Linkuri accesibilitate

Cine și cum poate numi miniștri noi într-un guvern aflat în demisie? Președinția cere sfatul Curții Constituționale


Înainte să plece la Kiev, președinta Maia Sandu a cerut azi ajutorul Curții Constituționale: cum să organizeze munca unui guvern interimar, după ce guvernul lui Ion Chicu nu numai că și-a dat demisia, ci mulți miniștri în frunte cu fostul premier au refuzat să-și îndeplinească funcțiile până la numirea unui guvern nou. Este o situație fără precedent. Șefa statului a cerut instanței să declare neconstituționale părți ale legii despre guvern care prevăd că miniștrii în exercițiu trebuie numiți neapărat din rândurile membrilor guvernului demisionar, acest lucru fiind în circumstanțele de acum imposibil.

În sesizarea adresată Curţii Constituţionale, Maia Sandu a solicitat clarificarea mai multor lacune şi contradicţii legislative, care potrivit președintei, împiedică guvernul demisionar să asigure buna administrare a țării, până la numirea noului cabinet de miniștri. Sesizarea implică anumite redistribuiri de putere în interiorul ramurii executive. Maia Sandu a cerut, între altele, ca miniștri în exercițiu să poată fi numiţi din afara guvernului demisionar. Iar unul din argumente este că actuala prevedere care obligă desemnarea lor exclusiv din rândul cabinetului interimar nu este stipulată în Constituţie şi poate crea disfuncționalități și mai mari în gestionarea ministerelor, ne-a explicat consiliera preşedintei Maia Sandu în domeniul justiției Olesea Stamate:

„Prin asemenea norme pa care le avem acum în legislaţie putem ajunge în situaţie absurdă în care interimatul ministerului sănătăţii, de exemplu, este exercitat de ministrul justiţie, sau ministrul apărării exercită interimatul pentru ministerul finanţelor.”

O altă solicitare este să fie declarate neconstituționale prevederile care fac imposibile într-un Executiv demisionar remanierile de cadre în cazuri excepționale. Olesea Stamate aminteşte că remanierile în guvern demisionar erau posibile până la schimbarea procedurii de numire a şefului statului, în anul 2000:

„Atunci, ca şi astăzi, preşedintele ţării era ales de popor. Trebuie să se creeze posibilitatea ca aceste remanieri să poată fi efectuate într-un guvern demisionar pentru ca acesta să-şi poată exercita eficient competenţele de administrare a treburilor publice chiar fiind în demisie. Or, altfel, în cazul în care suntem într-o situaţie în care trei miniştri au refuzat să exercite atribuţiile până la învestirea noului guvern, anumite segmente din guvern rămân neacoperite.”

Şefa statului mai cere în sesizarea adresată Curţii Constituţionale ca Guvernul demisionar să poată semna tratate internaționale, acest lucru fiind imposibil în actualele circumstanțe, iar fondurile externe sunt extrem de necesare în contextul crizei sanitare şi economice. Semnarea acordurilor şi accesarea fondurilor ar urma să aibă loc doar în anumite condiţii, explică Olesea Stamate:

„Sunt anumite situaţii în care un guvern demisionar ar trebui să poată să semneze acorduri internaţionale care nu vin din inițiativa Guvernului în exerciţiu, dar vin cumva drept rezultat al unor acţiuni deja îndeplinite, fie de către parlament, fie sunt necesare pentru asigurarea securităţii statului, sunt anumite situaţii care nu pot fi prevăzute, iar interimatul, ştiţi bine, durează cel puţin câteva luni.”

Expertul în drept constituţional Teodor Cârnaţ consideră că sesizarea depusă de preşedinta Maia Sandu, dacă va obţine o hotărâre favorabilă din partea Curţii Constituţionale, va soluţiona parţial criza fără precedent declanșată de demisia premierului Ion Chicu şi refuzul acestuia împreună cu alţi trei miniştri de a-și îndeplini funcțiile până la numirea unui guvern nou:

„Interimatul poate să dureze până la trei luni şi e nevoie de un guvern funcţional. din punct de vedere al dreptului constituţional eu sunt de părerea că Curtea Constituţională va da o interpretare în favoarea acestei sesizări invocând faptul că trebuie cineva să administreze treburile publice din punct de vedere social şi economic în perioada guvernului interimar. Iar ca să avem o administrare bună, trebuie să fie numite şi persoane în aceste funcţii în conformitate cu competenţele lor. De aceea cred că Curtea va merge pe varianta posibilităţii preşedintelui R. Moldova la propunerea prim-ministrului interimar să numească miniştri interimari. Din punct de vedere al dreptului constituţional, nu văd nici o problemă.”

Teodor Cârnaţ crede că soluţia pentru a depăşi actualul impas politic este desemnarea de către şefa statului a candidatului la funcţia de premier care să obţină încrederea din partea actualului legislativ, în caz contrar alegerile anticipate parlamentare sunt inevitabile.

Maia Sandu a cerut Curţii Constituţionale să examineze în regim de urgenţă sesizarea privind atribuțiile guvernului demisionar spunând că situația fără precedent în care s-a pomenit ţara a fost creată „intenționat de unii deputaţi, de fost preşedinte şi premier, cu scopul de a face statul și mai slab, și mai vulnerabil, în plină criză pandemică și economică”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG