Linkuri accesibilitate

Ştiri

Chișinău: 9 ONG-uri cer moratoriu pe dărâmarea clădirilor din centrul istoric

Chișinău - patrimoniu abandonat
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:08 0:00

Chișinău - patrimoniu abandonat

În R.Moldova, nouă organizații non-guvernamentale solicită instituirea unui moratoriu privind construcția și demolarea clădirilor din centrul istoric al capitalei. Acestea au făcut un apel public către Consiliul Municipal Chișinău, Guvernul și Parlamentul țării, transmite IPN. În luna mai 2019, la Secretariatul Parlamentului a fost înregistrat un proiect de lege privind instituirea moratoriului privind autorizațiile și efectuarea lucrărilor de construcție în municipiul Chișinău. Însă în februarie 2020 acest document a fost retras din Parlament.

Vezi ultimele știri ale zilei

Amnesty International și-a anulat decizia de a-l declara pe Navalnîi „prizonier de conștiință”

Amnesty International și-a anulat decizia anterioară prin care îl declara drept „prizonier de conștiință” pe liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi. Alexandr Artemiev, managerul organizației pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International a declarat pentru „Mediazona” că respectiva decizie a fost luată după ce departamentul juridic și cel politic al organizației au depistat urme ale „retoricii de ură” în unele declarații făcute de Navalnîi la mijlocul anilor 2000.

Denis Krivoșeev, director adjunct al biroului Amnesty European și Asia Centrală, a confirmat pentru postul nostru de radio - într-un răspuns prin e-mail, pe 24 februarie, că „decizia internă” a fost luată „în legătură cu comentariile pe care Navalnîi le-a făcut în trecut” și că decizia „ nu schimbă hotărârea noastră de a lupta pentru eliberarea sa imediată și pentru încetarea persecuției sale motivate politic de către autoritățile ruse. "

„Unele dintre aceste comentarii, pe care Navalnîi nu le-a denunțat public, ating pragul de susținere a urii, iar acest lucru este în contradicție cu definiția pe care Amnesty International o dă unui prizonier de conștiință", a spus Krivoșeev, fără a preciza la ce comentarii se referea.

Navalnîi a fost arestat pe aeroportul Sheremetievo din Moscova după ce a ajuns la 17 ianuarie de la Berlin, unde fusese tratat după otrăvirea sa in lun august cu un agent neurotoxic folosit militar în era sovietică. Navalnîi susține că tentative de asasinare a sa a fost comandată de Vladimir Putin și pusă în practică de serviciile ruse de informatii.

În cursul carierei sale politice, Navalnîi a fost criticat și pentru asocierea sa cu naționaliștii etnici ruși și pentru declarații văzute ca rasiste și inflamatorii.

Amnesty International a fost criticată imediat de analiști politici și de aliați al lui Navalnîi pentru anuntul din aceasta dimineață, acuzînd organizația că ar fi cedat în fața unei campanii de presiune exercitată de jurnaliști conectați la mass-media controlată de statul rus.

„Este șocant și rușinos ... Navalnîi nu mai este considerat„ prizonier de conștiință ”, deoarece opiniile sale sunt acum considerate„ discurs de ură ”? Am uitat că numai pacifiștii treziți pot suferi persecuții ”, a scris pe Twitter expertul in Rusia Mark Galeotti.


Decizia Amnesty Internațional a fost făcută publică pentru prima dată de jurnalistul american Aaron Mate ieri, pe 23 februarie și a fost confirmată de către Aleksandr Artemiev pentru publicatiile Mediazona si Insider.

Artemiev a scris că Amnesty a decis să retragă denumirea „în lumina noilor informații” provenite din „videoclipuri vechi și postări de pe rețelele sociale în care Navalnîi a făcut declarații controversate”.

Comentariile atribuite lui Navalny la mijlocul anilor 2000 nu au fost specificate, dar Artemiev a spus că au fost făcute pe măsură ce activismul și opozitia lui Navalnîi față de președintele Vladimir Putin au crescut și că reapariția lor „pare a fi o altă tactică de delegitimizare a activității sale menite să slăbească protestele publice față de detenția sa."

Dar, a adăugat el, că, deși ar fi putut face parte dintr-o campanie coordonată „făcută nu din bunăvoință, ci cu răutate”, Amnesty nu a putut ignora „faptul că de data aceasta săgeata a atins ținta”, a spus Artemyev.

Ivan Jdanov, directorul Fundației Anticorupție Navalnîi (FBK), a numit decizia Amnesty International „ extrem de rușinoasă”.

Reamintim ca Aleksei Navalnîi fost condamnat pe 2 februarie la 2 ani și jumătate inchisoare și la o amenda de 850 de mii de ruble în doua dosare separate.

La 17 ianuarie Amnesty International îl declara pe Alexei Navalnîi ” prizonier de conștiință” , spunând că „arestarea sa reprezintă o dovadă suplimentară că autoritățile ruse încearcă să ăl reducă la tăcere”.

Astăzi, președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat, mai multe proiecte de lege care măresc amenzile pentru finanțarea mitingurilor și întăresc pedepsele pentru nesubordonarea forțelor de ordine , legi apărute ca urmare a masivelor proteste împotriva arestarii lui Alexei Navalnîi.

Air Moldova lansează zboruri suplimentare Chișinău - Moscova

AirMoldova a anunțat lansarea de zboruri suplimentare Chișinău - Moscova (Domodedovo) în zilele de joi. Noile zboruri încep de miine. AirMoldova va opera de mâine 2 zboruri pe ruta Chișinău-Moscova (Domodedovo) în zilele de joi și sâmbătă. Zborurile pe ruta Moscova (Domodedovo) - Chișinău sunt operate în zilele de marți, joi și sâmbătă.

Mihail Saakașvili spune că nu este surprins de actuala criză politică din Georgia

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili

Fostul președinte georgian, Mihail Saakașvili, spune că nu este surprins de actuala criză politică din țara sa natală. Într-un interviu acordat televiziunii în limba rusă Current Time, el a susținut că este rezultatul unei represiuni continue împotriva oponenților guvernului, inclusiv împotriva sa.

Poliția de la Tbilisi a luat cu asalt birourile de partid ale liderului opoziției Nika Melia și l-a reținut pe 23 februarie, provocând o criză politică prin demisia premierului Garabișvili.

În urma ciocnirilor dintre susținătorii liderului opoziției și poliție 17 persoane au fost rănite.

Melia, președintele partidului Mișcării Naționale Unite (UNM), a fost acuzat că a incitat violențele la protestele de stradă din iunie 2019, o acuzație pe care acesta o respinge ca fiind motivată politic.

Saakashvili, care a fondat partidul Mișcării Naționale Unite și a ocupat funcția de președinte al Georgiei din 2004 până în 2013, fiind liderul protestelor masive și pașnice din 2003, cunoscute sub numele de Revoluția Trandafirilor, a declarat că arestarea lui Melia a fost ultima încercare a actualilor conducători de a redyuce la tăcere opoziția.

„La început mi-au blocat intrarea în țară sub pretextul unor cazuri penale îndelungate", a declarat Saakashvili, care a părăsit Georgia la scurt timp după ce a părăsit funcția și nu a mai revenit, a declarat el pentru Current Time.

„L-au arestat pe Nika Melia sub un pretext contrafăcut : pentru că ar fi luptat cu poliția la un miting de doi ani acum ", a spus el.

Melia a fost acuzat în legătură cu protestele care au izbucnit în 2019 după ce parlamentarul rus Sergei Gavrilov a ocupat scaunul președintelui Parlamentului Georgian.

Saakashvili, în vârstă de 53 de ani, a declarat și că el și Nika Melia nu au fost singurii membri ai partidului UMN care au fost vizați de anchete penale sub guvernarea Visului Georgian, înființat de miliardarul Bizina Ivanișvili.

În Georgia, Saakashvili a fost condamnat în lipsă la un total de nouă ani de închisoare după ce a fost condamnat pentru abuz de putere în două cazuri separate.

Saakashvili, care a respins toate acuzațiile ca fiind motivate politic, a început o nouă carieră politică în Ucraina în 2015.

În interviul cu Current Time, Saakașvili a repetat din nou afirmațiile că alegerile parlamentare câștigate de Visul Georgian în toamna anului trecut au fost trucate.

Observatorii internaționali au declarat că votul din 31 octombrie, care a declanșat protestele, a fost în general liber și corect.

Serviciile de diagnostic și tratament COVID-19 vor primi peste un miliard de lei

Aproximativ 1,5 miliarde de lei din fondul de bază urmează a fi direcționați pentru serviciile medicale de diagnostic și tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, 1,14 miliarde de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, iar 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID-19. Alte 25,5 milioane de lei reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu, informeaza agenția IPN citind datele Companiei Naționbale de Asigurari in medicina ( CNAM) .
412 milioane de lei urmează a fi alocați din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcție acordat cadrelor medicale antrenate în lupta anti Covid.
CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. Compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare, daca acest lucru va fi necesr.

Toți cetățenii, inclusiv cei neasigurați, care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistență medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În Cehia cresc îngrijorările legate de răspândirea unor noi tulpini ale virusului Covid 19

Premierul Andrej Babis spune că guvernul său va trebui să pună în aplicare un regim mai strict de lockdown pentru a evita, ceea ce el a numit „o catastrofă totală”. Cehia are în acest moment cea mai mare rată de infecție din Europa.

Noile măsuri se așteaptă să fie anunțate miercuri, 24 februarie. Ele vin după o frustrare generalizată că luni de restricții stricte nu au dat rezultate și nu au dus la scăderea numarului de cazuri.

În ajunul stării de urgență așteptate, un epidemiolog care sfătuiește guvernul ceh a criticat ceea ce el a descris drept „demisia” oficialilor cehi față de creșterea dramatică a infecțiilor cu COVID-19.

Petr Smejkal a declarat postului nostru de radio că autotitățile au părut „ că urmaresc cu pasivitate ” evoluției și nu au reuțit să determine populația să respecte protocoalele de sănătate.

„Se transformă într-un grup pasiv de oameni care ... speră doar că mutația va trece și sistemul va putea să o absoarbă”, a spus el.

Au existat 1,1 milioane de cazuri confirmate in Cehia și 19.682 de decese, la o populatie de aproximativ 10,7 milioane. Există îngrijorări serioase în Republica Cehă legate de raspindirea rapidă a tulpinei virusului din Marea Britanie și a celei sud-africane.

În Austria toată lumea din orașul alpin Mayrhofen din statul Tirol va trebui să facă teste coronavirus după ce acolo a fost descoperit un grup de cazuri infectat cu varianta sud-africană.

Oficialii din statul Tirol spun că 29 din cele 42 de cazuri COVID-19 confirmate în Mayrhofen sunt cu acest tip de virus și care ar putea fi mai rezistent la vaccinurile disponibile în prezent decât varianta dominantă.

Între timp, Ungaria a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a început să utilizeze un vaccin COVID-19 produs de compania de stat chineză Sinopharm.

„Astăzi este o zi importantă, pentru că începem să administrăm vaccinul chinez", a declarat premierul Viktor Orban într-un videoclip de pe Facebook.

Ungaria a aprobat acum cinci vaccinuri, pentru a obține rapid focuri, în ciuda absenței aprobării la nivelul UE.

Ungaria a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a început să utilizeze un vaccin COVID-19 produs de compania de stat chineză Sinopharm.

„Astăzi este o zi importantă, pentru că începem să administrăm vaccinul chinez”, a declarat premierul Viktor Orban într-un videoclip de pe Facebook.

Ungaria a aprobat acum cinci vaccinuri, pentru a obține rapid vaccinuri, în ciuda faptului ca vaccinul chinezesc nu este omologat la nivelul UE.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu ambasadorul SUA și șeful Misiunii USAID la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la întrevederea cu ES Dereck J. Hogan, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în R. Moldova, și noul șef al Misiunii USAID la Chișinău, Scott Hocklander

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut miercuri, 24 februarie, o întrevedere cu Dereck J. Hogan, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, și cu noul șef al Misiunii USAID la Chișinău, Scott Hocklander, informează Serviciul de presă al Președinției.

Maia Sandu a menționat că prioritățile USAID în anul curent ar trebui să reflecte probleme imediate ale țării, în special atenuarea consecințelor sociale și economice ale pandemiei. De asemenea, șefa statului moldovean a subliniat necesitatea de a sprijini Întreprinderile Mici și Mijlocii și fermierii ca să facă față crizei economice, precum și proiectele existente care susțin democrația la nivel local sau care ajută cetățenii să beneficieze de oportunități și servicii mai bune la nivel de comunitate.

Directorul USAID, Scott Hocklander, a vorbit despre asistența oferită de Statele Unite care are scopul de a susține parcursul democratic și european al Republicii Moldova. În acest scop, prioritățile USAID în Moldova vor viza și în continuare dezvoltarea oportunităților pentru tineri și femei; combaterea corupției; susținerea mass-media independente și a educației pentru media printre cetățeni.

Comisia Europeană propune prelungirea sistemului de roaming fără taxe în UE

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că va propune prelugirea cu zece ani a actualului sistem de tarifare în telefonia mobilă, care permite utilizarea rezonabilă fără taxe suplimentare de roaming în spaţiul Uniunii Europene.

Actualul sistem a intrat în vigoare în statele membre UE în 2017, dar ar urma să expire în 2022. „Pentru a asigura că cetăţenii pot continua să se bucure de roaming fără taxe suplimentare în timpul călătoriilor în spaţiul UE, Comisia Europeană a propus astăzi o nouă Reglementare în domeniul roaming-ului. (...) Noua Reglementare va prelungi cu zece ani actualele reguli, care urmează să expire în 2022. De asemenea, vor fi asigurare servicii mai bune de roaming.

Spre exemplu, consumatorii vor avea dreptul la aceeaşi calitate şi viteză în reţeaua mobilă, atât acasă, cât şi în străinătate, atât timp cât sunt disponibile reţele echivalente", anunţă Executivul UE, într-un comunicat citat de agenția Mediafax.

România a aprobat ordonanța de urgență pentru oferirea primelor doze de vaccin R. Moldova

Guvernul României a aprobat ordonanța de urgență prin care a fost reglementat ajutorul ce va fi oferit pentru R. Moldova. Ajutorul constă din 20 de mii de doze de vaccin, ceea ce constituie prima tranșă din cele 200 000 de doze de vaccin promise de România. Anunțul a a fost făcut cu puțin timp în urmă de președinta R. Moldova, Maia Sandu.

„O veste foarte bună pentru țara noastră!Acum câteva clipe Guvernul României a anunțat aprobarea Ordonanței de urgență prin care a fost reglementat ajutorul ce va fi oferit imediat pentru Republica Moldova. Acest ajutor imediat constă din 20 de mii de doze de vaccin, ceea ce constituie prima tranșă din cele 200 000 de doze de vaccin promise de România.

Aceste doze de vaccin vor fi suficiente pentru a imuniza tot personalul medical. Suntem recunoscători Președintelui României, Klaus Iohannis, Prim-ministrului României, Florin Cîțu, și poporului român pentru donația de vaccin și solidaritatea imensă de care dau dovadă”, a anunțat șefa statului moldovean.

COVID-19 în R. Moldova: 1610 de noi cazuri

Numărul îmbolnăvirilor și al deceselor asociate coronavirusului continuă să crească în Republica Moldova. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate încă 1610 cazuri noi de COVID-19 și 23 de decese.

Totodată, încă 85 de angajați ai sistemului medical au fost testați pozitiv la COVID-19.

Situația este alarmantă, spune secretarul de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Tatiana Zatîc. Ea atenționează că durata tratamentului și a recuperării este mult mai mare în cazul pacienților infectați.

Cele mai multe infectări sunt în municipiul Chișinău, raioanele Anenii Noi, Ialoveni, Ocnița. 291 de pacienți sunt în stare extrem de gravă în spitale.

3780 de persoane au murit de COVI-19 de la debutul pandemiei, iar numărul total de îmbolnăviri a ajuns la 180.150 de cazuri.

PAS cere realizarea unui audit extern la Consiliul Concurenței

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate au venit cu o inițiativă legislativă care prevede realizarea unui audit extern al Consiliului Concurenței. Potrivit lor, scopul acestui audit este să evalueze prestația acestei instituții în ultimi ani și să deschidă calea către schimbarea conducerii.

Parlamentarii susțin că „această instituție-cheie pentru economia Republicii Moldova, care are sarcina să lupte cu monopolurile, a eșuat lamentabil”. Deputatul Radu Marian a scris pe o postare pe Facebook că, acum, când prețurile pe piețele internaționale la petrol cresc, petroliștii nu întârzie nicio zi să majoreze imediat prețurile.

În același timp, în primăvara și vara anului 2020, când prețurile la petrol pe piețele internaționale au atins și valori negative, companiile petroliere nu s-au grăbit să scadă prețul. De exemplu, în luna aprilie 2020, atunci când prețul de import în Moldova al benzinei a scăzut cu 64% în comparație cu ianuarie 2020, prețul cu amănuntul a scăzut cu doar 14% în aceeași perioadă. O tendință similară s-a păstrat și în celelalte luni.

„Aceste fapte și date par a fi ignorate cu desăvârșire de către Consiliul Concurenței. Lipsa de reacție a Consiliului Concurenței în combaterea tendințelor anticoncurențiale este vizibilă și în alte domenii-cheie economice, cum ar fi piața lactatelor, cerealelor, metalelor etc”, susține parlamentarul, citat de IPN.

Deputatul Radu Marian susține că realizarea acestui audit a fost și una din solicitările Uniunii Europene pentru a debursa a doua tranșă a asistenței macrofinanciare din partea UE din anul 2020.

NATO a donat R. Moldova 25 de mii de costume de protecție pentru lucrătorii medicali din secțiile COVID-19

Aproximativ 25 de mii de costume de protecție pentru lucrătorii medicali din secțiile COVID-19 au fost donate Moldovei de către NATO. Echipamentele au fost aduse la Spitalul clinic municipal de copii „Valentin Ignatenco”, iar de aici vor fi distribuite și altor instituții medicale. Donația este o primă parte a pachetului de asistență în lupta cu COVID-19.

În următoarele săptămâni, în țară urmează să ajungă un al doilea lot, care cuprinde o sută de mii de măști de unică folosință de tip FFP2, informeaza agenția IPN.

Ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kestutis Kudzmanas, a declarat că Ambasada este un punct de contactat al NATO în Republica Moldova. „În numele NATO și al Biroului de legătură în Chișinău, aș dori să transmit un mesaj puternic: aliații NATO sunt solidari cu Republica Moldova în măsurile de răspuns la pandemia COVID-19. Suntem bucuroși să vă prezentăm această donație din partea NATO”, a spus ambasadorul.

Valoarea totală a asistenței acordate Republicii Moldova este de 300 de mii de dolari, bani alocați din fondul Fiduciar NATO, ca răspuns la pandemia COVID-19.

În Belgia urmează să înceapă procesul privind atentatele de la Paris, din noiembrie 2015

O schiță ce-l înfățișează pe Salah Abdeslam, februarie, 2018

Belgia va judeca anul acesta 14 persoane pentru că i-ar fi ajutat pe militanții islamiști care au ucis 130 de persoane în atentatele de la Paris la 13 noiembrie 2015, a anunțat procuratura, potrivit BBC.

Doi dintre ei vor fi judecați în lipsă, deoarece se crede că ar fi murit luptând pentru așa-numitul Stat Islamic (IS) în Siria. Unii dintre suspecți sunt acuzați că l-au găzduit pe singurul atacator supraviețuitor, Salah Abdeslam, reținut în 2016. Se crede că atacurile coordonate au fost planificate la Bruxelles. Statul Islamic și-a asumat ulterior responsabilitatea pentru atacuri.

Procuratura federală din Belgia a anunțat miercuri ca procesul ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2021 la Bruxelles, potrivit AFP. Franța a anunțat mai devreme că Abdeslam va fi judecat la Paris în luna septembrie.

Talibanii le cer membrilor grupării să evite recrutarea sau adăpostirea luptătorilor străini

Talibanii le-au spus membrilor lor să evite recrutarea sau adăpostirea luptătorilor străini pe fondul îndoielilor cu privire la angajamentul lor față de un acord încheiat cu Statele Unite anul trecut și care prevedea întreruperea legăturilor Talibanilor cu grupări teroriste precum Al-Qaeda. „Tuturor șefilor și mujahedinilor li se cere să evite mișcări arbitrare de a aduce cetățeni străini în rândurile lor sau de a-i adăposti”, au declarat talibanii într-o declarație din 23 februarie. Conform întelegerii dintre SUA și talibani încheiată în februarie anul trecut, toate forțele străine vor părăsi Afganistanul până în luna mai în schimbul garanțiilor de securitate din partea Talibanilor inclusiv întreruperea legăturilor lor cu gruparea teroristă Al-Qaeda și refuzul de a adăposti ”teroriști ” străini. Guvernul de la Kabul si oficialități americane consideră că Talibanii nu au respectat aceasa înțelegere, continuînd să aibă legaturi cu Al Qaeda. Talibanii au negat acuzațiile. Conform unui raport de luna trecuta al unei echipe de monitorizare a ONU, există între 200 și 500 de luptători Al-Qaeda în aproximativ 11 provincii afgane.

Ucraina va admite doar automobile cu plăcuțe de înmatriculare neutre din regiunea transnistreană

Începând cu data de 1 septembrie, Ucraina va admite în traficul rutier internațional automobilele din regiunea transnistreană doar care dețin plăcuțe de înmatriculare neutre, a anunțat ambasadorul ucrainean, Marko Șevcenko, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul interimar, ministru al afacerilor externe și integrării europene, Aureliu Ciocoi, informeaza agentia IPN.

Administrația transnistreană a precizat, ca raspuns, că astfel de măsuri restrictive contravin principiilor procesului de negociere și ar încălca drepturilor și libertăților transnistrenilor. „Ministerul afacerilor externe va continua să interacționeze cu participanții internaționali la procesul de negociere pentru a preveni scenarii de criză. Concomitent, vom saluta intensificarea eforturilor constructive de mediere ale părții ucrainene pentru a obține o soluționare cuprinzătoare a problemelor existente în domeniul transportului”, precizează administrația nerecunoscută de la Tiraspol, potrivit IPN.

Noile reglementări, privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova de către mijloacele de transport din regiunea transnistreană doar în condițiile deținerii plăcuțelor cu numere de înmatriculare neutre, însoțite cu semnul distinctiv al statului „MD”, urmau să intre în vigoare la 15 ianuarie. Termenul a fost amânat, întrucât, potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru a informa cetățenii din regiunea transnistreană despre noile reglementări.

Până pe 1 martie, polițiștii de frontieră desfășoară o campanie de informare a cetățenilor despre condițiile de traversare a graniței cu vehiculele înmatriculate în stânga Nistrului, mai scrie IPN.

Ghana este prima țară care primește vaccinuri anti-COVID 19 prin programul COVAX

Ghana a devenit astăzi miercuri prima țară care a primit vaccinuri anti-COVID-19 prin programul COVAX al Organizației Mondiale a Sănătății.

Livrarea a fost recepționată de o delegație guvernamentală pe Aeroportul Internațional Kotoka din capitala Accra, Ghana primind o primă tranșă de 600.000 de vaccinuri AstraZeneca.

Vaccinurile au fost produse de Institutul Serum din India și fac parte din primul val care va fi livrat țărilor cu venituri mici și medii, potrivit unui comunicat comun al OMS Ghana și UNICEF Ghana.

Ghana va administra primele doze angajaților din sistemul sanitar, persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani și celor cu probleme de sănătate, potrivit autorităților din această țară.

Acțiunea de solidaritate a teatrelor din România cu artiștii din Belarus a avut peste 30000 de spectatori

Acțiunea de solidaritate a teatrelor din România cu artiștii din Belarus a avut peste 30 000 de spectatori , informează un comunicat al Uniunii Teatrale din România, UNITER.

În perioada 7-22 februarie 2021, în România și Republica Moldova au avut loc 16 spectacole-lectură cu textul INSULTAȚI. BELARUS(IA) de Andrei Kureicik, într-o acțiune de solidaritate fără precedent a teatrelor românești cu artiștii bieloruși.

Seria de spectacole-lectură din România s-a înscris în programul mondial de lecturi Belarus(sia) Worldwide Reading Project, care a debutat pe 12 septembrie 2020 și a contorizat, până astăzi, aproximativ 150 de lecturi, podcasturi, filme, perfomance-uri și instalații multi-disciplinare, în aproape 100 de teatre din 28 de țări.

Programul românesc de lecturi a fost inițiat și curatoriat de jurnalista Raluca Rădulescu, traducătoarea piesei în limba română. Întregul proiect s-a bazat pe voluntariat, iar în realizarea celor 16 spectacole-lectură au fost implicați circa 200 de artiști și tehnicieni de scenă din 15 orașe din România și unul din Republica Moldova.

Spectacolele-lectură realizate în România au ajuns la peste 30.000 de spectatori, în săli și online.

Spectacolele jucate cu public, în sală, au fost filmate și se vor difuza în mediul online in saptamina. Mai multe aici www.fb.com/insultati.belarusia.

În Penitenciarul 15 Cricova se efectuează astăzi percheziții

În toate sectoarele Penitenciarului nr.15 Cricova, sunt efectuate astăzi percheziții, anunță agenția IPN. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale precizează , potrivit sursei citate, că sunt acțiuni de urmărire penală în dosarul privind abuzul de serviciu în interesul unei organizații criminale, în care, recent, a fost reținut unul dintre adjuncții Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Operațiunea este realizată cu suportul Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” a ANP, INI, securitatea perimetrului exterior al Penitenciarului nr. 15 fiind asigurată de către Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Directorul adjunct al ANP a fost reținut pe 15 februarie. Acesta este bănuit de abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale. Anterior, poliția anunțase că în intr-un dosar figurează 12 persoane suspectate de comiterea unui șir de escrocherii prin însușirea mijloacelor financiare de pe cardurile bancare ale cetățenilor. Potrivit poliției, doi dintre suspecți – presupuși organizatori – își ispășesc pedepsele în locurile de detenție, iar un alt suspect deține funcție de conducere în unul din penitenciarele din țară, scrie IPN.

În România au ajuns azi 79200 doze de vaccin Moderna

79.200 doze de vaccin Moderna au sosit astăzi în România, anunță Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), informeaza site-ul hotnews.ro.
În centrele de vaccinare se vor utiliza dozele recepționate de România în tranșa curentă, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București, mai transmite CNCAV.

„Tranșa de vaccin sosită Romania va asigura administrarea celei de a doua doze cu vaccinul Moderna pentru persoanele înscrise la vaccinare atât prin intermediul platformei, cât și prin metodele deja cunoscute. Etapa de imunizare va începe din data de 04 martie 2021”, potrivit CNCAV.

În România, 3337 de cazuri noi de COVID-19 și 73 de decese

În România, Grupul de Comunicare Strategică a raportat miercuri 3337 de cazuri noi de COVID-19 din 34 364 de teste. Aproape 500 dintre noile infectări sunt din București, informează site-ul romania.europalibera.org

73 de persoane infectate cu coronavirus au decedat în ultimele 24 de ore, iar 969 de pacienți sunt internați la Terapie Intensiva. Numarul persoanelor cu Covid decedate este de 20.086.

Parlamentari americani: Persecutarea opoziției din Georgia este „profund îngrijorătoare”

Nika Melia, președintele Mișcării Unite Naționale, important partid de opoziție din Georgia

Un grup bipartizian de parlamentari americani a declarat că un raid asupra sediului unui partid major al opoziției din Georgia și arestarea liderului partidului Nika Melia este „profund îngrijorător” și a solicitat eliberarea sa imediată a celor reținuti din motive politice. Doi senatori și doi membri ai Camerei Reprezentanților au emis declarația pe 23 februarie după ce Nika Melia, liderul principalului partid de opoziție - Mișcarea Națională Unită (ENM) - a fost reținut atunci când poliția a luat cu asalt partidul său ieri dimineață. Parlamentarii americani au declarat că decizia guvernului georgian de a „întreprinde raiduri violente” la sediul Mișcării Naționale Unită pentru a-l aresta pe Melia și pe alti activiști „este profund îngrijorătoare”. Declarația senatorilor Jim Risch (Republican-Idaho) și Jeanne Shaheen (Democrat-New Hampshire) și a reprezentanților Adam Kinzinger (Republican-Illinois) și Gerry Connolly (Democrat-Virginia) au cerut, de asemenea, eliberarea imediată a tuturor prizonierilor politici, inclusiv Melia și Giorgi Rurua, adăugând că toate partidele politice din Georgia „trebuie să înceteze provocările și să negocieze o rezolvare pașnică a acestei crize”.

„Utilizarea coruptă a forțelor de ordine și a sistemului judiciar din Georgia pentru a executa acțiuni motivate politic pune în pericol democrația Georgiei și traiectoria sa euro-atlantică”, se mai arata in declarație.

Activistul Karim Iamadaev din Tatarstan riscă peste șapte ani de închisoare pentru „batjocorirea președintelui Putin”

Imagine din videoclipul activistului Karim Iamadaev

Procurorii au cerut unui tribunal din orașul Samara, din Federația Rusă, să-l condamne pe activistul pentru drepturile civile Karim Iamadaev din Republica Tatarstan la șase ani și șapte luni de închisoare pentru ceea ce procurorii consideră a fi „batjocorirea” președintelui Vladimir Putin și doi dintre apropiații săi într-un videoclip de pe YouTube.

Pavel Cikov, șeful organizației neguvernamentale Agora de asistență juridică, l-a citat pe avocatul lui Iamadaev, Vladimir Krasikov, spunând că procurorul a cerut instanței să îl găsească pe inculpat vinovat de promovarea terorismului și de insultarea autorităților.

Iamadaev, fost ofițer de poliție în Tatarstan, a fost arestat în ianuarie anul trecut și acuzat pentru un videoclip pe care l-a postat la sfârșitul anului 2019 pe canalul său de YouTube.

Videoclipul în cauză îl prezintă pe Iamadaev, îmbrăcat în rolul unui judecător, citind condamnări la moarte pentru doi bărbați ale căror capete sunt acoperite cu saci negri. Un semn alb le atârnă de gât cu numele „Dmitri Peskov” și respectiv „Igor Sechin”. Un alt bărbat din videoclip înfățișează un al treilea inculpat care are și capul acoperit cu un sac negru și un semn cu numele „Vladimir Putin”.

Peskov este purtătorul de cuvânt al lui Putin, în timp ce Sechin este șeful gigantului petrolier rus Rosneft și un apropiat al președintelui Vladimir Putin.

Vladimir Putin a semnat proiectul de lege care prevede amenzi pentru ignorarea ordinelor poliției

Președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat proiectul de lege cu privire la amenzi pentru încălcarea controversatei legi a „agenților străini” și a altor legislații referitoare la proteste, cum ar fi finanțarea mitingurilor și neascultarea ordinelor de către forțele de ordine. Conform legilor, semnate miercuri, 24 februarie, de Putin, publicarea materialelor așa numiților „agenți străini” fără a indica și statutul lor ar putea duce la amenzi de până la 2.500 ruble (33,5 dolari) pentru persoane fizice și până la 500.000 ruble (6.720 dolari) pentru entități.

Legislația „agentului străin” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată în mod repetat. Legea cere organizațiilor neguvernamentale care primesc asistență financiară externă și despre care guvernul de la Moscova consideră că ar fi angajate în activități politice să fie înregistrate ca atare și să se identifice ca „agenți străini” și să se supună auditurilor autorităților ruse. Modificările ulterioare ale legii au vizat mass-media finanțate din străinătate, inclusiv mai multe servicii în limba rusă ale postului nostru de radio precum și televiziunea Current Time.

Roskomnadzor a adoptat anul trecut reguli care impun ca mass-media listată astfel să marcheze toate materialele scrise cu o notificare clară , toate materialele radio cu o declarație audio și toate materialele video să înceapă cu un text de 15 secunde. Agenția a pregătit sute de plângeri împotriva site-urilor de știri ale RFE/RL. Amenzile totale percepute ar putea ajunge la aproape 1 milion de dolari. RFE/RL a numit amenzile „o campanie de constrângere și intimidare sponsorizată de stat”, în timp ce Departamentul de Stat al SUA le-a descris ca fiind „intolerabile”.

PSRM și PDA anunță discuții cu formațiunile parlamentare

Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat că va contacta, miercuri, reprezentanții celorlalte fracțiuni și grupuri parlamentare pentru un dialog în vederea depășirii crizei „politice și constituționale”. Totodată, PSRM insistă în continuare asupra candidaturii Marianei Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru. Liderul fracțiunii socialiștilor, Corneliu Furculiță, a declarat marți seara la postul public de televiziune că înaintarea candidaturii lui Durleșteanu s-a făcut într-un mod „perfect constituțional”. După consultări, a spus Furculiță, în zilele următoare, PSRM va convoca ședința Consiliului Republican al formațiunii, pentru a decide pașii următori.

Platforma „Pentru Moldova”, din care fac parte fracțiunea Partidului Șor și deputați transfugi din PD, și-a reiterat susținerea pentru candidatura Marianei Durleșteanu pentru funcția de prim-ministru.

La rândul său, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a anunțat, într-o intervenție live pe Facebook, că a inițiat și el discuții cu „șefii partidelor pro-europene responsabile din Parlament, întâi de toate cu PAS”, iar apoi și cu alte partide, transmite Agora.md. Partidul Platforma DA, cu numai 11 deputați din 101, vrea să-și asume formarea unui guvern minoritar, pentru a evita „pericolul instalării unui guvern PSRM-Șor”.

În România, parlamentarii au rămas fără pensii speciale

În România, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea care elimină pensiile speciale pentru parlamentari. Parlamentul de la București a decis unanim, pe 17 februarie, să înceteze plățile indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza legii privind statutul deputaţilor şi al senatorilor – acestea reprezintă 1,38% din numărul total al pensiilor speciale în plată. Pensiile parlamentarilor din România variază în funcție de numărul de mandate și de funcția deținută, cea mai mare fiind în jurul a 12 000 de lei sau peste 2 400 de euro. Potrivit hotnews.ro, statul român plătește aproximativ 37 de milioane lei pentru pensiile speciale a 870 foști parlamentari.

Amnesty International refuză să îl declare pe Navalnîi „prizonier de conștiință”

Amnesty International și-a anulat decizia anterioară prin care îl declara drept „prizonier de conștiință” pe liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi. Alexandr Artemiev, managerul organizației pentru Europa de Est și Asia Centrală a Amnesty International a declarat pentru „Mediazona” că respectiva decizie a fost luată după ce departamentul juridic și cel politic al organizației au depistat urme ale „retoricii de ură” în unele declarații făcute de Navalnîi la mijlocul anilor 2000.

Despre ce declarații anume este vorba Artemiev nu a precizat. El a menționat, în schimb, că declarațiile liderului opoziției ruse au fost supuse analizelor în urma numeroaselor solicitări venite la adresa Amnesty. Artemiev susține că astfel i s-a creat impresia, la fel ca și altor experți în domeniu, că respectivele cereri ar face parte dintr-o campanie coordonată, ce a fost organizată în străinătate cu scopul de a-l de discredita pe Navalnîi.

Reprezentantul Amnesty International a subliniat însă că organizația sa își reiterează cererea de eliberare imediată a lui Navalnîi, deoarece este evident faptul că opozantul rus „este persecutat exclusiv din motive de ordin politic”.

Amnesty International l-a declarat pe Alexei Navalnîi „prizonier de conștiință” în urmă cu o lună, când opozantul a fost arestat pe aeroportul din Moscova. Amnesty a declarat atunci că „arestul lui Navalnîi este încă o dovadă a faptului că autoritățile ruse încearcă să-l reducă la tăcere” pe opozant.

Încarcă mai mult

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG