Linkuri accesibilitate

Christel Schaldemose: „Criza coronavirusului ne-a învățat că trebuie să găsim soluții să păstrăm producția în UE”


Oră de muzică. Rebekka Hjorth le predă copiilor de la școala Korshoejskolen în natură, după reluarea activității întrerupte din cauza pandemiei de coronavirus

Danemarca a fost prima țară UE unde, de luni, copii de până în 12 ani au reînceput în școli cursurile.

„Noi am fost printre primele țări care au impus restricții sociale. Însă nu ni s-a interzis să ieșim, ci doar ni s-a recomandat. Danezii au fost disciplinați, iar rata infecțiilor a scăzut. Este important ca părinții copiillor să revină la serviciu, ” spune într-un interviu cu Europa Liberă eurodeputata daneză Christel Schaldemose (S&D). Ea mai arată că UE reevaluează acum câteva politici care ar putea fi schimbate, între care cooperarea în domeniul medical și externalizarea producției europene. Parlamentul European a aprobat un sprijin de 3 miliarde de euro pentru lupta împotriva pandemiei de coronavirus. De asemenea, UE va flexibiliza accesarea fondurilor europene și va pune la dispoziție 400 de milioane de euro în cadrul Mecanismului european de stabilitate. Într-un alt pachet de măsuri, UE accelerează producția de echipament medical și de protecție.

Christel Schaldemose: „Criza coronavirus ne-a invatat că trebuie solutii pentru a păstra producția in UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:38 0:00

Europa Liberă: Parlamentul European a adoptat într-o sesiune extraordinară, cu voturi online, un set de măsuri excepționale pentru ajutorarea statelor membre în crizele sanitară și economică declanșate de pandemia cu coronavirus. Una dintre lecțiile de acum, mi-ați spus înainte de interviu, este că pe viitor UE va trebui să se coordoneze mai bine.

Trebuie să fim mai flexibili cu fondurile de coeziune, structurale și cu regulile de accesare a banilor europeni

Christel Schaldemose: „Cine cunoaște cum funcționează UE, nu ar trebui să se mire de faptul că instituțiile europene nu au reacționat rapid la început. Sănătatea nu este o competență comunitară, ci a fiecărui stat membru în parte. Am învățat oricum o serie de lecții și vom avea o coordonare mai bună pe viitor între statele membre și instituțiile UE. Comisia va fi mai pro-activă în privința asigurării măștilor de protecție, a mănușilor, ventilatoarelor și a altor materiale medicale necesare într-o astfel de criză. Înțelegem, pe de altă parte, că această criză va fi urmată de una economică și financiară. Și aici, într-adevăr, UE poate acționa pe deplin. Trebuie să punem la dispoziția statelor membre toate fondurile europene pe care le avem la dispoziție. Trebuie să fim mai flexibili cu fondurile de coeziune, structurale și cu regulile de accesare a banilor europeni, în general. Trebuie să poată fi accesat mai ușor fondul pentru globalizare și să le permitem statelor membre să utilizeze un instrument care să le ajute să mențină locurile de muncă ale oamenilor și să plătească șomajul celor care au rămas fără loc de muncă. Oricum, discuția pe care o avem acum este dacă ceea ce facem acum, soluțiile pentru utilizarea mai rapidă a fondurilor europene sunt de ajuns, dacă creșterea bugetului este suficientă, sau dacă e nevoie să creem noi instrumente, cum ar fi eurobondurile. Deci ceea ce face acum Parlamentul și Comisia este să pună în mișcare mecanisme pentru criză financiară care va rezultă din această criză de sănătate.”

Europa Liberă: Sunt acum statele membre pregătite să crească nivelul de cooperare în domeniul medical sau să ofere UE mai multe competențe în această privință?

Christel Schaldemose: „Bună întrebare. Cred că este un pic prematur să discutăm așa ceva, pentru că mai întâi trebuie să analizăm să vedem ce a fost bun, ce a fost rău, ce am fi putut face mai bine. Centrul european pentru controlul bolilor ar trebui să aibă mai mulți bani pentru a putea monitoriza rapid îmbolnăvirile, poate chiar să le permitem să culeagă date de la statele membre într-o manieră mai calificată și mai standardizată. De asemenea, Agenția europeană pentru sănătate are nevoie de un buget mai mare. Dincolo de asta, cred că este prematur să spunem că ar trebui că UE să aibă mai multe competențe în domeniul sănătății, deși ar face sens să facem asta. Dar presupunând că sănătatea ar fi fost un domeniu de competența UE, ar trebui să ne gândim cum ar trebui abordată o astfel de situație: adoptate măsuri la nivelul Comisiei, care să fie dezbătute în Parlament și aprobate de Consiliul? Sau cum?”

Europa Liberă: Europa este cel industrializat și mai bogat continent, dar și cel mai mare exportator. Pentru cetățeni a fost un un șoc să vadă că Europa nu se poate baza pe propria producție, și a trebuit să apeleze pentru aproape orice la China sau alte state de pe alte continente, unde statele europene și-au externalizat producția. Se spune atât de des că UE are competență, cercetare, cel mai înalt nivel tehnologic și acum ne întrebăm, la ce bun, când nu avem ce ne trebuie. Își va schimbă UE abordarea față de externalizarea producției în alte părți ale lumii?

Christel Schaldemose: „Trebuie să reevaluăm cum producem bunurile. A fost foarte dificil să cerem la alte țări echipament de protecție și să primim în timp util, iar uneori calitatea a fost sub standardul necesar. Dar nu avem nici medicamente suficiente. Trebuie să vedem cum facem pentru a păstra producția aici, în UE și să vedem cine poate ajusta producția atunci când apare o criză că această. Câteva companii din UE și-au schimbat tipul de producție că să o adapteze la măști și ventilatoare. Trebuie să reconsiderăm lanțul de fabricație. Nu trebuie să ne închidem granițele, suntem dependenți de comerțul global exact cum lumea depinde de noi. Trebuie să învățăm din aceste crize.”

Europa Liberă: Sunteți din Danemarca, prima țară din UE unde, de luni, copiii au reînceput cursurile în școli. Cum este situația acolo, ne puteți împărtăși câteva detalii?

Revenim la normal în mod controlat, cu condiții de igienă stricte​

Christel Schaldemose: „Noi am fost printre primele țări care au impus restricții sociale. Însă nu ni s-a interzis să ieșim, ci doar ni s-a recomandat. De luni, copii de creșă și grădiniță merg la școală. Este important ca părinții lor să poată merge la serviciu. Danezii au fost disciplinați, iar rata infecțiilor a scăzut. Părinții au mers la serviciu, copiii, cei de până 12 ani, au mers de luni la școală și grădiniță, pentru că este important că părinții lor să revină la serviciu. Apoi, știm că cei mici nu se îmbolnăvesc iar părinții lor sunt mai tineri, deci nu vor face forme severe ale bolii dacă se îmbolnăvesc. Revenim la normal în mod controlat, cu condiții de igienă stricte. Suntem pozitivi cu privire la viitor, dar înțelegem că va dura mult timp pană să revenim la viață de dinainte. Relaxarea care a început în Danemarca luni este monitorizată, iar dacă se va doveni că am deschis țară prea devreme, iar numărul infecțiilor crește, vom impune iar reguli de izolare.”

XS
SM
MD
LG