Linkuri accesibilitate

Cercetătorii moldoveni participă la construcția a doi sateliți care vor fi lansați în spațiu în 2026


O parte din echipa de savanți moldoveni: Nicolae Secrieru (stânga), coordonator de proiecte la Centrul Spațial al UTM și Viorel Bostan (dreapta), rectorul UTM, ținând în mâini un prim prototip al satelitului care a fost trimis în spațiu în 2022.
O parte din echipa de savanți moldoveni: Nicolae Secrieru (stânga), coordonator de proiecte la Centrul Spațial al UTM și Viorel Bostan (dreapta), rectorul UTM, ținând în mâini un prim prototip al satelitului care a fost trimis în spațiu în 2022.

O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova lucrează, împreună cu centrul spațial din Dubai și o universitate din Japonia, la doi sateliți care urmează să fie lansați în spațiu anul viitor. În 2022, Space X a plasat pe orbită primul satelit construit în Moldova, tot de UTM.

Din echipa care lucrează, din 2024, la crearea sateliților fac parte cinci persoane: coordonatorul proiectului, Nicolae Secrieru, rectorul UTM, Viorel Bostan, trei profesori, doctori în științe și trei masteranzi implicați în proiectare. Cercetătorii au spus Europei Libere că satelitul lansat în 2022, numit TUMnanoSAT, a fost un prim pas important în acest domeniu: „Ne-am demonstrat nouă și altora că suntem capabili să rezolvăm o problemă complexă”.

Unitățile la care lucrează acum vor avea, la fel ca precedentul satelit în formă de cub, o greutate de cel mult un kilogram. De această dată, universitatea a ales să colaboreze cu echipe internaționale, iar fiecare parte implicată este responsabilă de un anumit segment, combinând misiunea educațională cu cea științifică. Astfel, echipa UTM dezvoltă acum concomitent două proiecte.

Unul CubeSat 12U din 12 cuburi

Primul proiect este gestionat de Centrul spațial „Mohamed Bin Rashid”– o organizație guvernamentală din Dubai, care lucrează la programul spațial al Emiratelor Arabe Unite.

Potrivit lui Nicolae Secrieru, în acest proiect este creat un satelit mare, format din 12 cuburi integrate. Cercetătorii moldoveni au misiunea de a proiecta și a construi un cub de aproximativ 10 centimetri.

UTM și-a câștigat participarea în urma unui concurs, concurând cu 50 de echipe din toată lumea. „Ei au avut trei cuburi disponibile și au anunțat un concurs, numit «Inițiativa de găzduire a misiunilor», la care au participat mai multe țări și companii. Noi vom participa în acest proiect în calitate de partener, iar coordonatorul este Centrul spațial „Mohamed Bin Rashid” din Dubai”, a spus rectorul UTM, Viorel Bostan.

Parte din satelit (stânga, de culoarea mov) care este produsă de inginerii moldoveni. În dreapta - macheta întregului satelit. Imagine din prezentarea oferită redacției noastre de Centrul Spațial al UTM
Parte din satelit (stânga, de culoarea mov) care este produsă de inginerii moldoveni. În dreapta - macheta întregului satelit. Imagine din prezentarea oferită redacției noastre de Centrul Spațial al UTM

Satelit cu computer de bord și modul de comunicații

Al doilea proiect este realizat de Institutul de Tehnologii Kyushu, din Japonia, care a lansat deja mai mulți sateliți. „Partea interesantă la acest satelit este că are un computer de bord, un modul de comunicații și antene, pe lângă alte componente. Inițial, ideea era ca un cub să fie al universității japoneze, iar altul – al nostru, să ne împărțim sarcinile și misiunile. Ulterior, au decis să includă și Rwanda și Paraguay”, a explicat Viorel Bostan.

Designul satelitului trebuie să ia în considerare tipul de lansator utilizat și modalitatea de plasare pe orbită. Apoi, acesta este testat riguros: se verifică rezistența la vibrații, temperaturi extreme și vacuum.

Cercetătorii moldoveni colaborează cu Institutul de Științe Spațiale din București pentru dezvoltarea unui subsistem de măsurare a poziției satelitului pe orbită, similar cu un sistem de navigație terestru, dar mult mai performant și destinat nanosateliților.

Schema satelitului Bird RPM. Inginerii moldoveni produc componenta TUM Mission (prima din stânga). Imagine din prezentarea oferită redacției noastre de Centrul Spațial al UTM
Schema satelitului Bird RPM. Inginerii moldoveni produc componenta TUM Mission (prima din stânga). Imagine din prezentarea oferită redacției noastre de Centrul Spațial al UTM

„Un satelit nu se face cu un ciocan de lipit”

Săptămâna viitoare, echipele vor avea întâlniri online pentru a stabili progresul lucrărilor. Lansarea celor doi sateliți este programată pentru semestrul al doilea al anului 2026.

Rectorul UTM a spus Europei Libere că universitatea aplică pentru finanțare la diverse proiecte locale și internaționale, deoarece costurile pentru pregătirea și lansarea unui satelit sunt foarte mari. „Pentru proiectul cu Japonia, ne-am asumat 65.000 de dolari din costurile de lansare. Vom aplica și la un proiect al Ministerului Educației, care oferă finanțare de până la 2 milioane de lei”, a precizat Viorel Bostan.

Pe viitor, UTM își propune să dezvolte sateliți cu misiuni tot mai complexe, dar pentru a lucra la asemenea proiecte, este nevoie de bani, de oameni bine pregătiți și de tehnologii avansate, deoarece „un satelit nu se face cu un ciocan de lipit”, susține rectorul.

Potrivit lui, între anii 2009 și 2023, UTM a investit în infrastructură și echipamente aproximativ 13 milioane de lei (664.000 de euro), incluzând finanțarea de stat și veniturile proprii.

Nicolae Secrieru, coordonator de proiecte la Centrul Spațial al UTM în laborator
Nicolae Secrieru, coordonator de proiecte la Centrul Spațial al UTM în laborator

„Când le spunem colegilor din străinătate cât am investit, ni se spune că acesta este bugetul anual pentru un grup de cercetători dintr-o universitate mare. Mulți dintre noi lucrează din pasiune. Suntem mândri, dar și frustrați, în sensul că, având mai multe resurse, am fi reușit lucruri mai mari”, a spus Viorel Bostan.

Primul satelit realizat de UTM – TUMnanoSAT – a fost proiectat, construit și testat timp de 3 ani. A fost lansat în spațiu pe 15 iulie 2022, fiind transportat cu racheta Falcon 9 a companiei SpaceX la Stația Spațială Internațională.

Conducerea universității spune că misiunea lui a fost una simbolică și a demonstrat că R. Moldova are potențial în acest domeniu. El a captat imagini din cosmos care, ulterior, au fost analizate de oamenii de știință, iar apoi s-a autodistrus.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Liuba Maxim

    Sunt îndrăgostită de drumeții la munte și de televiziune, domeniu în care am lucrat aproximativ 8 ani. Din 2022 fac parte din echipa Europei Libere Moldova, unde scriu despre educație și spun poveștile oamenilor care au curajul să-și depășească limitele.

XS
SM
MD
LG