locale 4 dimineața, a precizat Grossi. Experții AIEA au informat că centrala primea energie electrică externă prin intermediul unei centrale termice din apropiere.

Deși cele șase reactoare ale centralei au fost oprite de săptămâni întregi, acestea au nevoie de o alimentare constantă cu energie electrică pentru a menține răcirea reactoarelor și alte funcții esențiale de siguranță necesare pentru a preveni topirea miezului.

Operatorul nuclear național ucrainean Energoatom a declarat că motivul debranșării din 17 octombrie este bombardarea unei substații situate în afara perimetrului centralei. Energoatom a mai spus că Rusia vizează acum toate substațiile care alimentează centralele nucleare ucrainene cu energie electrică.

Compania rusă de stat pentru energie nucleară nu a făcut deocamdată niciun comentariu în legătură cu aceste acuzații.

Vezi ultimele știri

Inscripția „Moldova Europeană”, atașată pe semnăturile electronice. Explicațiile Guvernului

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane.
Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane.

Atașarea inscripției „Moldova Europeană” la semnăturile electronice ale cetățenilor face parte dintr-o campanie de informare publică a Guvernului, a anunțat, la 24 iulie, purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă. Autoritățile precizează că noul element are doar „scop informativ”.

În conferința de presă susținută după ședința Guvernului, Daniel Vodă a spus că inițiativa face parte din campania „Europa pentru tine”, destinată să informeze publicul despre avantajele integrării europene.

„Am explicat proactiv că inscripția «Moldova Europeană» a fost adăugată la secțiunea locație a semnăturii electronice pentru a reafirma apartenența noastră la continentul european. Este un fapt geografic indiscutabil că Republica Moldova este pe continentul european și, prin această inițiativă, nu facem decât să confirmăm această realitate evidentă. Oponenții nu pot nega acest lucru”, a spus Daniel Vodă.

Pe rețelele de socializare, unii utilizatori ai semnăturii electronice au criticat inițiativa guvernului, spunând că inscripția ar fi una politică și ar promova imaginea guvernării.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că inscripția este doar una din numeroasele activități de comunicare publică, care sunt parte a campaniei de informare a executivului.

Într-un răspuns pentru Newsmaker.md, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) a precizat că inscripția nu are putere juridică, fiind aplicată doar cu „scop informativ”.

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane, ceea ce reprezintă sub 10% din populația adultă a țării.

Vodă a mai spus că inscripția este doar una dintre activitățile campaniei de informare. Alte activități se referă la distribuirea de ziare, flyere pentru transportul public, stickere, spoturi video și audio, dezvoltarea paginii web moldovaeuropeana.md, de rând cu activități de informare pe rețelele de socializare.

La aceasta se mai adaugă și programul „Excursia Europeană”, prin intermediul căruia circa 2.500 de elevi din țară vor vizita sediul instituțiilor publice din capitală. Întrebat despre costuri, Vodă a spus că doar în cazul acestei activități, suma se ridică la 2,5 milioane de lei, bani alocați din bugetul Cancelariei de Stat.

În ce privește restul activităților din cadrul campaniei de informare, Daniel Vodă a spus că sumele vor fi dezvăluite în viitorul apropiat. El a invocat că această campanie este derulată până pe 18 august, iar datele privind cheltuielile vor fi ulterior centralizate și făcute publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directoarea Ansamblului „Joc”, demisă din funcție după ce membri ai ansamblului au dansat în Rusia, pentru Ilan Șor

Ilan Șor, dansând cu membri ai ansamblului „Joc”, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg
Ilan Șor, dansând cu membri ai ansamblului „Joc”, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg

Ministerul Culturii a demis-o pe directoarea interimară a Ansamblului de dansuri populare „Joc”, Aliona Strâmbeanu, anterior suspendată din funcție. Instituția spune că decizia a fost luată în urma unei anchete de serviciu, care a stabilit că ar fi admis abateri disciplinare grave.

Ancheta de serviciu pe numele directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu, a fost pornită la 7 iunie, după ce în spațiul public au apărut imagini cu mai mulți membri ai ansamblului care au dansat alături de oligarhul fugar Ilan Șor și politicieni afiliați lui, în cadrul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

Potrivit Ministerului Culturii, invitată să ofere explicații privind acest caz, Aliona Strâmbeanu a recunoscut că unii dansatori au utilizat inclusiv costume din garderoba instituției publice, la evenimentul de la Sankt Petersburg.

„Doamna Aliona Strîmbeanu a creat și a admis situații de transmitere a costumelor și accesoriilor instituției publice salariaților în scopuri personale pentru folosirea acestora la activități private în afara orelor de muncă, aceste acțiuni fiind în detrimentul beneficiului instituției publice, întrucât utilizarea costumelor și accesoriilor instituției publice duce la uzarea și devalorizarea costumelor și accesoriilor instituției publice”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

Ministerul a precizat că alte încălcări depistate în urma anchetei de serviciu se referă la încălcarea procedurilor de deplasare a directoarei interimare a ansamblului peste hotarele țării fără acordul ministrului Culturii, întocmirea incorectă din punct de vedere legal a ordinelor ce țin de concedii, deplasări și alte activități ale angajaților, și încălcarea procedurilor de cumulare a funcțiilor de către directoare. Ministerul precizează că demisia a intrat în vigoare la 22 iulie.

Într-o reacție la această decizie, fosta directoare, Aliona Strâmbeanu, a spus că demiterea sa este „inadmisibilă” și că sunt încercări ale Ministerului Culturii de „a lovi într-o instituție cu rezultate”, potrivit Agora.md.

Directoarea ansamblului „Joc”, Aliona Strîmbeanu
Directoarea ansamblului „Joc”, Aliona Strîmbeanu

„Eu nu consider că am procedat contra legii, cu atât mai mult contra ansamblului „Joc”. Administrația instituției nu are nicio tangență cu ceea ce s-a organizat la Sankt Petersburg. Mie mi se incriminează niște chestii, mi se aduc învinuiri, consider că este absolut incorect”, a spus Strâmbeanu.

La 6 iunie, pe rețelele de socializare au apărut imagini publicate de organizația non-profit „Eurasia”, în care câțiva dansatori ai Ansamblului „Joc” au participat la o festivitate organizată la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

Aceștia au dansat alături de fugarul Ilan Șor, la eveniment fiind prezenți și alți politicieni, printre care deputata neafiliată Marina Tauber, bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, precum și alți reprezentanți ai partidelor din blocul „Victorie-Pobeda”.

Într-o reacție inițială, Ansamblul a precizat că a fost vorba de patru dansatori implicați, care se aflau în concediu și s-au deplasat pe cont propriu în Rusia.

La 11 iunie, Ministerul Culturii a anunțat suspendarea din funcție a directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu. Atunci, mai mulți dansatori și membri ai Ansamblului au inițiat o petiție prin care au cerut repunerea ei în funcție.

Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” este cea mai longevivă și cunoscută trupă de dansuri populare din R. Moldova, fiind creat în 1945.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria lui Viktor Orbán, „desființată” în noul raport al Comisiei Europene despre statul de drept

Dintre rapoartele de țară prezentate miercuri de eurocomisarul pentru Justiție, Didier Reynders, cel despre Ungaria a fost cel mai negativ.
Dintre rapoartele de țară prezentate miercuri de eurocomisarul pentru Justiție, Didier Reynders, cel despre Ungaria a fost cel mai negativ.

Ungaria este foarte departe de standardele democratice ale Uniunii Europene, mai ales în domeniile corupției, mitei, finanțării politice, conflictului de interese și lipsei presei independente, se arată într-o evaluare a Comisiei Europene, publicată miercuri.

Pentru prima oară, rapoartele anuale se referă nu doar la cele 27 de țări membre în UE, ci și la patru candidate: Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru.

R. Moldova, care a primit statut de candidată în iunie, 2022, odată cu Ucraina, încă nu este evaluată.

Raportul pentru 2024 despre Ungaria este de departe cel mai critic dintre cele dedicate țărilor membre, reiterând reproșurile care au adus la un nivel record de scăzut relația ei cu celelalte țări membre și cu instituțiile UE.

„Ungaria este o problemă sistemică pentru Comisie în ce privește domnia legii”, a spus comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, citat de AFP, la prezentarea rapoartelor.

Nu doar că Ungaria nu a „reparat” nimic din ce i s-a semnalat în raportul de anul trecut, dar de atunci i s-au descoperit încă opt încălcări, potrivit raportului.

„Cred că este un record absolut pentru un raport despre statul de drept”, a declarat un oficial UE sub condiția anonimatului, pentru AFP.

Raportul vine tocmai când liderii țărilor din UE caută soluții de a asigura că blocul cu 27 de membri se poate descurca în următoarele cinci luni și ceva, în ciuda președinției ungare, mai degrabă decât prin colaborare cu ea.

În primele zile ale acesteia, premierul ungar Viktor Orbán a înfuriat aproape toată UE cu o „misiune de pace” autoproclamată pentru Ucraina, în care a fost la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, acasă la fostul președinte republican american, Donald Trump.

Alt raport extrem de critic dintre cele prezentate miercuri de CE este cel pentru Slovacia, cea mai apropiată prietenă a Ungariei și a Rusiei din UE, mai ales după ce a revenit la putere în urma alegerilor din toamnă, ca premier, populistul naționalist, Robert Fico.

Raportul despre România constată că strategia de combatere a corupției se aplică în continuare, iar autoritățile au un bilanț „pozitiv” în acest domeniu, inclusiv în ce privește corupția la nivel înalt - dar rămân neajunsuri, cum ar fi „permeabilitatea” la corupție a sistemului de achiziții publice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fostul premier Vasile Tarlev își anunță candidatura la președinție

Vasile Tarlev a făcut publică intenția de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri prezidențiale în cadrul unui briefing de presă.
Vasile Tarlev a făcut publică intenția de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri prezidențiale în cadrul unui briefing de presă.

Ex-premierul R. Moldova, Vasile Tarlev, a anunțat că va candida ca independent în alegerile prezidențiale din toamnă. El a spus că a luat această decizie „la îndemnul mai multor compatrioți” și că va miza pe sprijinul mai multor partide și politicieni, menționându-l în special pe Vladimir Voronin.

Tarlev, care a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, a făcut anunțul într-o conferință de presă susținută la 24 iulie. El a criticat situația din țară, care potrivit lui, în opinia „marii majorități a cetățenilor”, este „gravă, și poate mai gravă decât în perioada anilor 1990”.

„Ca un patriot creștin și iubitor de țară, vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent în viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova, așa cum prevede Constituția țării și principiile democratice într-o societate sănătoasă, în care concurența politică e cheia succesului comun”, a spus fostul prim-ministru din perioada guvernării comuniste, în prezent președinte al Congresului național al industriașilor și antreprenorilor din Moldova.

Din 9 februarie, Tarlev este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”.

Deși va candida independent, Tarlev s-a adresat formațiunilor politice și personalităților din țară, în special fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, pentru „a ne consolida întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

Până în prezent, 12 candidați (inclusiv Vasile Tarlev) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia folosește dezinformarea pentru a submina viitoarele alegeri din Moldova, declară oficiali americani

Christopher W. Smith, oficial de rang înalt la Departamentul de Stat al Statelor Unite.
Christopher W. Smith, oficial de rang înalt la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova reprezintă o „oportunitate istorică”, iar miza este mare, întrucât țara se confruntă cu interferența și dezinformarea rusească, a declarat un oficial al departamentului de stat american, în cadrul unor audieri în Congres, la 23 iulie.

„Vedem acțiuni foarte clare ale rușilor pentru a submina aceste alegeri și referendumul [pro-UE]. Ei sunt implicați în rețele de interferență finanțate de statul rus (...), menite să priveze poporul moldovean de dreptul de a-și alege viitorul”, a declarat secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Christopher Smith, la o ședință a subcomisiei Comitetului pentru relații externe al Camerei Reprezentanților.

Președintele subcomisiei, Thomas Kean (republican de New Jersey), a declarat că Moldova a fost pe cale să devină o poveste de succes în spațiul post-sovietic, dar acum se confruntă cu dilema dacă va continua pe o cale occidentală sau va reveni în sfera de influență a Kremlinului.

Smith i-a spus lui Kean că Rusia folosește o multitudine de metode pentru a răspândi dezinformarea, inclusiv campanii finanțate de oligarhii ruși care plătesc oamenii pentru a protesta. Rusia încearcă, de asemenea, să submineze participarea la vot prin răspândirea de informații false conform cărora Moldova va fi târâtă în războiul din Ucraina, a spus el.

„Obiectivele formulate de ei arată clar că acest lucru se face pentru a obține un candidat pro-Kremlin în funcție”, a spus Smith.

Oficialul a mai spus că Statele Unite au ajutat Moldova să își consolideze securitatea și integritatea teritorială, dar și economia, și să pună în aplicare sancțiuni menite să contracareze influența malefică a Rusiei.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor fi „istorice și cruciale” pentru țara în care tranziția către democrație și economie de piață a fost mai lentă decât în multe state post-sovietice, a declarat și ambasadorul moldovean în SUA, Viorel Ursu, la un eveniment separat, pe 23 iulie.

El a spus că Moldova rămâne într-o poziție vulnerabilă, deoarece Rusia o folosește ca „un teren de testare” pentru dezinformare, despre care a spus că „este peste tot” și devine tot mai avansată.

Potrivit lui, de regulă, dezinformarea era proliferată în limba rusă, dar în ultimele șase luni a început să fie răspândită și într-o limbă română „perfectă”.

El a mai spus că se așteaptă la o creștere a știrilor false în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CMC a aprobat taxele locale pentru 2024. Cât vor plăti orășenii și comercianții

Membrii fracțiunii Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, la dezbaterile privind taxele locale, 23 iulie 2024.
Membrii fracțiunii Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, la dezbaterile privind taxele locale, 23 iulie 2024.

Cu o întârziere de peste jumătate de an, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a aprobat taxele locale pentru anul 2024, într-o ședință extraordinară, la 23 iulie. Primăria a spus că taxele se vor aplica din ziua aprobării lor, adică nu vor avea efect retroactiv.

Taxele adunate de la cetățeni și agenți economici în acest an ar putea aduce în bugetul municipal aproape 388 de milioane de lei, adică 5% din totalul veniturilor bugetare ale capitalei. Față de bugetul pentru anul trecut, încasările din taxe vor crește cu aproximativ 42 de milioane de lei.

Primăria a păstrat și anul acesta taxa pentru salubrizare, cea care a trezit nemulțumirea mai multor chișinăuieni anul trecut. Locuitorii capitalei vor scoate din buzunar 120 de lei anual, ceea ce va aduce municipalității circa 28 de milioane de lei.

Față de anul trecut, s-a majorat și taxa anuală pentru amenajarea teritoriului, care a crescut de la 174 la 185 de lei. Au rămas neschimbate taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual).

Totodată, Primăria a decis să majoreze taxele pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.

Față de anul trecut, taxele anuale pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor au crescut de la 15.800 de lei la 16.750 lei. Taxa pentru agențiile imobiliare a ajuns de la 11.000 la 11.700 lei.

Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei, iar cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri vor plăti cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an bugetar.

Decizia privind taxele locale, în mod normal, se aprobă odată cu bugetul localității. Potrivit legislației, bugetele locale pentru anul viitor trebuie adoptate până pe 10 decembrie. Anul acesta, primăria Chișinău a adoptat taxele abia pe 23 iulie, iar bugetul se examinează în ședința din 24 iulie.

În cadrul dezbaterii proiectului, consilierii au avut mai multe propuneri de modificare a taxelor, dar la capătul unei ședințe de șapte ore nu a fost votat niciun amendament la buget.

Cele mai multe propuneri veneau din partea consilierilor socialiști care voiau să crească unele taxe și să scadă altele pentru a stimula micul business. Tot ei au propus anularea proiectului primăriei Start-UP pentru tineri și redirecționarea banilor către pensionari. Socialistul Dinari Cojocaru a spus că amendamentele nu au fost susținute din cauza lipsei de „maturitate politică” a colegilor din CMC.

La rândul său, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au declarat că acum, la mai mult de jumătate de an de când trebuiau adoptate taxele locale, acestea nu mai trebuie modificate pentru a asigura predictibilitate pentru agenții economici. Însă PAS a cerut anularea taxei de salubrizare.

Președintele ședinței, consilierul MAN Corneliu Pântea a spus că multe dintre amendamentele propuse la ședință s-au discutat și în cadrul consultărilor publice, dar jumătate dintre ele nu au putut fi introduse din motive legale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanța televiziunii CSI din R. Moldova va fi lichidată

Pe perioada stării de urgență, retransmiterea canalelor „Mir” a fost sistată în R. Moldova.
Pe perioada stării de urgență, retransmiterea canalelor „Mir” a fost sistată în R. Moldova.

Cabinetul de Miniștri a decis la 24 iulie să lichideze reprezentanța Teleradiocompaniei interstatale „MIR” din R. Moldova. Decizia a fost luată după ce în urmă cu peste un an Parlamentul a denunțat acordurile cu Comunitatea Statelor Independente privind activitatea acesteia.

Potrivit notei informative a Guvernului, din 1 iunie 2024, Republica Moldova nu mai este parte a acordurilor ce stau la baza activității Teleradiocompaniei interstatale „MIR”.

Între timp, pe rolul instanțelor judecătorești se află un proces intentat de reprezentanța companiei din R. Moldova.

La 13 iunie, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Finanțelor să achite în contul reprezentanței suma de peste 2,6 milioane lei, adică valoarea contribuțiilor și datoriilor pentru anul 2022. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Conform deciziei adoptate de Guvern, procedura de lichidare ar urma să înceapă în termen de 30 de zile.

Anterior, autoritățile au precizat că, în perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat către reprezentanța din R. Moldova a Teleradiocompaniei interstatale MIR au fost achitate peste 40 de milioane lei.

Compania deține două posturi de televiziune – MIR TV și MIR 24, cel din urmă fiind specializat în știri și programe analitice. Pe perioada stării de urgență, retransmiterea lor a fost sistată în R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România: nu s-au găsit fragmente de dronă după raidurile rusești din Ucraina

Ministerul Apărării Naționale din România a spus miercuri că nu s-au găsit fragmente de dronă pe teritoriul țării după atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri asupra infrastructurii ucrainene, aproape de graniță.

Ministerul a mai spus, citat de Reuters, că cercetările la fața locului continuă, iar două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate de la sol într-o procedură obișnuită în astfel de situații.

Oleg Kiper, guvernatorul regiunii sudice Odesa, a anunțat că drone rusești Shahed au lovit zona portului dunărean Ismail, esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.

„Infrastructura portuară și un bloc de apartamente au fost vizate de ruși”, a scris Kiper pe Telegram, adăugând că trei persoane au fost rănite. Kiper spune că atacul a avariat mai multe instalații portuare. Incendiul care a izbucnit după atacuri a fost stins de pompieri a precizat oficialul regional.

În cursul nopții, locuitorii zonelor românești de la granița cu Ucraina, în zona Dunării, au fost avertizați prin SMS despre loviturile rusești.

De la începutul războiului din Ucraina, aminteșe Europa Liberă România, locuitorii din zonele de graniță cu Ucraina ale județelor Tulcea și Galați au fost avertizați de mai multe ori privind prezența dronelor rusești în vecinătate, deasupra spațiului aerian ucrainean.

În 2023 au existat mai multe episoade în care resturi de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României.

În septembrie 2023, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva încălcării spațiului aerian al României de către drone rusești.

Tot în septembrie 2023, Ministerul Apărării a impus interdicții de zbor în nordul Dobrogei, pe un coridor de 30 de kilometri situat la granița cu Ucraina, după ce rămășițele a trei drone rusești au fost descoperite în județul Tulcea.

NATO, din care România face parte, a spus de mai multe ori că impactul din țările membre ale unor atacuri rusești asupra Ucrainei nu poate fi considerat atac deliberat asupra alianței. Asemenea incidente au mai avut loc și la granița Ucrainei cu Polonia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Demisia vicepreședintelui Adunării Populare de la Comrat, anulată de instanță

Alexandr Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, a fost demis în mai după critici la adresa lui Guțul și Șor.
Alexandr Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, a fost demis în mai după critici la adresa lui Guțul și Șor.

Judecătoria Comrat a anulat la 23 iulie decizia de demitere a vicepreședintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Alexandr Tarnavschi. Considerat un oponent al bașcanei Evghenia Guțul și oligarhului fugar Ilan Șor, el a fost demis într-o ședință extraordinară a legislativului local din 7 mai.

Vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, Alexandr Tarnavschi, a fost demis cu votul a 19 deputați din cei 21 prezenți, în timp ce ședința extraordinară a fost boicotată de fracțiunea socialiștilor.

Hotărârea emisă de Judecătoria Comrat nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Comrat în decurs de 30 de zile.

Tarnavschi a spus că decizia instanței este „un pas important către justiție”, care arată, potrivit lui, că „Găgăuzia nu este teritoriul lui Șor”.

Inițiatorii deciziei de demitere a lui Tarnavschi l-au acuzat că ar face jocul puterii centrale de la Chișinău și că ar submina autonomia găgăuză „din interior”. De asemenea, i s-a reproșat că s-a opus adoptării unor decizii, inclusiv a declarațiilor în sprijinul televiziunii locale GRT și acordării pentru limba rusă a statutului de limbă de comunicare interetnică.

În replică, Alexandru Tarnavschi a calificat drept „ridicole” acuzațiile ce i se aduc, spunând că este demis nu pentru că ar fi comis vreo încălcare, ci pentru poziția sa critică față de actuala conducere a autonomiei, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor care a fost condamnat pentru frauda bancară din 2014.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege care oferă indemnizații copiilor de diplomați ar putea fi retras din Parlament

Deputații PAS vor suspenda sau retrage de pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de lege care prevede indemnizații pentru copiii de diplomați. Vicepremierul Mihai Popșoi a spus că decizia a fost luată în urma „reacției virulente” și a criticilor la adresa inițiativei legislative.

Șeful diplomației moldovenești a făcut anunțul în cadrul unei emisiuni televizate în seara zilei de 23 iulie. El a menționat că autoritățile vor identifica „alte soluții” pentru a rezolva această problemă.

„Acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copoii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a spus Popșoi.

Proiectul de lege prin care Guvernul urma să ofere indemnizații lunare de până la 700 de euro pentru copii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate a fost adoptat de Parlament în prima lectură, pe 18 iulie.

La 23 iulie, în timpul audierilor din Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi a anunțat că în lectura a doua suma indemnizațiilor va fi redusă la 500 de euro, iar vârsta copiilor eligibili va rămâne la 18 ani, și nu 23 ani, cum s-a votat în varianta inițială.

Vicepremierul a explicat necesitatea modificărilor legislative prin faptul că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

Inițiativa nu este una nouă, fiind o idee mai veche a fostei guvernări democrate, care a discutat-o în 2013. Ministerul Afacerilor Externe a spus Europei Libere că practica propusă de parlamentarii PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Deputați din Rada ucraineană au blocat tribuna, cerând interzicerea mai rapidă a bisericii ortodoxe care ascultă de Moscova

În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.
În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.

Rada Supremă de la Kiev a amânat repetat marți votul în a doua lectură al proiectului de lege care interzice organizațiile religioase afiliate „statului agresor”, în primul rând Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Un nou vot a fost programat pentru august.

Proiectul care ar scoate în afara legii biserica coordonată în mod tradițional de la Moscova a fost adoptat inițial în prima lectură în octombrie anul trecut. UOC-MP insistă că mai ales după invazia rusă din Ucraina ar fi rupt legătură cu biserica-mamă rusă, dar o comisie guvernamentală ucraineană a contrazis aceste afirmații și a stabilit că biserica rămâne încă subordonată canonic Moscovei.

UOC-MP și aliații ei, inclusiv din Rusia, susțin că o scoatere în afara legii ar echivala cu încălcarea dreptului la libertate religioasă.

Până în prezent, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a deschis circa 70 de anchete împotriva reprezentanților bisericii ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei, care este rivala Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cunoscută ca OCU.

Faptul că legea nu a fost votată marți în a doua lectură a stârnit protestele unor deputați din Rada Supremă de la Kiev, care se plâng că scoaterea în afara legii a bisericii pro-ruse se tergiversează.

Al doilea vot, definitiv, era programat inițial odată cu aniversarea a doua a invaziei rusești, în februarie, dar atunci - ca și acum - nu exista certitudinea că o majoritate a deputaților ar vota pentru scoaterea UOC-MP în afara legii.

Protestatarii, deputați ai unor formațiuni de opoziție, dar și câțiva din partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, au blocat marți tribuna legislativului, purtând pancarte pe care scria că amânarea votului face jocul Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria amenință iar cu blocarea ajutorului pentru Ucraina. De data asta, pentru că Kievul a sancționat Lukoil

Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.
Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.

Ministrul de Externe al Ungariei a spus că țara sa va continua să blocheze o tranșă din ajutorul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina pentru că Kievul a întrerupt tranzitul petrolului firmei ruse Lukoil spre Ungaria și Slovacia.

Peter Szijjártó a spus că se așteaptă ca UE să forțeze Ucraina să permită reluarea livrărilor de petrol de la Lukoil pe teritoriul ei.

„Vom continua să blocăm furnizările (de fonduri) din Facilitatea Europeană de Pace până ce Ucraina rezolvă problema Lukoil”, a avertizat diplomatul ungar, citat de Reuters.

Luni, Ungaria și Slovacia au cerut oficial Comisiei Europene să medieze în disputa lor cu Kievul, după ce Ucraina a pus concernul Lukoil pe lista sa de sancțiuni, oprind livările spre cele două țări din estul UE.

Tot luni, ministrul ungar Szijjártó l-a acuzat pe colegul său de la Kiev, Dmitro Kuleba, că l-a mințit când i-a spus că Ucraina nu blochează tranzitului petrolului.

El a avertizat că dacă CE nu rezolvă în termen de trei zile problema, Ungaria și Slovacia se vor adresa instanțelor internaționale pe care le vor considera potrivite.

În mod normal, petrolul de la Lukoil alcătuiește cam 50% din fluxul de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba, iar rafinăriile companiei ungare MOL sunt total dependente de livrările de Lukoil.

Șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, Oleksi Cernîșov, a spus luni că nivelul livrărilor prin Drujba în iulie a fost același ca în lunile precedente, dar a recunoscut că în amestecul transportat nu a mai fost petrol Lukoil.

Rusia continuă să furnizeze gaz natural și petrol celor două țări fără ieșire la mare din Europa Centrală, Ungaria și Slovacia, care sunt considerate momentan cele mai bune aliate ale Moscovei în structurile euroatlantice. Ambele țări și-au negociat exceptări de la sancțiunile UE în ce privește importurile de energie rusească, spunând că au nevoie de mai mult timp pentru a găsi surse alternative.

Slovacia și Ungaria exportă, pe de altă parte, electricitate în Ucraina, unde Rusia distruge cu lovituri aeriene infrastructura energetică. Szijjártó a spus luni că în iulie Ucraina și-ar fi primit 42% din importurile de electricitate tocmai din țara lui. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un pas spre construcția podului peste Prut de la Ungheni

În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni
În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a selectat firma care va construi podul peste râul Prut de la Ungheni. Este vorba despre compania Ness Proiect Europe SRL, care va avea la dispoziție 24 de luni pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul autostrăzii A8, numită și Autostrada Unirii, ce ar urma să interconecteze infrastructura rutieră din România și Republica Moldova pe următorul traseu: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni (pe teritoriul Republicii Moldova).

Proiectul presupune realizarea a două poduri paralele – câte unul pentru fiecare sens de circulație – cu o lungime de cel puțin 261 de metri.

Potrivit CNAIR, finanțarea construcției evaluată la peste 30 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Noul pod peste Prut va fi dotat cu puncte de control a frontierei, cu parcări și spații de verificare pentru camioane.

Desemnarea companiei câștigătoare a fost amânată de mai multe ori. Presa română a relatat că printre ofertanți au fost firme din România, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit oficialilor de la București, podul de la Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, având scopul să sprijine relațiile economice și sociale dintre cele două țări. Oficiali de la Chișinău au spus, la rândul lor, că Autostrada Unirii va ajuta Republica Moldova să se integreze „efectiv” în Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu 700, ci 500 de euro. Proiectul legii care oferă sprijin financiar copiilor de diplomați va fi amendat în lectura a doua

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.

Guvernul va oferi 500 de euro pentru copiii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate, și nu 700, cum au votat inițial deputații PAS. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, spune că acest amendament al Guvernului va fi luat în considerare de către Parlament în lectura a doua.

Șeful diplomației moldovene a făcut aceste precizări după ce modificările la Legea serviciului diplomatic votate săptămâna trecută au stârnit indignarea unor politicieni din opoziție.

„Trebuie să fac clarificări. [Modificările la lege] au trezit în spațiul public unele ambiguități, speculații. Avizul Guvernului pentru acest proiect de lege specifica clar că urmează în a doua lectură să fie amendat proiectul pentru a clarifica vârsta până la care copiii diplomaților sunt eligibili pentru acest sprijin. Este vorba de 18 ani și nu vârsta de 23 de ani, cum era inițial. Suma agreată de Guvern și Ministerul Finanțelor este de 500 de euro, și nu de 700 de euro cum se vehicula în spațiul public”, a explicat Mihai Popșoi marți, la audierile din Comisia parlamentară pentru politica externă.

Prezentând proiectul în fața deputaților, pe 18 iulie, vicepreședinta Parlamentului și una dintre autorii amendamentelor, Doina Gherman, nu a menționat propunerea guvernului, ci a spus doar că „propunerile vor fi examinate în lectura a doua”.

De ce suferă „capacitatea diplomației” moldovene

Pe 23 iulie, Popșoi a explicat și de ce sunt necesare modificările legislative cu privire la serviciul diplomatic.

„Copiii diplomaților nu au ales să meargă cu părinții lor în misiunile unde părinții lor apără interesul național al statului nostru. Copiii diplomaților nu au ales azi să învețe într-o școală cu predarea în limba maghiară, apoi să vină să învețe încă un an-doi cu predarea în limba română, după care să meargă să învețe într-o școală cu predarea în limba estoniană sau în limba suedeză. Vă imaginați ce efect au asupra unui copil aceste schimbări”, i-a întrebat retoric pe membrii comisiei Mihai Popșoi.

Ministrul a spus că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

„Suntem nevoiți să trimitem în aceste misiuni diplomați care nu au familie, care nu au copii, sau ai căror copii deja au atins vârsta majoratului. Și reducem din randamentul și din capacitatea diplomației noastre”, a spus ministrul de Externe.

O idee veche, a democraților

În 2013, deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Igor Corman, propunea ca statul să plătească membrilor misiunilor diplomatice moldovenești îndemnizații pentru copiii până la vârsta de 23 de ani.

Acesta explica această necesitate prin faptul că atunci diplomații primeau alocații pentru copiii săi până la 18 ani.

„Când copiii împlinesc 18 ani, aceştia sunt excluşi din această categorie. Majoritatea dintre ei sunt încă elevi sau studenţi la această vârstă şi nu dispun de mijloace proprii de existenţă”, explica Corman, fost diplomat și ambasador al Republicii Moldova în Germania.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul de Externe a precizat că practica propusă de deputații PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

Spre exemplu, în 2023, Ministerul de Externe al Regatului Unit a cheltuit 13,8 milioane de lire sterline pentru studiile a 514 copii ai diplomaților în școlile private din Marea Britanie.

De asemenea, guvernul britanic a alocat 24,1 milioane de lire sterline pentru studiile a 1 188 de copii de diplomați în școlile din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou medicament de tip „vaccin” contra SIDA ar putea costa numai 40 de dolari

Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.
Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.

Medicamentul antiretroviral Lenacapavir, produs de gigantul farmaceutic din SUA Gilead, este considerat de experți o piatră de hotar în combaterea infectărilor cu HIV, urmând să aibă cel mai probabil un preț accesibil.

AFP scrie că în prezent prețul medicamentului este 40.000 de dolari pe persoană pe an, dar ar putea fi ieftinit până la numai 40 de dolari (cam 700 de lei moldovenești).

Testele preliminare au demonstrat că medicamentul are eficacitate de 100% în prevenția infectării cu HIV, virusul care provoacă SIDA. În plus, se injectează doar de două ori pe an, ceea ce îl face mult mai ușor de administrat față de varianta actuală, care implică luarea de tablete zilnice.

„Este ca și o vaccinare, de fapt”, a spus AFP Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool.

Actualul tratament costă 40.000 de dolari pe an în țări ca SUA, Franța, Norvegia sau Australia.

Noi cercetări, prezentate de Hill la o conferință pe tema SIDA, la Munchen, au estimat cam cât poate coborî prețul dacă Gilead va permite producerea de variante generice mai ieftine.

Medicamentele pentru un an ar putea ajunge la numai 40 de dolari – de o mie de ori mai ieftin ca în prezent, scrie AFP. Prețul s-a calculat pentru un volum de producție necesar tratării a 10 milioane de oameni.

Dacă medicamentul ar fi administrat grupelor de risc: bărbați gay, bisexuali, lucrători sexuali, deținuți, sau mai ales femei tinere din Africa, el ar putea „închide căile de transmisie” pentru HIV, a spus Hill.

La conferința din Bavaria, Organizația Mondială a Sănătății și ONU au atras atenția asupra situației proaste a combaterii SIDA în anumite regiuni ale lumii, ca Europa de Est, America Latină și Asia Centrală. În zona europeană, a spus OMS, situația cea mai gravă este în Moldova, Rusia și Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tot mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene beneficiază de asigurare medicală în R. Moldova

Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.
Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.

Numărul locuitorilor din regiunea transnistreană care beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului a crescut cu aproape 27% în prima jumătate a anului, arată date ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAS).

Cifra reprezintă aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria înregistrați în sistemul informațional al CNAS sau aproximativ 32 de mii de persoane. Marea majoritate a acestora – aproape 22 de mii – sunt asigurate de Guvern, peste 7 mii au statut de angajat, iar aproape 2 mii de persoane sunt asigurate în mod individual în sumă fixă.

Totodată, aproape 196 de mii de cetățeni moldoveni cu domiciliul în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale nu au poliță de asigurare medicală obligatorie.

Biroul politici de reintegrare susține că această creștere a numărului persoanelor asigurate relevă „gradul sporit de încredere al locuitorilor din regiune pentru sistemul medical de pe malul drept al Nistrului și necesitatea de a obține servicii medicale de calitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia are guvern nou, după ce prim-ministra Kallas s-a „reorientat” spre UE

Imagine de arhivă: noul premier estonian, Kristen Michal, pe vremea când era ministrul Climei, în mai 2023, își zâmbește cu șefa lui de atunci, prim-ministra Kaja Kallas.
Imagine de arhivă: noul premier estonian, Kristen Michal, pe vremea când era ministrul Climei, în mai 2023, își zâmbește cu șefa lui de atunci, prim-ministra Kaja Kallas.

La Tallinn a depus marți jurământul un nou guvern de coaliție de centru-dreapta condus de Kristen Michal, la o săptămână după ce prim-ministra Kaja Kallas își dăduse demisia în vederea preluării unei funcții de top la Uniunea Europeană.

Michal, care are 49 de ani și a fost cel mai recent ministru pentru Climă, va conduce un cabinet tripartit al partidului său al Reformei, Social-Democraților și formațiunii Estonia 200.

AFP notează că noul guvern al țării baltice – membră în UE, NATO, Schengen, zona euro etc., aliată de nădejde a Ucrainei – are o majoritate parlamentară solidă, fiind alcătuit din aceleași partide ca și cel dinainte.

„Sunt bucuros că a trecut numai o săptămână de la demisia Kajei Kallas și până la numirea guvernului lui Kristen Michal”, a spus președintele estonian, Alar Karis, luni.

Kallas, una din vocile cele mai critice la adresa Rusiei din UE, care conducea țara din 2021, a fost nominalizată luna trecută ca nouă șefă a politicii externe a blocului cu 27 de membri. Propunerea mai trebuie aprobată de Parlamentul European, probabil la toamnă.

Succesorul ei de la Tallinn, Michal, este de profesia avocat, deținând în trecut mai multe portofolii, inclusiv al Justiției. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenii se bucură: îi așteaptă, probabil, liberalizarea vizelor cu UE

Armenia își reorientează treptat politica externă spre Vest, după ce s-a plâns că Rusia a trădat-o, ca „arbitră” în conflictul azero-armean.
Armenia își reorientează treptat politica externă spre Vest, după ce s-a plâns că Rusia a trădat-o, ca „arbitră” în conflictul azero-armean.

După Moldova, Ucraina și Georgia, încă o țară din fostul spațiu sovietic, Armenia, ar putea beneficia de regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, în ceea ce ministrul de Externe de la Erevan a numit „o piatră de hotar” în relațiile bilaterale.

Consiliul UE a anunțat luni, 22 iulie, pe site-ul său, că a decis începerea discuțiilor pe tema vizelor, oferind totodată un ajutor militar de 10 milioane de euro Erevanului.

Reuters notează că anunțurile vin pe fondul încălzirii relațiilor Armeniei, un aliat tradițional al Rusiei, cu Uniunea Europeană.

Armenia, țară cu 2,7 milioane de locuitori, este cuprinsă în programul de cooperare cu UE Parteneriat Estic, dar spre deosebire de Ucraina sau Moldova nu este luată în calcul, deocamdată, ca posibilă viitoare membră a Uniunii.

În ultimele luni, Armenia s-a orientat mai mult spre Vest, considerându-se trădată de Rusia, care nu a oprit cucerirea de către Azerbaidjan a unor teritorii disputate.

Luni, comentând anunțul despre vize, ministrul de Externe armean Ararat Mirzoyan a spus într-o declarație: „Este o importantă piatră de hotar în adâncirea parteneriatului dintre Armenia și UE, pe baza valorilor și principiilor comune”.

Este de așteptat ca discuțiile cu armenii pe tema liberalizării vizelor UE să urmeze același tipar ca acelea cu moldovenii sau ucrainenii, care au început să se bucure de viză liberalizată în 2016 și 2017, după discuții care au durat cam șase ani: Erevanul va trebui să aplice reforme în domeniul siguranței documentelor de călătorie, politicii azilului, pazei frontierelor, relații externe și drepturi fundamentale ale omului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Opoziția georgiană contestă legea „agenților străini” la Curtea Constituțională

Legea „agenților străini” a fost adoptată în ciuda protestelor masive organizate de opoziție și societatea civilă, ca și a avertismentelor occidentale.
Legea „agenților străini” a fost adoptată în ciuda protestelor masive organizate de opoziție și societatea civilă, ca și a avertismentelor occidentale.

Mai mulți parlamentari din opoziția georgiană au anunțat că vor contesta controversata lege a „agenților străini” la Curtea Constituțională. Unii deputați au anunțat că nu vor susține demersul, pentru că în opinia lor, instanța nu ar fi independentă.

Câțiva membri ai opoziției parlamentare georgiene au semnat deja demersurile pentru o nouă contestație împotriva legii „agenților străini”, a cărei adoptare a dus la înrăutățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Legea impune organizațiilor societății civile și mass-media care primesc mai mult de 20 % din finanțarea lor din surse străine să se supună unei supravegheri care ar putea include sancțiuni pentru infracțiuni penale încă nedefinite.

Considerată asemănătoare celei adoptate de Rusia în urmă cu circa un deceniu, legea a fost promovată și adoptată de majoritatea parlamentară controlată de partidul de guvernământ Visul Georgian, pe fundalul unor ample proteste de stradă și în ciuda unui veto prezidențial. La 4 iunie, legea a fost promulgată de speakerul Parlamentului, Șalva Papuașvili.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și de către președinta Salome Zurabișvili, la 16 iulie. La scurt timp, peste 100 de organizații din societatea civilă și mass-media au depus o contestație similară.

Ele au anunțat că vor depune contestații nu doar la Curtea Constituțională a Georgiei, ci și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Ca reacție la adoptarea acestei legi, Uniunea Europeană a „suspendat” procesul aderării Georgiei și a înghețat mai multe fonduri destinate autorităților georgiene, printre care și Ministerului Apărării de la Tbilisi.

Criticii spun că legislația introdusă de Visul Georgian, fondat de magnatul georgian Bidzina Ivanișvili, favorabil Rusiei, va ajuta la consolidarea puterii partidului înaintea alegerilor de la sfârșitul acestui an, considerate cruciale pentru aspirațiile euro-atlantice ale Georgiei.

Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au avertizat partidul Visul Georgian că ignorarea criticilor și reprimarea violentă a protestelor vor avea consecințe negative.

Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.

Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.

Dar guvernele și organizațiile occidentale au avertizat guvernul Visului Georgian că drumul țării către UE și NATO va fi blocat dacă legea intră în vigoare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statul ar putea aloca anual 1 milion de euro pentru copiii personalului din ambasade și consulate

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie

Anual, bugetul de stat al Republicii Moldova ar putea aloca un milion de euro pentru copiii care-i însoțesc pe lucrătorii misiunilor diplomatice și consulare în străinătate. Aceștia vor putea primi lunar 700 de euro, dacă au până la 23 de ani, sunt necăsătoriți și învață la școală sau universitate.

Este unul din numeroasele amendamente la Legea serviciului diplomatic pe care deputații partidului de guvernământ PAS le-au votat, în prima lectură, pe 18 iulie.

Autorii inițiativei au propus, printre altele, ca 123 de copii cu vârsta de până la 23 de ani, care se află în misiunile diplomatice, să primească lunar 700 de euro pentru „perioada plasării în instituții de învățământ”.

Dacă proiectul va fi aprobat în lectura finală, statul va trebui să aloce anual în aceste scopuri peste 20 de milioane de lei.

Prezentând modificările, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, nu a vorbit despre sumele pe care le vor primii lunar copiii funcționarilor din ambasade, ci numai despre faptul că „va fi restituită taxa de școlarizare”.

Potrivit Doinei Gherman, modificările au scopul să îmbunătățească calitatea serviciului diplomatic al R. Moldova în condițiile aderării la UE.

Deputații din opoziție nu au avut obiecții în ședința plenară. Un deputat din blocul comuniștilor și socialiștilor a susținut inițiativa.

Marți, 23 iulie, Partidul Socialiștilor a difuzat o declarație în care califică drept „cinică” inițiativa PAS, „în condițiile în care sute de mii de pensionari, persoane cu dizabilități, familii cu mulți copii și monoparentale abia reușesc să-și asigure existența”.

Socialiștii au numit inițiativa guvernării drept o acțiune de corupere din bani publici.

„În realitate, este vorba despre coruperea angajaților misiunilor diplomatice din afara țării, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Maia Sandu are nevoie de serviciile ambasadorilor pentru organizarea votului diasporei în cadrul scrutinului din toamnă”, se spune în declarație.

Totodată, PSRM a spus că va contesta legea la Curtea Constituțională, dacă aceasta va fi aprobată.

Proiectul a fost criticat și de liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, care le-a cerut deputaților să-și revizuiască decizia și să „prioritizeze alocarea resurselor publice în mod responsabil în beneficiul populației, nu doar al unui grup restrâns de privilegiați”.

Pe de altă parte, Ministerul de Externe a declarat, solicitat de Europa Liberă, că inițiativa își propune să prevină „exodul diplomaților cu copii din sistemul diplomatic”.

„Copiii diplomaților nu pot merge în grădinițe sau școli unde limba de predare nu este de circulație internațională, iar instituțiile de învățământ alternative au costuri prohibitive. În asemenea circumstanțe, diplomații care au copii nu pot merge în misiuni și, preponderent, acolo merg diplomați fără copii”, au precizat externele.

Potrivit MAE, practica propusă de proiect este una „larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina”.

„De asemenea, suma care se propune pentru a fi restituită constituie 500 de euro pe lună. De ea vor benefica doar copii care nu depășesc vârsta de 18 ani și care vor avea această necesitate, în baza unor documente justificative/confirmative, în condițiile stabilite de Guvern”, se arată în răspunsul MAE.

Alte modificări la Legea serviciului diplomatic ar permite Ministerului de Externe să deschidă birouri de misiune în alte localități decât ceea în care se află misiunea diplomatică principală. Potrivit autorilor, acest lucru ar putea să reducă din costurile financiare.

S-a propus și posibilitatea numirii unui ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova cu sediul la Chișinău, fără înființarea unei misiuni în străinătate.

Totodată, la finalul mandatului, reprezentanții serviciului diplomatic și consular, dar și familiile lor, vor fi scutiți de taxe și alte plăți, dacă vor introduce în R. Moldova bunuri pentru uz personal și un automobil.

Versiunea anterioară a legii privind serviciul diplomatic interzicea importul de autovehicule fără achitarea taxelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Jurnalista ruso-americană Alsu Kurmasheva, condamnată într-un proces rapid și secret, în Rusia

Kurmasheva în „cușca” de sticlă, la o audiere la tribunalul din Kazan, în mai 2024.
Kurmasheva în „cușca” de sticlă, la o audiere la tribunalul din Kazan, în mai 2024.

O instanță rusă a condamnat-o pe Alsu Kurmasheva, jurnalistă ruso-americană de la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL), pentru răspândirea de informații false despre armata rusă, a informat Associated Press.

Kurmasheva, care are 47 de ani, a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare după un proces secret, au arătat luni documentele instanței și oficialii.

Condamnarea din orașul Kazan a avut loc vineri, în aceeași zi în care o instanță din orașul rus Ekaterinburg l-a găsit vinovat de spionaj pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și l-a condamnat la 16 ani de închisoare într-un caz pe care SUA l-au numit motivat politic.

Kurmasheva, de la serviciul tatar-bașchir al Europei Libere, a fost condamnată pentru „răspândirea de informații false” despre armata rusă, potrivit site-ului Curții Supreme din Tatarstan. Purtătoarea de cuvânt a instanței, Natalia Loseva, a confirmat prin telefon pentru Associated Press că jurnalista a fost condamnată la 6 ani și jumătate de închisoare într-un caz clasificat ca secret. Nu există detalii disponibile despre natura acuzațiilor împotriva ei.

Întrebat despre verdict luni, Stephen Capus, președintele RFE/RL, a denunțat procesul împotriva Kurmashevei și condamnarea ca „o batjocură a justiției” și a spus că „singurul deznodământ just ar fi ca Alsu să fie eliberată imediat din închisoare” ca să se poată reuni cu „familia ei iubitoare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israelul declară decedați încă doi ostatici din Gaza, în vreme ce bilanțul palestinienilor uciși trece de 39.000

Palestinienii se retrag din calea unor noi atacuri israeliene, la Khan Younis, în Gaza, pe 22 iulie 2024.
Palestinienii se retrag din calea unor noi atacuri israeliene, la Khan Younis, în Gaza, pe 22 iulie 2024.

Autoritățile israeliene au anunțat decesele altor doi ostatici ținuți în Fâșia Gaza de militanții organizației Hamas, considerată teroristă inclusiv de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Forța de Apărare Israeliană (IDF) spune că încă investighează împrejurările deceselor celor doi ostatici: Yagev Buchshtab, un tehnician de sunet de 35 de ani, și Alex Dancyg, istoric de 76 de ani. Ambii au fost răpiți din așezări aflate în apropierea graniței cu Gaza, la 7 octombrie 2023, ca toți cei 120 de ostatici despre care se crede că se mai află acolo.

Alex Dancyg, istoric israelian de origine poloneză, a murit în captivitate, în Gaza.
Alex Dancyg, istoric israelian de origine poloneză, a murit în captivitate, în Gaza.

Forumul Familiilor Ostaticilor, organizația rudelor celor răpiți de Hamas, a declarat: „Yagev și Alex au fost luați vii, și ar fi trebuit să se întoarcă tot vii la familiile și în țara lor. Moartea lor în captivitate este o reflectare tragică a tergiversării negocierilor”.

Între timp, autoritățile medicale palestiniene din Fâșia Gaza au anunțat, tot luni, că numărul palestinienilor uciși de la începutul campaniei militare israeliene în enclava de pe țărmul Mării Mediterane a trecut de 39.000.

Medicii din Gaza au spus că alți 37 de palestinieni au murit în cele mai recente atacuri israeliene lângă Khan Younis, al doilea cel mai mare oraș din enclavă, la o zi după ce Israelul a ordonat civililor să se evacueze din unele cartiere, în vederea unor noi operațiuni armate.

Reuters a relatat că în zona vizată acum de trupele israeliene trăiesc aproximativ 400 de mii de oameni, dintre care mulți au început să plece. Palestinienii susțin însă că nu li s-a dat timp suficient pentru evacuare, înaintea începerii tirurilor israeliene. Israelienii susțin că au dat ordin de evacuare în urma unor „atacuri reînnoite” ale militanților.

Palestinienii, Națiunile Unite și organizațiile umanitare internaționale spun că deja în Gaza nu au mai rămas locuri sigure, iar unii localnici s-au refugiat deja de câte patru-cinci ori. Discuțiile despre un posibil armistițiu care să permită și eliberarea de ostatici ar urma să se reia joi, cu medierea Qatarului și Statelor Unite. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trei candidați la funcții în CSM au picat testul de evaluare al Comisiei Vetting

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12.
CSM are acum 10 membri din necesarul de 12.

Trei candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și în Colegiul disciplinar al judecătorilor din partea societății civile au picat testul de evaluare al Comisiei Vetting, care și-a anunțat decizia pe 22 iulie.

Comisia a constatat că Anatolie Minciuna, fost judecător, și Vitalie Ciuchitu, avocat, ambii candidați la CSM, precum și Ion Rusu, avocat și candidat atât la CSM, cât și în Colegiul Disciplinar, nu au promovat evaluarea.

În decizia transmisă Parlamentului și Ministerului Justiției se arată că aceștia „nu corespund criteriilor de integritate stabilite”. Comisia nu a făcut și alte precizări.

Candidații au dreptul să conteste decizia la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile.

Potrivit Comisiei Vetting, din cei cinci candidați propuși de Parlament la funcții în CSM din partea societății civile, doi au promovat evaluarea, iar trei au fost respinși. Totodată, procesul de evaluare a unui candidat din partea curților de apel este în desfășurare. Referitor la candidații în Colegiul disciplinar al judecătorilor, Comisia a adoptat până acum o decizie de nepromovare, evaluarea a șase candidați este în proces, iar cinci decizii sunt în curs de soluționare (pendinte).

CSM are acum 10 membri din necesarul de 12 - șase sunt aleși la Adunarea Generală a Judecătorilor, iar șase revin reprezentanților societății civile, numiți de Parlament. Cu toții trebuie să promoveze însă testul de integritate al Comisiei Vetting, o instituție de bază în reforma justiției lansată acum doi ani de actuala guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski: al treilea sistem Patriot din Germania a ajuns în Ucraina

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o zonă de antrenament militar din nord-estul Germaniei, unde militarii ucraineni sunt antrenați pe sistemul „Patriot”. 11 iunie 2024.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o zonă de antrenament militar din nord-estul Germaniei, unde militarii ucraineni sunt antrenați pe sistemul „Patriot”. 11 iunie 2024.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat sosirea în Ucraina a unui nou sistem de apărare aeriană Patriot, din Germania.

Ucraina și-a consolidat apărarea aeriană împotriva atacurilor rusești cu un alt sistem Patriot primit din Germania, a spus președintele Volodimir Zelenski în alocuțiunea lui video de duminică seara, transmite dpa.

„Desigur, mai sunt multe de făcut, iar protecția nu este în niciun caz garantată, dar este totuși un câștig pentru Ucraina”, a declarat președintele Ucrainei.

Germania a furnizat până acum trei sisteme de apărare aeriană Patriot, de producție americană, iar cel de-al treilea, spune președintele ucrainean, este gata să fie desfășurat.

La summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că mai multe țări, printre care și România, alături de SUA, Olanda și Italia, vor trimite Ucrainei noi echipamente de apărare antiaeriană, inclusiv patru sisteme Patriot.

Statele Unite au trimis deja Ucrainei două sisteme de rachete Patriot.

Unii aliați europeni au fost reticenți să renunțe la propriile sisteme de apărare aeriană, deoarece se tem, la rândul lor, de posibilele amenințări din partea Rusiei.

Volodimir Zelenski a cerut insistent statelor occidentale să furnizeze mai multe sisteme de apărare Patriot care să contracareze mai ales atacurile aeriene rusești asupra infrastructurii energetice și asupra țintelor civile.

De asemenea, sistemele Patriot, a spus președintele Zelenski, vor împiedica avioanele rusești să se apropie prea mult de Ucraina pentru a lansa bombele planor sau glisante. Asta în condițiile în care, spune el, Rusia lansează 3.000 de astfel bombe pe lună asupra Ucrainei.

Volodimir Zelenski a spus recent că pentru a-și proteja cel mai eficient spațiul aerian, Ucraina ar avea nevoie de 25 de sisteme Patriot. Nu se știe cu exactitate câte sisteme au fost livrate până în prezent.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

ONU vrea măsuri mai ferme împotriva infectării cu HIV. Moldova este una din țările cu situația cea mai gravă din Europa

Medicamente anti-SIDA la o clinică din Orlando, Florida, SUA. În Statele Unite, rata îmbolnăvirilor este disproporționat de ridicată în rândul comunităților LGBT+ cu origini latino-americane.
Medicamente anti-SIDA la o clinică din Orlando, Florida, SUA. În Statele Unite, rata îmbolnăvirilor este disproporționat de ridicată în rândul comunităților LGBT+ cu origini latino-americane.

O agenție a Națiunilor Unite, UNAIDS, a cerut luni la o conferință găzduită de München luarea de măsuri decisive de către liderii politici ai lumii, astfel ca SIDA să dispară ca „amenințare publică de sănătate” cel mai târziu în 2030.

La reuniunea din capitala Bavariei se discută printre altele un raport ONU care spune că 40 de milioane de oameni trăiesc cu virusul HIV. În regiunea europeană, arată alt studiu, al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), prezentă și ea la conferință, situația cea mai gravă este în țări estice ca Rusia, Ucraina și Moldova.

Directorul pentru Europa al OMS, Hans Kluge, a spus că în ce privește SIDA, regiunea sa prezintă „contraste puternice”. În vreme ce unele țări au oprit aproape transmisiile de HIV și văd „lumina la capătul tunelului”, în altele, spre est, mai ales, ratele deceselor rămân „inacceptabil de ridicate”.

La reuniunea de la München, șefa UNAIDS, Winnie Byanyima, a spus că stigmatizarea unor persoane în societățile conservatoare agravează situația îmbolnăvirilor de SIDA, pentru că acești membri marginalizați ai societății (persoanele LGBT+, în primul rând, dar și lucrătorii sexuali) se tem să solicite tratament.

„Împreună, cerem tuturor țărilor lumii să elimine legile punitive împotriva persoanelor gay, lesbiene, transgender și queer. Decriminalizarea persoanelor LGBT+ este vitală pentru protejarea drepturilor omului și a sănătății”, a spus Byanyima într-un interviu cu AFP.

Ea a constatat că, din păcate, în lumea întreagă se poate vedea în prezent „o presiune bine coordonată și bine finanțată” împotriva drepturilor persoanelor LGBT+.

Byanyima, ca și OMS, a enumerat Europa estică printre regiunile lumii unde situația îmbolnăvirilor cu SIDA merge „în direcția greșită”, crescând, în loc să scadă – ca și în Asia Centrală și America Latină. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG