Pedepsirea lui Guterres vine după ce Iranul a lansat marți seară aproape 200 de rachete împotriva Israelului, ca răzbunare pentru uciderea de către Israel a unor aliați de-ai Teheranului.

Anunțându-și decizia pe rețelele de socializare, ministrul de externe al Israelului, Israel Katz, a declarat: „Cine nu poate condamna fără echivoc atacul odios al Iranului asupra Israelului, așa cum au făcut aproape toate țările din lume, nu merită să pună piciorul pe pământ israelian.
Acesta este un secretar general care încă nu a denunțat masacrul și atrocitățile sexuale comise de ucigașii Hamas la 7 octombrie și nici nu a depus eforturi pentru a-i declara organizație teroristă.
Un secretar general care sprijină teroriștii, violatorii și criminalii din Hamas, Hezbollah, Houthis și acum Iranul - nava-mamă a terorii globale - va rămâne o pată pe istoria ONU. Israelul va continua să își apere cetățenii și să își susțină demnitatea națională, cu sau fără António Guterres”.

Ziarul Guardian, care relatează despre interdicția israeliană, amintește că șeful ONU a condamnat, de fapt, atacul Hamas, soldat cu 1.200 de morți din rândul israelienilor.

În octombrie 2023, Guterres a declarat: „Am condamnat fără echivoc oribilele și fără precedentle acte de teroare din 7 octombrie ale Hamas în Israel. Nimic nu poate justifica uciderea, rănirea și răpirea deliberată a civililor - sau lansarea de rachete împotriva țintelor civile. Toți ostaticii trebuie tratați cu umanitate și eliberați imediat și fără condiții”.

Cu toate acestea, secretarul general i-a înfuriat pe israelieni spunând, în același discurs: „Este important să recunoaștem, de asemenea, că atacurile Hamas nu au avut loc în vid. Poporul palestinian a fost supus la 56 de ani de ocupație sufocantă”.

• Te-ar putea interesa și: 11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban cu ajutorul Ucrainei

Cu aceeași ocazie, Guterres a mai spus că palestinienii „și-au văzut pământul devorat în mod constant de colonii și afectat de violență; economia lor a fost sufocată; membrii lor au fost strămutați, iar casele lor demolate. Dar nemulțumirile poporului palestinian nu pot justifica atacurile îngrozitoare ale Hamas. Iar aceste atacuri îngrozitoare nu pot justifica pedeapsa colectivă a poporului palestinian”.

Luna trecută, membrii ONU au sprijinit cu o majoritate covârșitoare o moțiune fără caracter obligatoriu care solicită Israelului să pună capăt ocupației de șase decenii a teritoriilor palestiniene.

Guvernul israelian pune la îndoială în mod frecvent buna credință a ONU în legătură cu războiul din Gaza și cel din Liban, acuzând chiar angajații din Orientul Mijlociu ai agențiilor ONU de colaborare cu organizații teroriste. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cererea aprobată marți de legislativ a fost cuprinsă într-o scrisoare trimisă de Iohannis parlamentarilor la mijlocul lunii trecute.

Președintele Iohannis susținea în scrisoare că evoluțiile recente ale războiului de agresiune dus de către Federația Rusă împotriva Ucrainei au evidențiat necesitatea intensificării și diversificării instruirii forțelor armate ucrainene.

În scrisoarea lui Iohannis se spunea că instruirea va avea loc timp de doi ani și poate fi întreruptă în orice moment, dacă România o va dori.

Facilitatea de instrucție marină pentru ucraineni, cum i se spune oficial, este condusă actualmente de Marea Britanie și Norvegia, cum reiese din scrisoarea lui Iohannis.

Parlamentul de la București a aprobat, de asemenea, la 1 octombrie, o contribuție suplimentară la noul comandament NATO de asistență și instruire în domeniul securității pentru Ucraina (NSATU).

• Vezi și: România ar urma să instruiască militari ucraineni și să găzduiască trupe americane speciale SEAL

Noua unitate, care a fost aprobată în această vară, are rolul de a furniza provizii și instruire forțelor ucrainene.

În cadrul efortului românesc, trupele ucrainene urmează să fie instruite la baza aeriană de la Câmpia Turzii din nordul țării, relatează dpa.

România este unul din aliații de nădejde ai Ucrainei vecine, de la invadarea acesteia de către ruși. Bucureștiul nu face publice în general modalitățile concrete prin care ajută militar Ucraina, dar câteva din acțiunile sale au ajuns în public, mai ales cele referitoare la antrenarea piloților pe avioane F-16 și donarea unui sistem antiaerian Patriot. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit deciziei judecătorești, pronunțate la 1 octombrie, cererea depusă de Munteanu a fost calificată drept neîntemeiată. Liderul Coaliției pentru Unitate și Bunăstare are la dispoziție trei zile pentru a depune recurs la Curtea Supremă de Justiție. El a spus că este pregătit să se adreseze și la CEDO.

Într-o reacție publicată pe rețele, Munteanu a spus că așteaptă decizia motivată a instanței și a susținut că i s-ar fi lezat dreptul la apărare în acest proces. El a numit hotărârea instanței drept „ilegală, neîntemeiată în raport cu petiționare și favorizatoare pârâtului”.

La 24 septembrie, CEC a refuzat înregistrarea lui Igor Munteanu în cursa prezidențială după ce a constatat un număr insuficient de semnături valide colectate de la alegători. Din cele 17.357 de semnături depuse de Munteanu, CEC a invalidat peste 2.500 de semnături, ca rezultat, numărul acestora fiind sub plafonul minim de 15 mii pentru a fi înregistrat drept candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie.

• Vezi și: CUB spune că alegerile sunt „compromise” după ce Igor Munteanu nu a fost admis în cursa electorală

Munteanu a criticat decizia CEC, despre care a spus că ar fi o „comandă politică” din partea guvernării, acuzații respinse de PAS și autoritatea electorală.

În total, CEC a înregistrat 11 candidați la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. La 25 septembrie, autoritatea electorală a aprobat modelul și textul buletinului de vot pentru scrutinul prezidențial. Acesta va avea lungimea de aproape 32 de centimetri, iar lățimea va fi de 14 centimetri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului, printre principalele acțiuni incluse în Plan se numără reducerea voluntară a consumului de gaze naturale cu 15%, conform recomandărilor Uniunii Europene, și promovarea utilizării combustibililor alternativi.

Vor fi asigurate stocuri de gaze naturale, păcură, cărbune și pregătite stocuri de combustibil alternativ de către consumatorii intreruptibili și fabricile de zahăr.

Totodată, este promovată utilizarea biomasei și a altor surse de energie regenerabilă în agricultură și în alte sectoare, pentru a reduce dependența de combustibilii tradiționali. De asemenea, vor fi verificate generatoarele electrice din instituțiile publice și dotate acele instituții care nu dispun de echipamente adecvate.

Ministerul Energiei a prevăzut în plan și două scenarii de comportament a concernului rus „Gazprom” după expirarea contractului de tranzit a gazelor naturale pe teritoriul Ucrainei, la 1 ianuarie. Unul dintre acestea presupune că partea rusă va căuta rute alternative de alimentare a regiunii transnistrene, iar autoritățile de la Chișinău nu vor obstrucționa livrările.

• Te-ar putea interesa și:„În esență...” | Transnistria – cu sau fără „gaze gratis” rusești și scenariile pentru sectorul energetic al R. Moldova

În cazul sistării totale a livrărilor de gaze naturale din partea „Gazprom”, autoritățile preconizează să aplice treptat mai multe măsuri pentru a atenua impactul deciziei. Printre acestea se numără și furnizarea, la necesitate, de către SA „Energocom” a consumatorilor protejați și vulnerabili din regiunea transnistreană, în schimbul unei plăți corespunzătoare costurilor de achiziție.

În cazul asigurării aprovizionării cu energie electrică, în cazul întreruperii livrărilor de gaze, Chișinăul va majora importurile de energie din România și alte țări ale Uniunii Europene. Totodată, va colabora cu toți actorii relevanți din sectorul energiei pentru a menține livrarea și pe malul stâng al Nistrului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partidul de guvernământ Visul Georgian a aprobat proiectul de lege privind „valorile familiei” luna trecută, într-un vot boicotat de opoziție și care a alimentat tensiunile înainte de alegerile parlamentare cruciale din 26 octombrie.

„Președinta Zurabișvili a refuzat să semneze proiectul de lege și l-a întors în parlament”, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a președinției, Marika Bocioidze.

Se așteaptă ca legea să fie promulgată de președintele parlamentului și de coautorul ei, Șalva Papuașvili.

Legea este similară celei utilizate în Rusia pentru a limita drepturile LGBTQ și se referă la restricționarea, în instituțiile de învățământ și emisiunile TV, a „propagandei relațiilor homosexuale și a incestului”.

Propunerea ar interzice tranziția de gen, adopția de către persoanele gay și transgender și ar considera ilegale căsătoriile între persoane de același sex efectuate în străinătate.

Dodon ar vrea și el

Asemenea legi a adoptat Rusia în 2013, iar mai nou Ungaria și Bulgaria. În R. Moldova, opoziția pro-rusă în frunte cu fostul președinte socialist Igor Dodon cheamă la rândul ei la asemenea restricții.

Organizațiile pentru drepturile omului au criticat inclusiv limbajul legii din Georgia, care pune relațiile homosexuale pe picior de egalitate cu incestul.

Spicherul Papuașvili a declarat că măsurile vizează „consolidarea mecanismelor de protecție a minorilor și a valorilor familiale care se bazează pe uniunea dintre o femeie și un bărbat".

În ultimii ani, pro-europeana Zurabișvili, care deține puteri limitate, a intrat din ce în ce mai mult în conflict cu partidul Visul Georgian.

• Te-ar putea interesa și: Vedetă trans din Georgia, înjunghiată mortal la o zi după adoptarea legii anti-LGBT+

Acest proiect de lege a venit după recenta adoptare de către Tbilisi a unei legi anti-ONG privind „influența străină”, care a declanșat săptămâni de proteste antiguvernamentale în masă și condamnarea occidentală.

Bruxelles-ul a avertizat în mod repetat Georgia, țară candidată la aderare, că se îndepărtează de ambiția sa declarată de a adera la UE cu legi care contravin valorilor europene.

Luna trecută, UE a declarat că proiectul de lege propus „subminează drepturile fundamentale ale georgienilor și riscă să stigmatizeze și să discrimineze în continuare o parte a populației”.

Adoptarea măsurilor ar avea „repercusiuni importante” asupra parcursului de integrare europeană al Tbilisiului și „ar tensiona și mai mult relațiile UE-Georgia”, a adăugat UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mecanismul de Reformă și Creștere este deja folosit de UE pentru a stimula transformările din țările din Vestul Balcanilor, pentru care a fost lansat în luna mai a anului curent.

Pentru Balcanii de Vest, el cuprinde fonduri de 6 miliarde de euro pentru anii 2024-2027, dar nu este limpede care este suma prevăzută pentru R. Moldova.

Autoritățile de la Chișinău nu au dorit să comenteze știrea vizitei Ursulei von der Leyen, care ar urma să aibă loc cu doar aproximativ 10 zile înaintea alegerilor prezidențiale la care Maia Sandu va căuta să obțină un nou mandat și a referendumului privind aderarea la UE.

• Te-ar putea interesa și: Sprijin masiv pentru „Moldova europeană” înainte de alegeri: Peste 65 de delegații, reunite la Chișinău

În cazul candidatelor balcanice, dar foarte probabil și al Moldovei, Mecanismul are ca principal obiectiv de a sprijini alinierea la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile UE, în vederea aderării în viitor la UE, precum și integrarea progresivă în piața unică a UE și convergența socioeconomică cu UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că 180 de rachete au fost trase din Iran și au vizat Israelul, provocând sirenele de raid aerian în toată țara.

„Oricine ne atacă, îi atacăm”, a spus Beniamin Netanyahu în timp ce cabinetul de securitate s-a întâlnit de urgență noaptea târziu, pe 1 octombrie.

Premierul a numit atacul iranian un „eșec” și a sugerat că Iranul ar putea avea aceeași soartă ca Gaza și Liban.

Marți dimineață, armata israeliană a emis un nou avertisment pentru locuitorii din sudul Libanului.

„Pentru siguranța personală, vă rugăm să nu călătoriți cu vehiculul din zona de la nord de râul Litani la sud de acesta. IDF va perturba mișcările elementelor Hezbollah și le va împiedica să-și desfășoare atacurile. Acest avertisment este în vigoare până la noi ordine”, arată mesajul.

Și Iranul avertizează Israelul

Misiunea permanentă a Iranului la ONU a susținut că atacul a fost „legal, rațional și legitim” și a transmis că acesta a fost un răspuns la atacurile israeliene asupra grupului militant Hezbollah susținut de Iran în Liban.

Ambasadorul țării la ONU, Amir Saeid Iravani, a avertizat Israelul că răspunsul la orice act de agresiune împotriva Teheranului „va fi rapid, decisiv și mai puternic decât înainte”.

Iravani a spus că lipsa de acțiune a Consiliului de Securitate „a permis Israelului să încalce flagrant toate liniile roșii și să încalce principiile de bază ale dreptului internațional”.

El a reiterat apelurile Iranului ca Consiliul ONU „să intervină urgent și decisiv pentru a opri agresiunea continuă a Israelului și crimele de război împotriva Libanului, Fâșiei Gaza și Siriei și pentru a preveni escaladarea situației într-un război regional la scară largă”.

Iranul a avertizat și SUA să nu se implice, relatează agenția de știri Tasnim, citată de Reuters.

Liderii occidentali reacționează

Președintele american Joe Biden a declarat că SUA au anticipat atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului într-o declarație dată reporterilor la Casa Albă.

Biden a adăugat că „planificarea intensivă” a fost făcută pentru anticiparea și apărarea împotriva atacului, adăugând că a lucrat cu guvernul de la Tel Aviv pentru a apăra Israelul de barajul de rachete care a avut loc marți seara.

La rândul lui, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a spus că atacul iranian este un „act scandalos de agresiune”.

Lloyd Austin a spus că a discutat cu omologul său israelian, Yoav Gallant, despre apărarea coordonată a Israelului în fața atacului cu aproape 200 de rachete lansat de Iran.

Pentagonul a precizat că atacul de luni lansat de Iran a fost de două ori mai intens decât cel din luna aprilie.

De asemenea, oficialii SUA au declarat că discută un răspuns comun la atacul iranian, avertizând Teheranul cu „consecințe grave”.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că „este nevoie de o încetare imediată a focului în întreaga regiune”, într-o postare pe X.

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că a condamnat atacul în timpul unei convorbiri telefonice cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. La rândul său, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a îndemnat Iranul să nu escaladeze în continuare conflictul.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat atacurile iraniene și a cerut încetarea „spiralei violenței” care afectează Orientul Mijlociu. Spania conduce forța de pace ONU din sudul Libanului.

Ministrul de externe Jose Manuel Albares a declarat că Madridul lansează „un nou apel către toți actorii, inclusiv Israelul, să dea dovadă de reținere și nu de escaladare”.

Cinci lovituri asupra Beirutului peste noapte

Cel puțin cinci atacuri israeliene au lovit suburbiile sudice ale Beirutului în primele ore ale zilei de miercuri, a declarat o sursă de securitate libaneză pentru agenția de știri AFP.

Armata israeliană a emis mai multe ordine de evacuare pentru clădirile din oraș, spunând că vizează obiective Hezbollah.

Corespondenții Reuters și AFP au raportat mai multe explozii și fum care s-a ridicat în cel puțin o zonă, în timp ce un incendiu părea să ardă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Actualizare 21:00 - Armata israeliană a declarat încheiat atacul iranian cu rachete, spunând oamenilor că pot ieși din adaposturi. Urmările, ca și la atacul iranian precedent, din primăvară, sunt minime, chiar dacă de astă dată Teheranul a țintit în mod clar zone locuite din Israel.

Actualizare 20:20 - Aproximativ 500 de rachete balistice au fost lansate asupra Israelului, scrie Jerusalem Post.

„Priviți cum plouă rachete iraniene peste orașul vechi din Ierusalim, un loc sfânt pentru musulmani, creștini și evrei. Aceasta este ținta regimului iranian: toată lumea”, scrie ministerul israelian al Apărării într-o postare pe X.

CEO-ul Serviciului de Urgență israelian, Magen David Adom -MDA (Scutul Roșu al lui David), Eli Bin, a anunțat că a fost lovită o clădire din nordul Tel Avivului, pe strada George Weiss. MDA a confirmat că încă nu au fost raportate victime.

Actualizare 20:17 - Înalt oficial iranian, citat de Reuters, declară că Iranul este pe deplin pregătit pentru orice represalii după lansarea rachetelor asupra Israelului.

Actualizare 20:13 - Israelul și-a închis spațiul aerian. La scurt timp, și Iordania și Irakul au anunțat aceeași măsură.

Actualizare 20:00 - Iranul spune că a lansat zeci de rachete asupra Israelului și că va ataca din nou dacă Israelul răspunde, transmite Reuters, care citează gărzile revoluționare ale Iranului: „Dacă Israelul va răspunde, va urma un răspuns zdrobitor”.

Actualizare 19:38 - Cu puțin timp în urmă, au fost lansate rachete din Iran către Israel, a anunțat armata israeliană într-un comunicat.

Sirenele sună de câteva minute în tot Israelul.

Guvernul Netanyahu este în reuniune de urgență într-un buncăr.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) îi îndeamnă pe israelieni să „rămînă vigilenți și să urmeze cu precizie instrucțiunile comandamentului frontului intern”.

„La auzirea unei sirene, trebuie să intri într-un spațiu protejat și să rămâi acolo până la o nouă notificare”, adaugă acesta.

Ar fi vorba de cel puțin o sută de rachete lansate, potrivit ziarului Haaretz.

Actualizare 19:32 - Autoritățile israeliene spun că cel puțin patru persoane au fost rănite grav într-un atac armat la Jaffa, o suburbie a Tel Avivului, transmite ABCNews.

Actualizare 19:00 - Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene (IDF), Daniel Hagari a spus că armata israeliană „monitorizează amenințarea din Iran” și că amenințarea ar putea fi una „pe scară largă”, scrie Haaretz.

Hagari a spus că, atunci când sună sirenele, locuitorii trebuie să intre în adăposturi până când IDF anunță că pot pleca.

Actualizare 17:00 - SUA avertizează despre iminența unui atac cu rachete balistice al Iranului împotriva Israelului, ca urmare a incursiunii terestre israeliene de marți dimineață, precum și ca răspuns la atacurile israeliene împotriva Hezbollah.

Statele Unite consideră că este „iminentă” lansarea de către Iran a unui „atac cu rachete balistice împotriva Israelului”, a declarat marți un oficial american, citat de Financial Times. El a amenințat cu „consecințe grave” dacă atacul va avea loc.

La scurt timp, Casa Albă a avertizat oficial că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

Avertismentul a venit după ce Israelul a lansat, în urmă cu o seară, o ofensivă terestră în Liban, intensificându-și campania împotriva Hezbollah.

Înainte de incursiunea de marți, Israelul a lansat timp de două săptămâni valuri de atacuri aeriene devastatoare împotriva grupării armate libaneze susținute de Teheran, l-a asasinat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, și a lansat o campanie copleșitoare de bombardamente în care au murit peste 1.000 de libanezi și au fost strămutați sute de mii de oameni.

Hezbollah este grup armat și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului.

Hezbollah a fost desemnată organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul politic care face parte din parlamentul libanez.

Pe măsură ce războiul Israelului cu Hamas din Gaza a scăzut în intensitate, armata sa și-a intensificat atacurile împotriva împuterniciților iranieni din regiune.

Escaladarea conflictului în regiune a fost însoțită de o intensificare a retoricii Israelului, oficialii vorbind despre „înfrângerea” Hezbollahului, iar prim-ministrul Benjamin Netanyahu a promis săptămâna trecută că va „schimba echilibrul de putere în regiune de ani de zile”.

Statele Unite le-au recomandat tuturor angajaților guvernului american și familiilor lor din Israel, Cisiordania și Gaza „să se adăpostească până la noi ordine”.

Departamentul de Stat a ordonat tuturor diplomaților americani și familiilor lor cu sediul în Israel și Cisiordania să se adăpostească până la noi ordine, pentru că situația de securitate devine din ce în ce mai incertă odată cu incursiunea terestră a Israelului în Liban și potențialele amenințări ale unui atac iranian cu rachete.

Departamentul de Stat a emis notificarea la mai puțin de o oră după ce Casa Albă a avertizat că Iranul plănuiește un atac iminent cu rachete balistice împotriva Israelului.

„Ca urmare a situației actuale de securitate, Ambasada SUA a îndrumat toți angajații guvernului SUA și membrii familiilor acestora să se adăpostească până la noi ordine”, a declarat marți ambasada din Ierusalim într-o notificare adresată cetățenilor americani.

„Acest lucru este furnizat pentru informarea dvs. pe măsură ce vă faceți propriile planuri de securitate”, se spune în notificare. „Mediul de securitate rămâne complex și se poate schimba rapid în funcție de situația politică și de evenimentele recente.”

Actualizare 16:50 - Israelul a lansat două atacuri asupra Beirutului marți după-amiază, lovind suburbiile din sudul capitalei libaneze și intrarea în oraș din partea sudică, au declarat două surse de securitate citate de Reuters.

O clădire înaltă a fost lovită în zona Jnah a orașului, au spus sursele.

Armata israeliană a declarat că vizează capitala libaneză și că a efectuat o „lovitură precisă”.

Actualizare 12:45 - Armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense. În Beirut, explozii puternice au fost raportate luni seara, când atacurile israeliene au vizat bastionul Hezbollah din suburbiile sudice.

Șase persoane au fost ucise într-un atac israelian asupra taberei de refugiați palestinieni Ain al-Hilwah, în apropiere de orașul libanez de coastă Sidon, potrivit unor surse libaneze citate de agenția de presă dpa. Surse de securitate libaneze au declarat că atacul de noaptea trecută l-a vizat pe comandantul palestinian Munir Al-Makdah. Cu toate acestea, el a supraviețuit atacului.

Armata israeliană nu a comentat încă atacul.

Agenția de știri libaneză NNA a raportat că soția lui Al-Makdah și fiul lor se numără printre victime. Al-Makdah este un reprezentant al Brigăzilor Al-Aqsa din Liban, brațul militar al mișcării Fatah a președintelui palestinian Mahmoud Abbas. Chalil Al-Makdah, un frate al lui Al-Makdah, a fost ucis într-un atac cu dronă israeliană la sfârșitul lunii august.

Cu aproximativ 80.000 de locuitori, Ain al-Hilwah este cea mai mare tabără de refugiați palestinieni din Liban.

Armata israeliană a cerut locuitorilor din peste 20 de orașe din sudul Libanului să evacueze imediat marți, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene, Avichai Adraee.

Grupul militant libanez Hezbollah a declarat marți că a vizat baza de informații militare israeliene Glilot, lângă Tel Aviv.

Grupul susținut de Iran „a lansat salve de rachete Fadi 4 asupra bazei Glilot a unității 8200 a serviciilor de informații militare și asupra sediului Mossad, situat la periferia Tel Avivului”, arată un comunicat.

Embed Răspândește

Israelul lansează o operațiune terestră în Liban

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:01:27 0:00

UNIFIL spune că Israelul a informat-o despre incursiunile din Liban

Forța de menținere a păcii a ONU (UNIFIL) transmis într-o declarație că, în ciuda evoluțiilor din Liban, forțele de menținere a păcii au rămas pe poziție. I-a îndemnat pe toți actorii să se retragă de la actele de escaladare.

„Orice trecere în Liban este o încălcare a suveranității libaneze și a integrității teritoriale și o încălcare a rezoluției 1701 (a Consiliului de Securitate al ONU)”, a declarat UNIFIL.

Rezoluția 1701 a Consiliului de Securitate al ONU a pus capăt războiului din 2006 dintre Hezbollah și Israel și a cerut o retragere completă a Israelului din sudul Libanului și ca armata libaneză și forțele de menținere a păcii ONU să fie singura forță armată la sud de râul Litani.

Știrea inițială

„În conformitate cu decizia eșalonului politic, în urmă cu câteva ore, IDF (Forța de Apărare Israeliană) a început raiduri terestre limitate, localizate și țintite, bazate pe informații precise împotriva țintelor teroriste și infrastructurii Hezbollah din sudul Libanului”, a anunțat IDF într-un comunicat.

„Aceste ținte sunt situate în sate din apropierea graniței și reprezintă o amenințare imediată pentru comunitățile israeliene din nordul Israelului", a mai transmis armata.

Localnicii din orașul libanez de frontieră Aita al-Shaab au raportat bombardamente puternice și sunetul elicopterelor și dronelor deasupra capului. Rachete au fost lansate în mod repetat deasupra orașului libanez Rmeish.

Luni, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a spus că următoarea fază a războiului de-a lungul graniței de sud a Libanului va începe în curând și va urmări obiectivul de a-i aduce acasă pe israelienii care au fugit de rachetele Hezbollah în timpul a aproape un an de război de frontieră.

„Vom folosi toate mijloacele necesare - forțele voastre, alte forțe, din aer, de pe mare și pe uscat”, le-a spus Gallant trupelor sale. „Eliminarea [liderului Hezbollah Hassan] Nasrallah este un pas important, dar nu este cel final”.

Hezbollah este desemnat ca organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră doar aripa armată, nu și partea politică. Partidul politic Hezbollah are locuri în parlamentul libanez.

Un atac israelian în Liban l-a vizat și pe Mounir Maqdah, comandantul filialei libaneze a aripii militare a mișcării palestiniene Fatah, Brigada Martirilor Al-Aqsa, potrivit a doi oficiali palestinieni din domeniul securității. Deocamdată, soarta lui era necunoscută.

Atacul a lovit o clădire din tabăra de refugiați palestinieni Ain al-Hilweh, lângă orașul sudic Sidon, au spus sursele. Acesta a marcat primul atac israelian asupra taberei de la izbucnirea ostilităților transfrontaliere dintre Hezbollah și Israel în urmă cu aproape un an.

În Siria, trei civili au fost uciși și alți nouă răniți într-un atac aerian israelian asupra capitalei Damasc, a declarat marți presa de stat siriană, citând o sursă militară. Armata israeliană a refuzat să comenteze relatările.

Lovituri asupra Beirutului

Invazia terestră a Israelului în Liban urmează detonării mortale a pagerelor Hezbollah, după două săptămâni de atacuri aeriene și după uciderea, vineri, a șefului Hezbollah, Hassan Nasrallah.

Atacurile aeriene intensive au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat un milion de civili să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

Peste noapte, atacurile au lovit suburbiile sudice ale Beirutului, a declarat o sursă de securitate. Un reporter Reuters a fost martor la o lumină și la o serie de explozii puternice la aproximativ o oră după ce armata israeliană a avertizat locuitorii să evacueze zonele din apropierea clădirilor despre care a spus că conțin infrastructura Hezbollah la sud de capitala libaneză.

În ultimele 24 de ore, cel puțin 95 de persoane au fost ucise și 172 rănite în atacurile israeliene asupra regiunilor sudice ale Libanului, estul Văii Bekaa și Beirut, a declarat marți dimineață Ministerul Sănătății din Liban.

Liderul adjunct al Hezbollah, Naim Qassem, într-un prim discurs public luni de la moartea lui Nasrallah, a declarat că „forțele de rezistență sunt pregătite pentru un angajament terestru”.

El a spus că Hezbollah a continuat să lanseze rachete de până la 150 km adâncime pe teritoriul israelian.

„Știm că bătălia poate fi lungă. Vom câștiga așa cum am câștigat în eliberarea din 2006”, a spus el, referindu-se la ultimul mare conflict dintre Israel și Hezbollah.

SUA, îngrijorate dar decise să susțină Israelul

Luni seara, trupele libaneze s-au retras la aproximativ cinci kilometri de pozițiile de-a lungul graniței de sud a Libanului cu Israelul, a declarat pentru Reuters o sursă de securitate libaneză. Armata libaneză a rămas, în mod tradițional, în afara conflictelor majore cu Israelul, iar în ultimul an de ostilități nu intrat în ostilități asupra armatei israeliene.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit luni cu omologul său israelian, ministrul Apărării Yoav Gallant, „pentru a revizui evoluțiile de securitate și operațiunile israeliene”, potrivit unui comunicat al Pentagonului, relatează CNN

Austin și Gallant „au convenit asupra necesității de a demonta infrastructura de atac de-a lungul graniței pentru a se asigura că Hezbollah libanez nu poate efectua atacuri în stilul 7 octombrie asupra comunităților din nordul Israelului”, a scris generalul-maior Pat Ryder, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

„Secretarul a spus clar că Statele Unite sunt bine poziționate pentru a apăra personalul, partenerii și aliații SUA în fața amenințărilor din partea Iranului și a organizațiilor teroriste susținute de Iran și sunt hotărâte să împiedice orice actor să exploateze tensiunile sau să extindă conflictul. Secretarul și ministrul Gallant au discutat despre consecințele grave pentru Iran în cazul în care Iranul alege să lanseze un atac militar direct împotriva Israelului”, se mai arată într-un comunicat al Pentagonului.

Președintele american Joe Biden a cerut o încetare a focului. „Ar trebui să avem o încetare a focului acum”, a spus el.

Israelul a respins săptămâna trecută o propunere a SUA și a Franței care cerea o încetare a focului de 21 de zile la granița cu Libanul pentru a da timp pentru o înțelegere diplomatică care să permită civililor strămutați de ambele părți să se întoarcă acasă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Imaginile postate pe rețelele de socializare au arătat soldați ruși fluturând un steag din vârful unei clădiri bombardate cu mai multe etaje și desfășurând un alt steag pe o turlă metalică de pe un acoperiș. Reuters a stabilit că imaginile sunt într-adevăr de pe străzi din Vuhledar.

Alte imagini arată fum care se ridică deasupra ruinelor micului oraș minier, unde unitățile ucrainene au rezistat atacurilor rusești de-a lungul a doi ani și jumătate de război.

„Inamicul este deja aproape în centrul orașului”, a declarat guvernatorul regional Vadim Filașkin la televiziunea ucraineană, descriind situația ca fiind „foarte dificilă”.

Vuhledar are o importanță strategică excepțională din cauza altitudinii sale și a poziției - în apropierea joncțiunii celor două fronturi principale, din estul și sudul Ucrainei. Forțele ruse au ajuns la periferie săptămâna trecută și și-au intensificat ofensiva în ultimele zile.

• Vezi și: Lupte grele la Vuhledar, în Ucraina, oraș-cheie în drumul rușilor spre Pokrovsk

Începând cu luna august, trupele ruse din estul Ucrainei au avansat în cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, fără să se oprească, în ciuda unei incursiuni-surpriză a forțelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, mai la nord.

Atacurile ruse anterioare asupra orașului Vuhledar au fost deosebit de sângeroase, cu tancuri și vehicule blindate atacând în teren deschis. Marți, unități militare ucrainene au difuzat imagini cu tancuri rusești în flăcări, pe câmpuri, sugerând că rușii continuă să se bazeze pe forță brută - pe număr mare de oameni și vehicule.

Oleksandr Musienko, un analist militar ucrainean, a declarat pentru Reuters că avansul rusesc în Vuhledar a implicat mari pierderi pentru Moscova, dar a recunoscut că el va complica poziția Ucrainei în est.

„Apărarea sa a fost esențială pentru perturbarea avansului mai rapid și mai abrupt al inamicului în regiunea Donețk. Dacă nu ar fi fost Vuhledar, dacă nu ar fi fost unitățile noastre de acolo, cred că ar fi mult mai dificil acum, de exemplu, în direcția Kurahiv”, a declarat Musienko.

Controlul deplin asupra orașului Vuhledar ar ajuta trupele Moscovei în înaintarea lor ulterioară în regiune, oferindu-le poziții pe înălțimi de unde pot trage cu artileria, notează Reuters.

Forțele ruse bombardează neîncetat orașe și sate din regiune, a declarat guvernatorul Filașkin.

„Este foarte periculos să rămâneți în regiune și subliniez încă o dată necesitatea evacuării”, a spus el, adresându-se locuitorilor.

Doar 107 civili au rămas în Vuhledar, care avea o populație înainte de război de aproximativ 14.000 de persoane, a declarat Filașkin.

Fotograful RFE/RL, Serhi Nujnenko, a avut acces la pozițiile ucrainene din orașul Vuhledar din estul țării. Orașul a fost atacat aproape constant de forțele rusești de la începutul invaziei.

Regiunea Donețk, unde forțele separatiste pro-ruse au lansat o revoltă în 2014, este una dintre cele patru provincii ucrainene pe care Moscova susține că le-a anexat de la lansarea invaziei sale la scară largă în 2022. Moscova afirmă că a captura restul provinciei este unul dintre principalele sale obiective de război.

Ucraina a respins forțele ruse de la periferia Kievului și a recucerit teritorii prin contraofensive majore în 2022. Însă o altă contraofensivă ucraineană majoră de anul trecut a fost un eșec și, de atunci, forțele ruse au avut în mare parte inițiativa pe câmpul de luptă.

Președintele Volodimir Zelenski a solicitat mai mult sprijin occidental pentru efortul Ucrainei de a respinge ofensivele rusești, inclusiv permisiunea de a utiliza rachete cu rază lungă de acțiune primite din Occident pentru a lovi adânc în Rusia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Afacerilor Externe precizează că numărul acestora ar urma să crească, întrucât continuă recepționarea cererilor și solicitărilor de asistență în evacuare.

„În prezent, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în comun cu Ambasada, depun eforturi în vederea evacuării de urgență a cetățenilor Republicii Moldova care solicită asistența autorităților”, se arată în comunicatul instituției.

În situații de urgență, cetățenii Republicii Moldova pot suna la telefonul de urgență al Ambasadei, + 90 541 687 2104, sau să se adreseze online pe consulat.ankara@mfa.gov.md.

• Te-ar putea interesa și: 11 cetățeni moldoveni au fost evacuați de urgență din Liban cu ajutorul Ucrainei

Potrivit datelor furnizate de autoritățile libaneze, în această țară se află 54 de cetățeni moldoveni.

Situația din Liban s-a înrăutățit după ce în dimineața zilei de marți, 1 octombrie, armata israeliană a anunțat că întreprinde măsuri „limitate” și raiduri „țintite” împotriva grupării Hezbollah și că în sudul Libanului au loc lupte intense.

• Vezi și: Israelul a început o invazie terestră în sudul Libanului, unde au loc lupte intense

Atacurile aeriene israeliene din ultima săptămână au eliminat mai mulți comandanți Hezbollah, dar au ucis aproximativ 1.000 de civili și au forțat circa un milion să-și părăsească casele, potrivit guvernului libanez.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CNA a anunțat că, pe 1 octombrie a efectuat peste 50 de percheziții la Comrat, la 20 de persoane cercetate într-un dosar de spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a unui partid. Cinci dintre ele au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit înregistrărilor audio publicate de autorități, scopul activiștilor partidului era neadmiterea ca Maia Sandu să câștige alegerile prezidențiale din primul tur. Aceștia mai sperau ca Vladimir Putin „să aibă puteri să ocupe Odesa” și UTA Găgăuzia.

Detaliile din anchetă spun că persoanele cercetate se ocupau de mobilizarea oamenilor la proteste contra unor sume de bani, achitarea ilegală a transportatorilor de pasageri la protestele organizate, precum și achitarea salariilor pentru activiștii formațiunii.

Ei erau finanțați din Rusia, prin intermediul aplicației „PSB” a băncii Promsviazbank (aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina). Unii dintre ei călătoreau la Moscova unde primeau instrucțiuni.

• Te-ar putea interesa și: Clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, vandalizate. Poliția bănuiește că Rusia este implicată

Autoritățile au mai documentat și plata suplimentelor la pensii și la salarii pentru unii bugetari prin intermediul aceleași bănci.

La mijlocul lunii august, autoritățile au anunțat efectuarea mai multor percheziții într-un dosar legat tot de un partid asociat cu Ilan Șor. În acel caz, activiștii de partid creau conturi bancare la Promsviazbank. Prin intermediul aplicației bancare PSB, persoanelor cercetate le erau trimiși bani pentru coruperea electorală. Sumele variau între 10.000 și 55.000 de ruble (echivalentul a 1.975 - 10.870 MDL).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificarea documentelor ar fi fost făcută pentru a susține poziția oficială că decesul acestuia ar fi survenit în urma unor probleme cardiace.

Potrivit unui raport The Insider, publicat pe 29 septembrie, grupul a obținut două variante de documente oficiale cu privire la decizia de a nu lansa o anchetă privind moartea lui Navalnîi în februarie la colonia penală din Arctica rusească, de la Iamalo Neneț, unde ispășea o pedeapsă cu închisoarea pentru acuzații instrumentate politic.

Ambele documente au fost emise pe 26 iulie 2024, iar textul dintr-unul, spune Insider, pare să fi fost modificat pentru a respecta explicația oficială privind moartea luptătorului anticorupție.

Văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, a spus că soțul ei „în ultimele minute ale vieții s-a plâns că are o durere ascuțită în stomac”, în timp ce asociații lui Navalnîi au spus că a fost ucis în închisoare cel mai probabil la comanda Kremlinului, fapt negat vehement de administrația prezidențială rusă.

Unul dintre documente – cel mai probabil cel emis inițial, conform Insider – spune că pe 16 februarie Navalnîi „a început să se plângă de dureri ascuțite în zona abdomenului, a început o respingere impulsivă a conținutului stomacului, a avut convulsii și și-a pierdut cunoștința.”

Al doilea document, aparent editat, nu enumeră aceste simptome descrise în documentul inițial.

• Vezi și: Iulia Navalnaia numește „absurdă” concluzia că soțul ei a murit de „o combinație de boli”

Raportul oficial al autopsiei spune că hipertensiunea arterială și alte boli au cauzat o tulburare a bătăilor inimii care a dus la moartea lui Navalnîi

„Cauza oficială a morții – tulburări de ritm cardiac – nu ar explica simptomele pe care le vedem în (primul) raport: dureri abdominale ascuțite, vărsături și convulsii. Este puțin probabil ca astfel de simptome să poată fi explicate prin altceva decât prin otrăvire, „conform specialistului în resuscitare Alexandr Polupan, care l-a tratat pe Navalnîi într-un spital din Omsk după ce a fost otrăvit cu neurotoxina Novicioc, în 2020.

Neurotoxina este interzisă în prezent dar a fost folosită de serviciile secrete sovietice în perioada comunistă.

„Intervalul scurt de timp dintre durerea abdominală și convulsii sugerează că ar fi putut fi, de exemplu, o substanță organofosforică (o clasă de substanțe din care aparține Novicioc), dar numai dacă ar fi fost aplicată intern, nu local”, a adăugat Polupan iar opinia sa este împărtășită de alți medici din diverse specialități medicale intervievați de The Insider.

În 2020, Navalnîi a fost otrăvit cu o neurotoxină din gama Novicioc, dar a supraviețuit după ce a fost transportat cu avionul în Germania și tratat acolo. Navalnîi l-a acuzat pe președintele Vladimir Putin că a ordonat otrăvirea lui atunci, dar Kremlinul a negat acest lucru.

The Insider nu a precizat cum și de la cine au obținut documentele jurnaliștii săi.

Oficialii ruși nu au comentat încă raportul.

După moartea lui Navalnîi , oficialii au refuzat să predea cadavrul mamei sale pentru mai mult de o săptămână, provocând acuzații din partea susținătorilor săi că oficialii încercau să ascundă dovezile uciderii sale.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decretul, publicat în ziarul rus de stat Rossiiskaia Gazeta, solicită să se realizeze recrutarea cetățenilor „cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, care nu se află în rezervă și sunt supuși recrutării în conformitate cu Legea federală în număr de 133.000 de oameni”, transmite Reuters.

Șeful biroului de recrutare al Rusiei, viceamiralul Vladimir Țimlianski, a declarat că termenii pentru recrutare rămân aceiași: 12 luni de serviciu în unități militare din Rusia.

„Aș dori să menționez că recruții nu vor fi chemați să participe la operațiunea militară specială în noile regiuni”, a spus oficialul militar.

Rusia numește războiul din Ucraina „o operațiune militară specială”. Kievul și aliații săi o numesc o încercare imperialistă neprovocată de a anexa bucăți de teritoriu ucrainean.

• Te-ar putea interesa și: Războiul Rusiei în Ucraina, construit pe minciuni și moarte. Povestea unui mercenar sârb

Într-o mișcare condamnată de cea mai mare parte a lumii occidentale, Rusia a anexat părți din sud-estul Ucrainei la sfârșitul anului 2022, numindu-le „regiuni noi”.

Motivând cu amenințările tot mai mari la granițele vestice ale Rusiei, Putin a ordonat în septembrie ca armata rusă să fie mărită cu 180.000 de soldați la 1,5 milioane de militari activi, o mișcare care ar face-o a doua ca mărime din lume după cea a Chinei.

În august 2022, Putin a ordonat armatei să se extindă până la începutul anului 2023 cu 137.000 de soldați și să ajungă la 1,15 milioane.

În decembrie 2023, Putin a ordonat o nouă extindere oficială a 170.000 de soldați activi, aducând totalul armatei la 1,32 milioane de soldați.

În plus, Rusia a mobilizat peste 300.000 de soldați în septembrie și octombrie 2022 într-un exercițiu care determinat zeci de mii de bărbați cu vârstă de recrutare să fugă din țară.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pentru a procura un aparat electrocasnic, cetățenii vor trebui să ofere în schimb un echipament vechi de același tip, dar care nu este obligatoriu să fie și funcțional.

Programul are un buget total de 54,4 milioane lei, care provin din bugetul de stat. Acesta este gestionat de Ministerul Energiei și Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Voucherele sunt destinate, în special, pentru familiile cu copii, pensionari, persoane cu nevoi speciale, precum și pentru alte gospodării vulnerabile energetic.

• Te-ar putea interesa și: Se lansează programul „Rabla pentru electrocasnice”. Cine și cum va primi vouchere pentru a cumpăra aparate eficiente energetic

Potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov, unul dintre scopurile programului este să reducă facturile la energie ale familiilor cu venituri mici pentru că „facturile înalte la energie nu țin doar de prețul energiei”, ci și de cât de econoame sunt electrocasnicele.

Anul trecut, cu suportul Uniunii Europene, în R. Moldova a fost pilotat proiectul „rabla pentru electrocasnice". În cadrul lui, au fost oferite peste 7.200 de vouchere pentru frigidere, mașini de spălat și plite electrice, dar și peste 300.000 – pentru becuri LED.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Datele Centrului național pentru energie durabilă (CNED) arată că, în ultimii șapte ani, în R. Moldova au fost înregistrate peste 41.000 de autoturisme electrice și de tip hibrid. Dintre ele, 3.829 de automobile înmatriculate în ultimii șapte ani sunt electrice și 37.744 sunt de tip hibrid.

CNED atestă „un trend pozitiv de percepere la nivel național privind importanța reducerii consumului de energie în transport”, asta deși ponderea vehiculelor electrice și de tip hibrid din numărul total de mașini înregistrate în R. Moldova este de doar 4%.

Curios este că, în țările din Uniunea Europeană, este o tendință diametral opusă – piața de vehicule electrice și hibride întâmpină dificultăți.

• Te-ar putea interesa și: Încă 1,5 milioane de automobile electrice înregistrate în UE (2023)

Vara aceasta, cota de piață a vehiculelor electrice a scăzut drastic, cu 43,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Euronews. Cota de piață a mașinilor electrice și hibride în UE a fost de 14,4%, față de 21% în urmă cu un an.

Ce-i drept, față de august 2023, în UE a scăzut și numărul total al mașinilor noi înmatriculate cu 18,3%. Cele mai mari pierderi au înregistrat piețele din Germania (-27,8%), Franța (-24,3%), Italia (-13,4%) și Spania (-6,5%).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP relatează că instalația de LNG din portul Alexandroupolis, operată de compania elenă Gastrade, constă într-o unitate de stocare plutitoare de 44 de metri ancorată permanent în Marea Traciei și o conductă conectată la rețeaua de distribuție a gazelor din Grecia.

Sistemul poate livra ulterior gaze către Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, Ungaria, Slovacia și Ucraina, a declarat Gastrade.

Terminalul va fi alimentat cu gaze din Statele Unite, dar și din Qatar și Egipt, a declarat Kiril Ravnaciki, șeful companiei bulgare Bulgartransgaz, care deține o participație de 20 % în Gastrade.

Moldova importă gaze lichefiate de la terminalul grecesc în baza unui contract între Energocom și compania grecească de stat DEPA Commercial.

Energocom deja a testat această rută de import, cu cantități mai mici de gaze, începând din 2023.

Gastrade a declarat, în timpul unei vizite a ambasadorilor UE săptămâna trecută, că terminalul este o „inițiativă vitală” pentru consolidarea securității energetice a Europei centrale și de sud-est și a independenței regiunii față de gazul rusesc.

Terminalul de la Alexandroupolis urma să fie dat în folosință în luna aprilie, dar o defecțiune (o infiltrare de apă în conducta de gaze spre țărm) a făcut necesară amânarea cu câteva luni.

În decembrie, Serbia a inaugurat un interconector la o conductă din Bulgaria pentru a aduce gaze din Azerbaidjan și terminalul de la Alexandroupolis.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Pe unde mai vin gazele rusești sau de ce a cauzat „alertă” la Chișinău incursiunea ucraineană în Rusia

UE și-a redus drastic dependența de gazul rusesc de când Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022.

Rusia a reprezentat 15% din importurile totale de gaze ale UE în 2023, în scădere de la 45% în 2021, potrivit UE.

Luna trecută, Turcia a anunțat un acord pe 10 ani pentru a primi LNG de la firma franceză TotalEnergies, într-o vreme când Ankara, puternic dependentă de Rusia, încearcă, de asemenea, să își diversifice sursele de aprovizionare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Ucraina este în capul listei”, a declarat Rutte, vorbind marți alături de secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, la Bruxelles.

Rutte a menționat alte sarcini importante pentru NATO, cum ar fi creșterea producției industriei de apărare occidentale, precum și aprofundarea legăturilor cu partenerii din regiunea Indo-Pacifică.

Confruntat cu perspectiva revenirii fostului președinte american Donald Trump la Casa Albă, Rutte a declarat că nu este îngrijorat, deoarece a mai lucrat cu candidatul la președinția SUA, notează dpa.

Trump i-a somat pe aliații NATO să cheltuiască mai mult pentru apărare, a amintit Rutte, subliniind că acest lucru deja se întâmplă acum. „Ne-a presat și în privința Chinei și cred că a avut dreptate”, a adăugat el.

Rutte a mai declarat marți că ar putea lucra cu oricine ar câștiga viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, adăugând că nu este „îngrijorat” de impactul potențial al votului asupra stabilității alianței.

„Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe ambii candidați. Am lucrat timp de patru ani cu Donald Trump”, a declarat Rutte, un fost prim-ministru olandez, cu puțin timp înainte de a deveni următorul secretar general al NATO.

În timpul campaniei electorale, Trump a amenințat din nou că SUA nu îi vor apăra pe membrii NATO care nu cheltuiesc suficient pentru apărare și s-a lăudat că poate încheia rapid un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Rutte a lăudat-o însă și pe vicepreședinta Kamala Harris, candidata democrată, pentru că are un „CV fantastic”. „Ea este un lider foarte respectat”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski și-a prezentat „planul de victorie” la Casa Albă

Înaintea unei ceremonii de predare-primire la Bruxelles, șeful demisionar NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța militară este în „mâini sigure” cu Rutte.

„El știe cum să facă compromisuri, să creeze consens, iar acestea sunt însușiri foarte apreciate aici, la NATO”, a spus Stoltenberg, citat de AFP.

Rutte preia o organizație extinsă - prin primirea Finlandei și Suediei, două țări tradiționale neutre, dar care s-au decis să adere la NATO după invazia rusească din Ucraina. În prezent, în Europa mai sunt doar câteva țări nemembre în alianță, ca Austria, Elveția, Irlanda sau R. Moldova. Ucraina și Georgia sunt candidate la aderare, dar în ambele cazuri Rusia de opune furibund, iar unii dintre aliații actuali au ezitări să le sprijine în acest efort. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„De astăzi, România îndeplinește formal toate condițiile tehnice pentru a face parte din programul Visa Waiver, arată, într-o declarație de presă, ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru.

„Așteptăm o confirmare de la partenerii americani în perioada următoare, dar evaluarea noastră, bazându-ne pe numărul de aplicații pentru vize din acest an, precum și pe trendul puternic descrescător din ultimii ani, este că Romania a coborât sub procentul de 3% al ratei de respingere”, mai spune ambasadorul Muraru.

Diplomatul român estimează, astfel, că primii români vor putea călători fără vize în Statele Unite, probabil, în prima parte a anului viitor.

România și-a stabilit obiectivul de a se alătura programului de scutire de viză în cursul anului 2025.

Pentru a scădea rata de respingere sub pragul de 3 la sută, România a derulat în ultimul an o campanie de informare publică prin care a încurajat cetățenii români eligibili să solicite sau să îşi reînnoiască vizele de călătorie în SUA.

Inclusiv Executivul s-a implicat în eforturile de scădere a ratei de refuz a vizelor printr-o hotărâre de guvern care deconta taxa de viză pentru angajații din administrația centrală care obțin, până pe 30 septembrie 2024, reînnoirea vizei de intrare în SUA.

Accederea în programul Visa Waiver implică îndeplinirea unor criterii tehnice, mai ales schimbul de informații privind securitatea frontierelor, combaterea terorismului și a infracționalității transfrontaliere, precum și a migrației ilegale.

Potrivit legislației americane, o condiție cheie pentru ca o țară să fie desemnată parte a programului de scutire de vize este ca rata de refuz a vizelor de tip B acordate cetățenilor țării respective să fie sub 3% în timpul unui an fiscal american.

• Te-ar putea interesa și: România se apropie de pragul eliminării vizelor SUA, inclusiv printr-un șiretlic al guvernului

Rata de refuz a vizelor pentru călătorii români în Statele Unite a scăzut în 2023 la 8,79%, cel mai mic nivel din istoria relației bilaterale România-SUA, aflându-se într-o descreștere accelerată în ultimii ani, 17,03% în 2021 și 12,61% în 2022.

După încheierea anului fiscal (1 octombrie 2023 - 30 septembrie 2024) în Statele Unite, urmează un proces tehnic care începe în luna octombrie și care se întinde câteva luni.

În aceste timp, autoritățile din SUA vor evalua toate condițiile de intrare in programul Visa Waiver. La finalul lunii octombrie va avea loc o vizită la nivel de experți americani la București.

Programul Visa Waiver permite cetățenilor din țările membre să călătorească în Statele Unite fără viză timp de până la 90 de zile pentru turism sau afaceri.

În prezent, cetățenii a 42 de state pot călători în SUA în cadrul Programului Visa Waiver. Cetățenii țărilor incluse în Programul Visa Waiver care doresc să călătorească în SUA trebuie să se înregistreze în Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (Electronic System for Travel Authorization - ESTA) înainte de a călători și să îndeplinească o serie de cerințe de eligibilitate.

Astfel, prin aderarea la program, românii nu vor mai avea de susținut interviuri la un consulat al SUA, ceea ce face procedura mult mai puțin consumatoare de timp. Autorizația de călătorie care înlocuiește vizele este valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA, și poate fi utilizată pentru vizite de până la 90 de zile fiecare.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grupările de opoziție din Belarus s-au confruntat cu o represiune severă după izbucnirea protestelor în 2020, când Lukașenko a câștigat un al șaselea mandat. Sute de mii de persoane au fugit din țară, iar liderii opoziției au fost fie forțați să se exileze, fie trimiși la închisoare.

În sesizarea sa către CPI, ministerul Justiției din Lituania a declarat că există „motive rezonabile” pentru a crede că regimul lui Lukașenko a fost implicat în „deportări, persecuții și alte acte inumane” împotriva civililor din Belarus.

Lituania susține că scopul regimului a fost de a se debarasa, „prin orice mijloace”, de toți criticii și oponenții pentru a-și consolida puterea autoritară. „Toți autorii direcți, comandanții și superiorii lor erau în mod clar conștienți de acest abuz”, susțin lituanienii.

Lukașenko va încerca probabil să obțină un al șaptelea mandat anul viitor pentru a-și prelungi „domnia” de trei decenii, iar liderii opoziției din exil spun că sporește presiunea asupra belarușilor, inclusiv a celor care s-au mutat în străinătate. Scopul, spun ei, este de a elimina orice sprijin al opoziției din exil.

• Te-ar putea interesa și: Lukașenko eliberează încă 30 de protestatari din închisoare, după ce a împlinit 70 de ani

Lunile de demonstrații masive de după alegerile contestate din 2020 au dus la arestarea a peste 65.000 de persoane în ultimii patru ani, multe dintre acestea fiind torturate, potrivit grupului belarus pentru drepturile omului Viasna.

Tihanovskaia aplaudă curajul Lituaniei

Acțiunea juridică a Lituaniei a atras imediat sprijinul liderei opoziției belaruse exilate, Svetlana Tihanovskaia, care este stabilită în statul baltic. Guvernul de la Vilnius o recunoaște pe ea, și nu pe Lukașenko, ca lider legitim al Belarusului.

„Crimele comise de acest regim, de la deportări forțate la arestări ilegale și tortură, nu pot rămâne nepedepsite. Curajul Lituaniei ne dă speranța că, în sfârșit, lumea trage la răspundere regimul pentru atrocitățile sale”, a declarat lidera opoziției.

Ea a mai spus că aproximativ 300.000 de belaruși au fost forțați să părăsească țara, astfel că unul din 30 de cetățeni ai Belarusului trăiește acum în exil.

Tihanovskaia a candidat împotriva lui Lukașenko la alegerile prezidențiale din august 2020, dar a fugit din țară după ce acesta a fost proclamat câștigător - un rezultat pe care opoziția și guvernele occidentale l-au denunțat ca fiind fraudulos.

Alegerile au declanșat proteste în masă care au fost înăbușite de aparatul de securitate al lui Lukașenko. Mii de oameni au fost arestați, în timp ce alții au fugit în străinătate, mulți prin Lituania.

Belarus nu este membru al CPI, însă un membru al Curții poate sesiza CPI cu privire la presupuse crime comise parțial pe teritoriul său. Peste 60.000 de belaruși trăiesc acum permanent în Lituania, „dintre care mulți au fost sau sunt încă supuși presiunii regimului și crimelor sale”, cum se arată în plângerea penală.

• Vezi și: Un activist din Belarus așteaptă verdictul justiției sârbe pentru extrădarea sa la „tortură” și „moarte”

Documentul mai arată că deportările forțate au afectat în mod direct interesele de securitate ale Lituaniei și au obligat-o să solicite implicarea Curții.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, pe care Rusia l-a lansat parțial de pe teritoriul Belarusului, amintește Reuters, CPI a emis mandate de arestare împotriva lui Putin, a șefului său de stat major al armatei ruse, a fostului ministru al apărării și a ombudsmanului rus pentru copii.

Rusia a descris aceste demersuri ca fiind lipsite de sens juridic, deoarece ea nu este parte la statutul CPI, și este probabil că Belarus va susține același lucru.

Ministra lituaniană a justiției, Ewa Dobrowolska, a declarat, referindu-se la Lukașenko: „Putin nu este singurul care trebuie să ajungă la Curtea de la Haga. Acela este, de asemenea, locul pentru toți acoliții săi, care contribuie la crimele transfrontaliere din Ucraina și din alte părți”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședință, membrii CEC au obligat MAE să delege reprezentanți nu doar la Moscova, ci și în secțiile de votare din Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl și au obligat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale (CECE) nr. 38 pentru secțiile de votare din străinătate să constituie birouri electorale în cele trei localități.

„Noi am obligat MAE, în două zile, să ne dea oameni pentru constituirea și organizarea birourilor electorale ale secțiilor de votare și CECE să constituie, propriu-zis, organele electorale și în acestea trei secții de votare”, a spus Europei Libere vicepreședintele CEC, Pavel Postica.

Pe 25 septembrie, CECE (care se subordonează CEC) a emis o hotărâre de deschidere a doar două secții de votare în Rusia, ambele în incinta Ambasadei, în ciuda deciziei anterioare a CEC de a deschide cinci secții. Decizia CECE a fost contestată de Partidul Socialiștilor (PSRM).

Te-ar putea interesa și: Chișinăul ar putea deschide doar două secții de votare în Rusia, ambele la Moscova

La baza hotărârii CECE despre cele numai două secții a stat un demers al MAE, prin care autoritatea electorală este informată că Ministerul și-a retras reprezentanții în trei secții de vot din Rusia (Sankt Petersburg, Surgut și Iaroslavl) din motiv că Ambasada Moldovei în Rusia (subordonată MAE) nu poate să asigure toate cerințele de securitate cerute de SIS în alte orașe rusești decât Moscova.

Motivul invocat de MAE a fost pus la îndoială de socialiști. La ședința din 29 septembrie, reprezentantul socialiștilor, Mihail Gafton, a spus că ar fi vorba de „motive copilărești”. Anterior, liderul socialist, Igor Dodon, a spus că decizia CECE ar fi „discriminatorie” față de votanții moldoveni din Rusia.

La rândul său, Pavel Postica a spus Europei Libere că CEC-ul a primit demersurile din partea MAE abia după adoptarea hotărârii privind deschiderea secțiilor de vot.

„CEC a examinat aspectele ce țin de securitate încă la etapă a organizării acestor cinci secții de votare, inclusiv în instanța de judecată, pentru că instanța a verificat legalitatea hotărârii CEC. Atunci s-a constatat că deschiderea secțiilor de votare este legală și în corespundere cu prevederile legale, inclusiv din perspectivă de securitate”, a mai spus Postica.

Decizia CEC poate fi contestată, în maxim trei zile, la Curtea de Apel Chișinău. Reprezentanții MAE au spus Europei Libere că încă nu au luat o decizie în acest sens.

Mai multe secții de votare pentru moldovenii din străinătate

CEC a stabilit numărul secțiilor de votare pe 21 septembrie. Potrivit acelei decizii, autoritatea electorală trebuie să constituie 2.221 secții de votare, dintre care 234 – în străinătate, adică cu aproape 100 secții mai multe față de prezidențialele trecute (din 2020).

Dar pe acest fundal, numărul secțiilor de votare din Rusia a fost redus masiv. De la 17 în 2020, la 5 sau 2 în 2024. Motivul invocat de autoritățile moldovene îl reprezintă „riscurile de securitate” provocate de invazia rusă în Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Moldova deschide cu o sută de secții de votare mai multe în străinătate, dar nu și în Rusia

Datele CEC arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la scrutinele din 20 octombrie, cei mai mulți în Rusia, Italia și Germania.

Cele mai multe secții de votare urmează a fi deschise în Italia – 60, în Germania – 26, în Franța – 20, iar în Marea Britanie – 17 secții de votare. În România vor fi deschise 16 secții de votare, același număr ca în Statele Unite.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La rândul lui, ministrul român al Mediului, Mircea Fechet, a spus luni, citat de aceeași sursă: „Nu avem niciun motiv să ne îngrijorăm”.

Atât hidrologii, cât și guvernanții români au spus că în următoarele zile mai trebuie urmărite cu atenție digurile de pe Dunăre, pentru că debitul tot este dublu față de cel normal în luna septembrie.

Declarațiile mai liniștitoare vin după un weekend tensionat, în care românii au așteptat să vadă dacă se vor împlini prognozele mai pesimiste. Peste 6000 de oameni au fost evacuați, iar luni erau închise cam 110 școli.

• Te-ar putea interesa și: Nu s-a terminat. Nou risc de inundații pe Oder, în Germania și Polonia

Luna aceasta, inundațiile provocate de furtună și ploi abundente au ucis mai multe persoane în estul României. În weekendul trecut, temerile cele mai mari erau legate de județul Galați, unde au lovit inundațiile în urmă cu două săptămâni.

România s-a numărat printre cele câteva țări europene afectate mai grav la mijlocul lunii curente de Ciclonul Boris, care a făcut victime de asemenea în Austria, Cehia și Polonia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa locală din Moldova românească a relatat că aproximativ 30.000 de pelerini evrei erau așteptați să treacă prin România către Uman, unde vor marca Anul Nou evreiesc, Rosh Hashanah, în 2-4 octombrie.

Ziarul de Bacău a scris că cel puțin 5 companii aeriene fac în aceste zile sute de zboruri între Tel Aviv și aeroporturile românești, pentru a aduce pelerinii cât mai aproape de Uman, după ce R. Moldova nu le-a permis accesul.

Mii de pelerini evrei au fost nevoiți să-și schimbe planurile după ce autoritățile moldovene au spus că nu pot asigura securitatea călătorilor, iar aeroportul Chișinău este prea aglomerat anul acesta ca să opereze alte zeci de chartere, în plus.

Moldova a invocat, de asemenea, o datorie a Israelului, de vreo 200.000 de euro, pentru cheltuieli suportate de Chișinău la ediția de anul trecut a pelerinajului.

• Te-ar putea interesa și: Anul acesta nu va mai fi „pod aerian” Israel-Uman (Ucraina) via Chișinău. Guvernul moldovean explică de ce

Pelerinajul evreilor hasidici la Uman a fost descurajat de autoritățile din Ucraina, care le-au amintit că țara e în război – ca de altfel și de guvernul SUA, de unde vin o parte din pelerini. Autoritățile israeliene au precizat și ele că pelerinii vor merge la Uman pe proprie răspundere.

Presa ucraineană a relatat că numărul pelerinilor ar putea fi mai scăzut anul acesta – vreo 30.000, față de 50.000, cât se anticipa inițial - dar nu din cauza „răzgândirii” Chișinăului, ci a noilor evoluții din Orientul Mijlociu, unde a început un nou război, cel dintre Israel și militanții libanezi Hezbollah.

Uman, aflat la vreo 200 km sud de Kiev, este locul mormântului rabinului Nachman din Breslau, care a trăit în secolul XVIII, fiind unul din fondatorii mișcării evreiești hasidice, și este loc de pelerinaj de peste 200 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În acest proces sunt judecați partidul Adunarea Națională (RN) în sine, nouă foști europarlamentari, printre care Le Pen și vicepreședintele partidului, Louis Aliot, purtătorul de cuvânt Julien Odoul - unul din cei nouă foști asistenți parlamentari - și patru angajați ai formațiunii, scrie AFP.

RN este acuzat de crearea unui presupus sistem de locuri de muncă false, descoperit de procurori în 2015. Potrivit acuzatorilor de stat, totul se rezuma la angajarea asistenților de europarlamentari, între 2004 și 2016, pe banii Parlamentului European, deși aceștia lucrau exclusiv pentru partid, în afara instituției, fapt interzis de reglementările europene. Până și actualul lider al partidului, Jordan Bardella, a fost angajat prin această „schemă”, dar nu este vizat în acest proces.

În dosar este vizat și Jean-Marine Le Pen, fondatorul RN și tatăl lui Marine Le Pen. Din motive de sănătate, el nu va fi prezent în fața judecătorilor.

Printre cei angajați s-au numărat o gardă de corp, o secretară, șeful de cabinet al lui Le Pen și un grafician. Parlamentul European a spus că suma fondurilor deturnate se ridică la circa trei milioane de euro, dintre care un milion a fost deja restituit de partidul lui Le Pen.

Dacă vor fi găsiți vinovați, Le Pen și oficialii din partidul său riscă o amendă de până la un milion de euro, 10 ani de închisoare și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 10 ani. O eventuală condamnare ar avea consecințe fatale pentru Le Pen, care este privită drept favorită la câștigarea prezidențialelor din 2027, după ce a pierdut de două ori în fața actualului șef de stat, Emmanuel Macron.

Le Pen a declarat în septembrie pentru Le Parisien că „nu suntem vinovați de nimic”. Procesul de judecată este așteptat să dureze până pe 27 noiembrie.

Partidul RN condus de Le Pen a calificat ancheta drept o „formă de persecuție” și un „abuz politic” al sistemului de justiție. The Guardian notează că un caz atât de mediatizat reprezintă un obstacol rar pentru Le Pen în calea sa de a ajunge președinta Franței, după ani de zile în care a „navigat ușor” în politica franceză.

Formațiunea mai este vizată și într-o altă anchetă deschisă de procurorii francezi în iulie, care are la bază suspiciunile de finanțare ilegală a campaniei prezidențiale din 2022, transmite Reuters.

RN a crescut major în sondaje, în special pe seama popularității tot mai scăzute a președintelui actual, Emmanuel Macron.

• Vezi și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Rezultatul obținut de RN la europarlamentarele din iunie, l-au determinat pe Macron să convoace alegeri parlamentare anticipate, care au dus la formarea unui guvern minoritar condus de conservatorul Michel Barnier. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Administrația aeroportului susține că măsurile sunt necesare „pentru a asigura confortul, liniștea și siguranța tuturor călătorilor”.

Începând cu 1 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar este permis doar pasagerilor cu bilete și documente de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Persoanele care vin să-i întâmpine ori să-i petreacă pe călători nu au acces în aeroport.

Poliția moldoveană a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai, inclusiv a sărbătorii Paștelui. De atunci însă, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Reguli mai stricte la intrarea în aeroportul Chișinău, de pe 1 mai

Administrația aeroportului și-a reluat îndemnul către călători să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat, pentru a reuși să treacă la timp formalitățile necesare și pentru a evita întârzierea la zbor. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te