Consiliul Superior al Magistraturii și-a revăzut o hotărâre din 2016, iar procurorul general, Alexandru Stoianoglo, prezent la ședință, nu a avut nimic de obiectat. Unul dintre avocații judecătorilor vizați, Gheoghe Ulianovschi, nu exclude că nota de plată achitată din bugetul public, adică de contribuabili, ar putea fi mai mare, urmare a unor dosare prin care magistrații să pretindă și despăgubiri morale.
Președintele Curții de Apel Comrat, Serghei Gubenco, și președintele Judecătoriei Comrat, Serghei Popovici, sunt doi dintre cei 13 judecători anchetați de procurori pentru că ar fi legalizat datorii considerate fictive dintre companii off shore. Apărătorii de stat, atunci când au motivat reținerea și anchetarea celui mai numeros lot de judecători bănuit de acte de corupție, au susținut că deciziile emise de magistrați, pe care le consideră vădit ilegale, ar fi stat la baza schemei prin care bani murdari din Rusia, în perioada 2010-2014, au fost „albiți” prin băncile moldovene și letone, după care s-au făcut nevăzuți în întreaga lume.
O lună în urmă conducerea procuraturii a decis scoaterea de sub urmărirea penale a judecătorilor în ceea ce privește învinuirea de spălare de bani, dar și-a menținut acuzația că aceștia ar fi emis hotărâri ilegale. Ultimul dosar se află pe rol în prima instanță. În consecință, câțiva magistrați vizați au cerut restabilirea dreptului de a profesa, iar Consiliul Superior al Magistraturii și-a revăzut astăzi o hotărâre din 2016, pe atunci într-o altă componență. La pachet cu revenirea în funcție, autoritatea de autoreglamentare judecătorească le-a satisfăcut și cererea în ceea ce privește plata salariilor pentru perioada cât au lipsit de la serviciu. Vom menționa doar că un președinte de judecătorie primește anual în jur de 270 de mii de lei, iar un președinte de instanță de apel - circa 360 de mii. Prin urmare, în cei patru an s-ar acumula circa un milion de lei în cazul primului și, respectiv, un milion și jumătate în cazul celui de-al doilea. Cumulativ, pentru cei cinci magistrați, suma va fi și mai mare.
Cine plătește pentru aceste salarii, precum și eventuale despăgubiri morale? În ședința CSM s-a spus că bani în acest sens nu au fost prevăzuți în bugetele instanțelor în care magistrații au revenit și că va fi nevoie de o rectificare de buget.
Viorel Morari, trebuie să răspundă în fața poporului, inclusiv moral, pentru deciziile arbitrare luate
Avocatul Gheoghe Ulianovschi, care îi reprezintă pe cei doi magistrați de la Comrat, este de părere că fosta conducere a Procuraturii Anticorupție, în speță Viorel Morari, trebuie „să răspundă în fața poporului, inclusiv moral”, pentru deciziile arbitrare luate, în care ar fi fost implicat, în opinia sa, și factorul politic. Ulianovschi spune că vrea să vadă hotărârea motivată a CSM înainte de a întreprinde alți pași, dar a dat de înțeles că clienții săi au în vedere și restabilirea prejudiciului moral. „Referitor la arestare, la percheziții ș.a., toate chestiunile acestea se află la Curtea Europeană, avem cerere. Dacă ei nu vor executa ceea ce a hotărât Consiliul Superior al Magistraturii, o să aibă probleme la Curtea Europeană. Da, s-a dovedit că este o decizie ilegală, dar în afară de restabilirea dreptului, mai este și restabilirea tuturor prejudiciilor”.
Fostul procuror-șef de la Anticorupție, Viorel Morari, declară că este gata să plătească despăgubirile dacă se va demonstra că în acțiunile sale a încălcat legea. Totodată, el spune că verificarea legalității hotărârilor emise de judecători a pornit în baza sesizării procurorului general din vremea respectiva, la care CSM și-a dat acordul, deci un număr mai mare de persoane a participat la luarea respectivei decizii. Viorel Morari își menține convingerea că magistrații au pronunțat decizii vădit ilegale, recunoscând datorii de sute de milioane de dolari între companii:
„Adică în baza unor xerocopii neautentificate, în baza documentelor netraduse din engleză, neverificând împuternicirile reprezentanților care participă în proces”.
Ca și avocatul Gheorghe Ulianovschi, Viorel Morari plasează declarațiile și ultimele evenimente legate de dosarul „spălătoriei rusești” în zona politicului, atribuindu-i lui Veaceslav Platon un rol central. „Este mai ușor să scoți o persoană de sub urmărirea penală decât să faci o analiză sau să administrezi probe privind vinovăția acestora. Procurorul general putea veni cu un demers de suspendare nou pe dosarele care se află în instanța de judecată. Dar cum vreți să vină Stoianoglo să vină cu un demers de suspendare în circumstanțele în care el singur declară că în cazul laundromatului nu există infracțiune?”
Deciziile legate de justiție costă scump, au remarcat mai mulți experți atunci când s-a pus în discuție precedentul episod legat de responsabilitatea judecătorilor și procurorilor, cel ce viza cazul „Gemenii”, din vara trecută. Dar mai mare prejudiciu îl reprezintă imaginea justiției că în țară domină impunitatea și, mai cu semănă, amestecul politicului în treburile justiției. Or percepția generală a cetățenilor e că spălătoria rusească nu ar fi avut loc fără implicații de la vârful puterii, cu magistrați doar pe rol de executanți.
