La rândul ei, Uniunea Europeană a avertizat țările în curs de dezvoltare că Rusia încearcă acum să le facă mai dependente, oferindu-le „cereale ieftine”.
Vorbind în fața Consiliului de Securitate ONU joi, 3 iulie, secretarul de stat american Antony Blinken nu numai că a acuzat Rusia de „șantaj”, dar a îndemnat toate țările participante să se opună presiunilor Moscovei, pentru că „foamea nu trebuie să fie folosită ca armă”. Rusia este membră permanentă a Consiliului de Securitate.
„Trebuie să se pună capăt șantajului cu Marea Neagră. Exploatării vulnerabilității celor mai săraci de pe planetă. Trebuie să se pună capăt acestui război nejustificat, inadmisibil”, a spus Blinken.
Totodată, Blinken a anunțat că aproape 90 de țări susțin proiectul unei declarații americane, prin care se angajează „să ia măsuri pentru a pune capăt utilizării alimentelor ca armă și înfometării civililor ca tactică de război”.
În textul declarației nu este menționată vreo țară anume, dar în discursul ținut în Consiliului de Securitate, Blinken s-a referit direct la Rusia, spunând că invazia acesteia în Ucraina a declanșat și un „atac” asupra sistemului alimentar global.
Blinken a vorbit la o întâlnire pe care a prezidat-o despre foamete și insecuritate alimentară cauzate de conflicte. Statele Unite au preluat președinția rotativă a Consiliului de Securitate la 1 august.
Pe 17 iulie, Rusia s-a retras din acordul negociat cu un an în urmă de Turcia și ONU, care permitea exportul în siguranță a cerealelor din porturile ucrainene la Marea Neagră.
Ulterior, Moscova a avertizat că orice vas de transport care s-ar aventura într-un anumit perimetru al Mării Negre va fi considerat „o țintă legitimă de război”. Au urmat o serie de atacuri cu drone și rachete asupra porturilor ucrainene și infrastructurii agricole de la Marea Neagră și Dunăre.
Recent însă, Moscova spunea că ar reveni la acord dacă îi sunt respectate propriile cerințe privind facilitarea exporturilor sale de cereale și îngrășăminte. Prin „facilitare”, Moscova înțelege în primul rând ridicarea sancțiunilor internaționale pe tranzacțiile bancare, pentru că exporturile de alimente și cereale nu au fost niciodată ținta sancțiunilor.
Fapt subliniat și de Blinken, care a reamintit că sancțiunile impuse Rusiei „exclud în mod explicit alimentele și îngrășămintele”.
Moscova susține că mai sunt și alte sancțiuni care o împiedică să exporte produse agricole și care vizează logistica și asigurările.
„În momentul în care s-a retras din „Inițiativa la Marea Neagră”, Rusia exporta mai multe cereale la prețuri mai mari decât oricând”, a mai spus joi Blinken.
Secretarul de stat a adăugat că Statele Unite vor pune la dispoziție noi fonduri, de peste 360 de milioane de dolari, pentru a reduce „insecuritatea alimentară și a spori reziliența” în 11 țări africane și Haiti.
Borrell luptă cu dezinformarea rusă
Șeful diplomației europene, pe de altă parte, a avertizat țările în curs de dezvoltare că Rusia le oferă cereale ieftine numai „pentru a crea noi dependențe prin exacerbarea vulnerabilităților economice și a insecurității alimentare globale.”
Într-o scrisoare adresată la începutul săptămânii țărilor în curs de dezvoltare și celor membre în G20, Josep Borrell le îndeamnă să facă „front unit” pentru a determina Rusia să revină în acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră și să pună capăt bombardamentelor care vizează infrastructura agrară a Ucrainei, relatează Reuters.
„În vreme ce lumea se confruntă cu noi întreruperi ale lanțului de aprovizionare cu alimente și cu prețuri în creștere, Rusia le oferă acum țărilor vulnerabile, prin acorduri bilaterale, cereale la prețuri reduse, pretinzând că rezolvă o problemă pe care ea a creat-o”, a scris Borrell.
Rusia face curte țărilor africane
Săptămâna trecută, la o reuniune la Sankt Petersburg, președintele rus Vladimir Putin le-a spus liderilor africani prezenți că Rusia este pregătită să înlocuiască exporturile ucrainene de cereale către Africa atât în baza unor acorduri comerciale, cât și sub forma de ajutor, pentru a îndeplini ceea ce a definit drept rolul cheie al Moscovei în garantarea securității alimentare la nivel global.
„Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricană și Eritreea ar putea primi din partea Rusiei câte 25-50.000 de tone de cereale gratuite fiecare în următoarele trei până la patru luni”, a spus Putin la Sankt Petersburg, în aplauzele participanților, relatează Reuters. Și s-a plâns din nou că sancțiunile occidentale ar fi cele care ar fi forțat Rusia să iasă din acordul privind exporturile de cereale prin Marea Neagră.
În care s-ar întoarce, cu anumite condiții.
Una dintre principalele cereri ale Moscovei este ca Banca Agricolă Rusă să fie reconectată la sistemul internațional de plăți SWIFT. UE a scos banca din acest sistem în iunie 2022.
„UE făcut toate eforturile pentru a se asigura că sancțiunile nu au impact asupra securității alimentare a unor terțe țări. Nu există sancțiuni pe exporturile Rusiei de alimente și îngrășăminte către țări terțe", a subliniat Borrell.
Secretarul general ONU Antonio Guterres declara luna trecută că oficialii ONU au „mediat recent o propunere concretă” cu Comisia Europeană pentru a permite unei subsidiare a Băncii Agricole Ruse să recâștige accesul la SWIFT.
Borrell nu a menționat această propunere în scrisoare, a spus însă că UE va „continua să sprijine eforturile” Națiunilor Unite și ale Turciei pentru a relansa acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
Miercuri, Borrell a împărtășit conținutul scrisorii cu omologii săi din UE, precizând că scopul ei a fost de a „contracararea dezinformarea rusă privind securitatea alimentară globală și impactul sancțiunilor UE”.
