Mai multe echipe de cercetători științifici, subordonați anterior Academiei de Științe, riscă să rămână fără locuri de muncă, după ce proiectele lor nu au fost acceptate spre finanțare. Ei au fost anunțați despre disponibilizare, iar ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, spune că încearcă să remedieze problema moștenită de la guvernările anterioare. Pe de alte parte, fosta ministră a educaţiei Liliana Nicolăescu Onofrei afirmă că există pericolul ca anumite decizii de finanțare suplimentară să se ia pe criterii politice sau chiar populiste.
Este prima dată când în cadrul concursului, încheiat recent, la banii alocaţi cercetării au putut pretinde nu doar fostele institute ale Academiei de Ştiinţe, dar și universități, spitale, muzee, biblioteci, cu condiția să aibă angajaţi cu abilităţi necesare. Altfel spus, nu a mai existat monopol asupra ştiinţei, situație invocată până în 2018, când la conducerea academiei s-a aflat mai bine de un deceniu Gheorghe Duca, cel care a demisionat pe fundalul unui scandal de corupție.
Doar o treime din cercetători urmau să fie reangajaţi...
Primele rezultate făcute publice de Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare au fost ca un cutremur pentru angajaţii institutelor de ştiinţe, trecute între timp din subordinea AŞM la Ministerul Educaţiei: urmare a ratei de acoperire cu fonduri disponibile, doar o treime din cercetători urmau să fie reangajaţi, în timp ce alte peste trei mii de angajaţi au rămas pe afară. Ulterior, responsabilii din domeniu le-au cerut managerilor de proiecte să optimizeze cheltuielile astfel încât să beneficieze de fonduri cât mai multă lume. Chiar şi după o asemenea revizuire, unele institute nu mai au acoperire financiară, cum e cazul Institutului de Istorie sau a Institutului de Fiziologie.
Preşedintele Sindicatului „Ştiinţa”, Oleg Chihai, spune că în următoarele zile va finaliza estimarea impactului acestui concurs. Din punctul lui de vedere, reforma începută nu a fost gândită suficient. Spre deosebire de cercetătorii din institutele academice, care depind exclusiv de fondurile scoase la concurs, ceilalţi pretendenți beneficiază din start de salarii de la instituțiile lor, urmând să primească niște suplimente, prin urmare condițiile sunt inegale și inechitabile. Oleg Chihai spune că sindicatele au propus, în memorandumul adresat autorităţilor, câteva modalități de ieşire din impas.
„Este o incertitudine totală. Este ştiut câte ceva, că din toate au fost reduse câte 30 la sută. Aceste 30 la sută afectează şi persoane concrete, deci care vor trebui să fie eliberate. În nenumărate discuţii cu domnul ministru al educației, culturii şi cercetării ni s-a promis că totul va fi bine. Nu s-a concretizat în ce va consta acel bine şi în care limite se va încadra”.
Ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, declară că, procedural, după încheierea concursului de proiecte, instituţiile vor primi şi alocaţii suplimentare, ce vor asigura realizarea iniţiativelor propuse, fiind acoperite cheltuieli mai ales administrative şi de logistică.
„Cei care nu vor câştiga proiecte deja la nivel de instituții se va decide ce se va întâmpla cu ei. Este prematur de spus ce va fi. Proiectul de metodologie de finanțare instituțională care a fost elaborat de noi are ca scop diminuarea cât se poate de mult a riscurilor de disponibilizare”.
Europa Liberă: Daţi de înţeles că este posibil totuşi ca unii oameni să rămână fără locuri de muncă?
„Sigur, aşa a fost concepută iniţial reforma în domeniul cercetării în 2017, faţă de care noi am avut foarte mari rezerve, dar nu am fost auziţi”.
Totodată, ministrul educaţiei, culturii şi cercetării, Corneliu Popovici, este de părere că actuala structură stufoasă de cercetare, ce implică numeroase institute şi universități, trebuie să fie raționalizată, „în sensul că ceea ce nu e funcțional să dispară, iar ce e funcțional să fie dezvoltat”.
Idee cumva împărtășită şi de ex-ministra educaţiei Liliana Nicolăescu-Onofrei, în mandatul căreia a fost declanșat concursul. Nicolăescu-Onofrei se arată convinsă că deşi au existat deficiențe de comunicare, acest exercițiu de alocare de bani pentru domeniul ştiinţei a fost cel mai transparent de până acum.
„Reforma inițiată trebuie să urmeze crearea condiţiilor pentru ca rezultatele cercertării şi procesul de cercetare în sine să nu se facă doar pentru că există entităţi şi specialişti care ştiu să facă cercetare într-un anumit domeniu, dar să se facă în scopul îmbunătăţirii şi sistemului de învăţământ, şi bineînţeles a ceea ce înseamnă dezvoltare şi inovare pentru dezvoltarea societăţii în ansamblu. Pericolul de a lua decizii politice populiste şi de a reveni la un model perimat sovietic de dirijare a cercetării numai printr-o instituţie de genul Academiei cred că este unul care trebuie evitat”.
Evident că se impune şi mărirea ponderii finanţării alocate cercetării în general, spun experţi din domeniu, numai dacă bugetul permite acest lucru. Nicidecum nu trebuie admisă alocarea de fonduri în funcţie de necesităţile de natură politică ale celor apropiați de frâiele puterii. Perpetuarea unui astfel de model vicios ar îndepărta şi mai mult mediul academic din ţară de cel european şi ar impulsiona migraţia creierelor, concluzionează experții în estimările lor.
