Linkuri accesibilitate

Cine poate interveni în Comisia Electorală Centrală?


Imagine generică

În țările în care Comisia Electorală este total independentă de legislativ sau de executiv, este limpede că nici guvernul și nici parlamentul nu pot interveni în funcționarea sau compoziția ei.

Nu există un tip unic de Comisie Electorală Centrală, nici măcar în Europa, așa încât posibilitatea — sau nu — de a demite sau înlocui vreunul din membrii ei variază de la o țară la alta.

În țările în care respectiva Comisie Electorală este total independentă de legislativ sau de executiv, este limpede că nici guvernul și nici parlamentul nu pot interveni în funcționarea sau compoziția ei. Ba chiar nici justiția, în multe cazuri.

Acest model al comisiei independente există, sub diferite forme, atât în România sau Polonia, cât și în Marea Britanie și Australia, Canada, India și Africa de Sud. In Africa de Sud, independența comisiei electorale este chiar garantată explicit de Constituție.

Mai mult, el este o regulă absolută în majoritatea țărilor Americii Latine, unde organul electoral se bucură de o independență totală, nedepinzând nici de parlament sau guvern și nici de justiție. Tehnic, în America de Sud și America Centrală este practic imposibil ca vreunul din membrii Comisiei să fie înlocuit prin amestec din afară.

În alte țări, o asemenea comisie poate fi independentă, ca în cazurile menționate, dar poate fi și guvernamentală sau mixtă. În unele cazuri, comisia decide și delimitarea circumscripțiilor electorale, precum și admiterea sau respingerea candidaturilor în alegeri. Într-o federație, poate exista câte o comisie separată pentru fiecare entitate federală. În alte țări, însă, comisia electorală este condusă de un funcționar al guvernului și este așadar o branșă a executivului. Așa sunt țările scandinave, Elveția sau Statele Unite. Acolo membrii pot fi înlocuiți în anumite situații.

Deși tehnic independentă, comisia electorală în Ucraina rămâne pur decorativă, iar membrii ei pot fi înlocuiți de parlament...

Există însă în Europa și un caz invers: în Ucraina, Comisia Electorală Centrală este compusă din 15 membri aleși de către parlament. Este obligatoriu ca ei să aibă studii superioare în drept. Membrii comisiei își aleg apoi președintele, prin vot secret. Deși are un statut total independent, comisia este plătită din bugetul statului. În practică însă, eficacitatea ei este foarte redusă, asta pentru că din start legislatorii i-au limitat mijloacele de funcționare. Astfel, comisia electorală în Ucraina nu poate efectua controale, nu are voie să investigheze în chestiunile financiare și nici nu are competența de a pedepsi abuzurile. Deși tehnic independentă, ea rămâne astfel de facto pur decorativă, iar membrii ei pot fi înlocuiți de parlament.

In sfârșit, în modelul mixt, o comisie independentă decide condițiile și regulile votului, dar implementarea lor și desfășurarea votului revin tot guvernului. Franța, Germania, Spania sau Japonia sunt asemenea țări. In Franța, de altfel, alegerile sunt supravegheate direct de către Consiliul Constituțional, cea mai înaltă autoritate juridică, însărcinată cu apărarea Constituției. Consiliul Constituțional al Franței e compus din foști miniștri și șefi de guvern.

***

Organizațiile Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte cer preşedintelui moldovean Igor Dodon să nu promulge amendamentele legislative votate recent de majoritatea parlamentară care simplifică procedura de demitere a membrilor Comisiei Electorale Centrale. Aceștia vor putea fi demiși de către autoritățile care i-au numit, fără să mai fie nevoie ca demisia să fie confirmată de instanțele de judecată.

Amendamentele nu au fost consulate înainte de a fi votate, ele vin în contradicţie cu recomandările comisiei de la Veneţia şi vor spori şi mai mult riscul de subminare a independenţei Comisiei Electorale, spun semnatarii demersului, între ei Pavel Postică, director de programe la Asociaţia Promo-Lex.

Pavel Postică
Pavel Postică

„Recomandările Comisiei de la Veneţia stipulează foarte clar că nu este bine ca organul care a desemnat persoanele în funcţie de membru ale CEC să aibă dreptul de a-i revoca din funcţie pentru că în acest fel se expun politic sub influenţa acestui organ şi trebuie să fie mecanisme foarte exacte de verificare când, cum şi cine poate face acest lucru şi doar în cazul unor situaţii de încălcare a legislaţiei - lucruri care trebuie dovedite şi confirmate de instanţe de judecată.”

Cel mai grav e, spune Pavel Postică, că dacă modificarea va fi promulgată de şeful statului, atunci orice membru al CEC va putea fi demis doar datorită votului politic din Parlament, exprimat de o majoritate simplă a deputaţilor prezenţi la şedinţă.

ONG-urile recunosc în demersul lor că în special în ultimii doi ani activitatea CEC a fost „problematică și părtinitoare”. Soluţia lor este însă să fie evaluată performanța profesională a actualilor membri ai CEC, iar ca rezultat - modificarea componenței instituţiei.

Deputaţii majorităţii PSRM-ACUM, autori ai modificărilor, au invocat faptul că procedura de demitere a membrilor CEC numiţi de Parlament ar fi neclară şi confuză, diferite articole din Codul Electoral fiind în contradicţie.

Democraţii aflaţi în opoziţie au acuzat însă majoritatea că şi-ar subordona brutal CEC. „Modificarea pune CEC-ul la discreţia totală a factorului politic… e doar un prim pas către organizarea alegerilor locale din toamnă de o manieră defectuoasă, viciată şi pentru a aduce profituri politice celor aflaţi acum la putere”, au spus democraţii.

Alina Russu
Alina Russu

Azi şi preşedinta CEC, Alina Russu, a criticat iniţiativa: „Personal cred că asta nu se încadrează în Codul bunelor practici ale Comisiei de la Veneţia, în care sunt stabilite foarte clar criteriile pentru demiterea membrilor.”

CEC are nouă membri, unul fiind desemnat de către șeful statului, iar ceilalți opt - de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Ei pot fi demişi de instituţia care i-a desemnat dacă, între altele, sunt condamnaţi pentru infracţiuni sau încalcă Constituţia. Dacă însă membri CEC sunt membri de partid, participă la activităţi politice sau favorizează unii concurenţi electorali, atunci demiterea necesită o hotărâre a Curţii Supreme de Justiţie.

XS
SM
MD
LG