Pentru Statele Unite, cel mai notabil aspect al recentului summit NATO vizează prioritatea de politică externă numărul unu – China. Chiar dacă comunicatul final nu specifică faptul că Beijingul este o amenințare, el face referiri la „o competiție sistemică din partea unor puteri autoritare”.
În general, prioritățile administrației Biden când vine vorba despre China sînt bine înțelese de aliații din NATO, care apreciază că prima vizită a noului președinte este în Europa, în timp ce predecesorul său Donald Trump a debutat pe arena internațională, ca șef al statului, în Arabia Saudită. Observatorii politici remarcă faptul că președintele Franței a urmat linia americană cu privire la China deși în public a spus că Alianța Nord Atlantică nu are nimic de-a face – ca geografie – cu China.
Premierul britanic, Boris Johnson a dus chiar mai departe această diferențiere în sânul alianței, cînd a declarat că nu dorește să înceapă un război rece cu China, asta în ciuda presiunilor la care este supus să dea dovadă de mai multă fermitate în raporturile cu Beijinul, de către propriul său partid. Angela Merkel, care este la sfârșit de mandat a arătat că, la fel cum este cazul și cu Rusia, este nevoie de un discurs și metode politice pentru a fi găsite soluții în relația cu China.
Analiștii remarcă că comunicatele NATO și ale grupului celor 7 democrații dezvoltate sânt foarte asemanătoare, dar că firește persistă în legătură cu Biden întrebarea, ce se va întâmpla dacă un politician asemănător cu Trump sau chiar Trump cîștigă in 2024, în Statele Unite, asta în timp ce liderii autoritari ai Chinei și Rusiei vor beneficia de continuitate. Deocamdată recentul summit NATO s-a constituit într-un apel la unitate, după cum a spus presedintele Lituaniei după ce s-a întâlnit cu Biden ”În vremuri tulburi democrațiile trebuie să fie unite”.
