Boris Nadejdin, în vârstă de 60 de ani, a fost nominalizat de Partidul Inițiativa Civică pentru a candida la alegerile prezidențiale din 15 – 17 martie 2024. Cariera lui politică a început în anii 1990, când a fost ales consilier municipal al orașului Dolgoprudnî, din regiunea Moscovei. Între 1997 – 1998 a fost un asistent al premierului de atunci, Serghei Kirienko.
În 1999, în calitate de membru al Partidului Uniunea Forțelor de Dreapta, Nadejdin a fost ales în Duma de Stat, fiind vicepreședintele grupului parlamentar până în 2003. Ulterior nu a mai deținut nici o funcție electivă, deși a candidat în mai multe rânduri la alegeri. În 2019, s-a alăturat consiliului de deputați pentru districtul urban Dolgoprudnî, iar în ultimii ani a reprezentat partidele O Rusie Justă și Inițiativa Civică în alegeri, deși i-a fost interzis să candideze în alegerile pentru funcția de guvernator a regiunii Moscova în 2023, cum notează portalul Meduza.
Anunțul că Nadejdin intenționează să candideze la prezidențiale a fost urmat de speculații potrivit cărora candidatura sa a fost coordonată cu Kremlinul, deși el a negat acest scenariu. O sursă din aparatul lui de campanie a declarat pentru Meduza că administrația Putin i-ar fi făcut o astfel de ofertă, dar „fără garanții clare de a fi nominalizat”.
Anterior, jurnalista Ekaterina Dunțova, la fel o critică a invaziei declanșate de Putin în Ucraina, a încercat să candideze în alegeri, dar Comisia Electorală Centrală (CEC) nu și-a dat acordul, invocând presupuse greșeli în actele pentru înregistrare. Dunțova a atacat decizia la Curtea Supremă, care însă i-a respins contestația.
În prezent, 11 candidați sunt înregistrați în cursa electorală pentru funcția de președinte a Federației Ruse.
Critic vocal al războiului din Ucraina?
Pe site-ul de campanie, Nadejdin este prezentat ca un „opozant de principiu al politicilor actualului președinte”.
„Putin vede lumea din trecut și în direcția aceea duce Rusia. Rusia are nevoie de un viitor – un viitor ca țară pe care oamenii liberi și educați o vor admira și-n care vor dori să se întoarcă sau să se mute”, se arată în descrierea platformei sale politice, citată de Meduza.
Unul din subiectele cheie ale campaniei sale e invazia rusă în Ucraina, despre care Nadejdin spune că este o „greșeală fatală” a președintelui rus Vladimir Putin.
„Nici măcar unul dintre obiectivele operațiunii militare speciale nu a fost îndeplinit. Și este puțin probabil ca ele să fie îndeplinite fără daune enorme în economia Rusiei și fără o lovitură demografică ireparabilă adusă țării”, se menționează în descrierea campaniei.
Potențialul contracandidat al lui Putin susține că Rusia ar trebui să pună capăt războiului și să „înceapă negocierile de pace cu Ucraina și Occidentul”.
Colectarea de semnături, inclusiv la Chișinău
La 28 decembrie 2023, autoritățile electorale ruse i-au permis lui Nadejdin să înceapă strângerea de semnături, iar până la 16 ianuarie acesta anunța că a strâns aproape 13.000. În prezent, în urma anunțurilor diferitor personalități din opoziția rusă, cifra a depășit pragul minim de 100.000, dar încă nu s-a îndeplinit condiția ca semnăturile să vină din toate regiunile celei mai întinse țări din lume.
Oamenii lui Nadejdin colectează semnături și din diaspora rusă, inclusiv din R. Moldova. Mai multe surse mass-media au relatat că la Chișinău a fost deschis un punct mobil de colectare a semnăturilor între 22 și 23 ianuarie.
Potrivit unui anunț al grupului de inițiativă, au fost colectate 57 de semnături ale unor persoane din 21 de raioane ale R. Moldova.
Sprijinit de opoziție, ignorat de Kremlin
Mai multe personalități publice rusești, printre care politicianul Maxim Katz, criticul în exil al Kremlinului, Mihail Hodorkovski, și aliați ai opozantului încarcerat, Alexei Navalnîi, și-au declarat sprijinul pentru Nadejdin.
Candidatul prezidențial Vladislav Davankov, din partea partidului Oameni Noi, și-a lăsat, de asemenea, semnătura lui în sprijinul rivalului său Nadejdin - un pas pe care unii experți l-au numit o presupusă „încercare de interceptare” a susținerii de care se bucură acesta.
De cealaltă parte, Kremlinul a declarat miercuri că nu îl consideră pe Boris Nadejdin drept un rival serios al președintelui Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: „Nicidecum nu îl vedem ca pe un rival. Orice cetățean are dreptul de a candida la președinție dacă îndeplinește o serie de condiții".
Putin, care a ales să candideze ca independent, nu din partea partidului de guvernământ Rusia Unită, a strâns deja peste trei milioane de semnături, de peste 10 ori mai mult decât cele 300.000 de care are nevoie, spun susținătorii săi.
Șanse neclare privind candidatura
Dacă lui Nadejdin i se permite să candideze și obține un mic procent din voturi, Kremlinul va putea arăta cât de slabă este opoziția față de războiul din Ucraina, scrie Reuters, într-o analiză despre motivele candidaturii. El este, de asemenea, un punct focal util pentru a permite criticilor războiului - inclusiv unora dintre soțiile soldaților mobilizați - să-și „dea drumul” mâniei.
Analistul politic Ilia Grașenkov susține că Kremlinul urmează să decidă dacă „dorește sau nu să îl înregistreze pe Nadejdin”, pe fondul susținerii vizibile din partea publicului.
„[Kremlinul] are ceva timp pentru a se gândi ce este mai bine - să-i permită lui Nadejdin să candideze la alegeri și să demonstreze că acest candidat anti-război nu adună decât un mic procent de voturi, sau să-l țină în afara cursei și să se confrunte cu acuzații că autoritățile se temeau că un candidat anti-război ar putea obține un sprijin semnificativ", a declarat Grașenkov pentru The Moscow Times.
De cealaltă parte însă, portalul independent Viorstka scrie, făcând referire la surse anonime din administrația prezidențială, că CEC va respinge cel mai probabil candidatura lui Nadejdin din cauza poziției sale anti-război și a opoziției pe care o arată față de președintele rus, Vladimir Putin.
Mulți opozanți ai războiului au fugit din Rusia, iar alții au fost amendați ori încarcerați pentru răspândirea de „știri false" despre armata rusă, în baza legislației draconice adoptată imediat după invazia din Ucraina, în 2022.
