Referendumul inițiat de Partidul Socialiștilor și susținut de președintele Igor Dodon privind demiterea, sau nu, a primarului general liberalul Dorin Chirtoacă a eșuat, prezența la vot fiind de sub 18 procente. Partidele politice au interpretat diferit rezultatele scrutinului eșuat – pentru socialiști a fost important că cei care s-au prezentat la vot au votat pentru demitere, în timp ce liberalii și partidele declarat pro-europene au spus că în urma aceastei consultări populară forțele de stânga au fost înfrînte.
Experții și analiștii politici au prevăzut că acest referendum se va solda cu un eșec, dar puțini se aşteptau că rata de participare să fie atîtde mică (18 la sută), în condiţiile în care socialiştii au reuşit să câştige la alegerile locale din 2015 cele mai multe fotolii de consilieri municipali şi au pierdut la limită funcţia de primar general în Chişinău.
Cei mai pasivi au fost alegătorii din suburbiile capitalei, voturile cărora au fost de altfel decisive în toate cele trei curse câştigate de Dorin Chirtoacă la şefia primăriei. Potrivit CEC, prezenţa la vot în suburbii a fost de 10 la sută.
Deşi majoritatea participanților - 87 la sută - au votat pentru demiterea primarului suspendat Dorin Chirtoacă, acesta a obţinut şi voturi de sprijin - 13 la sută din cei care s-au prezentat la urne.
Unii experţi spun că bilele albe s-ar datora mai curând confuziei legată de felul în care a fost formulată întrebarea.
Partidul Socialiştilor nu şi-a asumat eşecul referendumului, văzut drept un succes de tabăra adversă, cea a liberalilor, şi a dat vina PSRM pe formaţiunile care au chemat oamenii să boicoteze referendumul. La rândul lor, Partidul Democrat şi Partidul Acţiune şi Solidaritate au tălmăcit rezultatele drept o înfrângere a stângii.
În timp ce partidele politice se acuză reciproc de acest eşec, comentatori din ambele tabere, vorbesc despre un beneficiu nesperat pe care l-ar fi obţinut Partidului Democrat de guvernământ în urma acestui exerciţiu. Şi asta pentru că primarul Dorin Chirtoacă, deşi a supravieţuit plebiscitului, rămâne în continuare suspendat din funcţie, iar între timp primăria este condusă de o administraţie vremelnică despre care se crede că ar fi apropiată democraţilor. Această opinie o împărățește şi comentatorul Valeriu Paşa, cel care alături de alţi activişti a încercat, dar fără succes, anul trecut, să iniţieze un referendum pentru revocarea primarului general.
„PD şi Vlad Plahotniuc continuă controlul primăriei. Vor dezvolta acest control prin a elimina persoane care nu le sunt afiliate sau a le racola pe cele care sunt. Vor introduce oameni noi pentru ca să acapareze toată resursa administrativă a primăriei şi acest lucru rămâne valabil până la alegerile locale din anul 2019. Cu excepţia primăriei Bălţi, Vlad Plahotniuc a încheiat procesul de acaparare a administraţiilor publice locale din această ţară.”
Prezenţa redusă la vot care a cauzat eşecul plebiscitului are mai multe explicaţii, crede Valeriu Paşa, de la tendinţa generală de dezamăgire a cetăţenilor în procesele democratice şi până la eşecul socialiştilor de a-şi mobiliza electoratul. Boicotul anunţat de mai multe partide de dreapta nu a fost decisiv crede Valeriu Paşa:
S-a stat acasă împotriva socialiştilor şi mai puţin în susţinerea partidelor de dreapta
„S-a stat acasă împotriva socialiştilor şi mai puţin în susţinerea partidelor de dreapta. Concluziile sunt că ceea ce se vede la nivel de întreaga ţară, acea tendință de scădere a popularităţii PSRM şi a lui Igor Dodon, sunt mai pronunţate în Chişinău. Această coabitare cu Vlad Plahotniuc i-a costat foarte mult pe socialişti şi pe Igor Dodon. În cazul lui Igor Dodon, sunt absolut sigur că miza lui nici nu a fost să treacă acest referendum. Igor Dodon planifica să nu treacă acest referendum şi să aibă un instrument de atac împotriva partidelor de dreapta care au boicotat acest referendum, în special la PAS mă refer. Nu trebuie să facem nişte concluzii tranşante. Sunt nişte tendinţe, dar asta deloc nu înseamnă că socialiştii nu au un raiting ridicat şi cu atât mai puţin asta nu reflectă un raiting atât de mare a partidelor de opoziţie pro-europene. Faptul că socialiştii au scăzut nu înseamnă deloc faptul că dreapta a crescut.”
Analistul politic Victor Stepaniuc reproşează însă şi partidelor de opoziţie, în special PAS, că îndemnând la boicot au contribuit la victoria pe care a obţinut PD preluând controlul asupra primăriei:
„Forţele politice şi de stânga, şi de dreapta trebuiau să înţeleagă că referendumul trebuie organizat, primarul să plece şi să deschidă calea spre organizarea unor alegeri anticipate. În caz contrar, ceea ce a şi realizat PD, actualul primar interimar va deţine funcţia până în 2019. au avut de pierdut toţi, în afara PD. Cine a avut cel mai mult de pierdut? Desigur că au fost afectaţi socialiştii, dar au fost afectate masiv şi partidele de centru dreapta din opoziţie. Nu înţeleg ce a câştigat Maia Sandu. ea a pierdut la fel pentru că nu şi-a mobilizat electoratul. Speră să-l mobilizeze doar în campania parlamentară, ceea ce e o greşeală. Dacă nu ne-am dus la referendum am creat premise pentru preluarea ilegală a capitalei.”
Într-un interviu publicat azi de Ziarul Naţional liderul PD Vlad Plahotniuc a calificat plebiscitiul drept un „eşec usturător” al stângii şi a respins afirmaţiile că PD ar controla activitatea Primăriei Chișinău.
Lidera PAS Maia Sandu a vorbit şi ea azi la o conferinţă de presă despre eşecul socialiştilor. Ea a respins criticile care i se aduc şi a spus că formaţiunea sa nu a avut de pierdut că nu a luat parte la referendumul pe care l-a numit joc al „binomului Dodon-Plahotniuc”.
