Linkuri accesibilitate

Cibersecuritatea în alegeri: Legislație, eforturi, agenții


Imagine generică

În Europa, legislația rămâne încă la nivel național. Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, a recomandat insistent țărilor membre să introducă în legislație pedepse pentru răspândirea voită de știri false.

Una din principalele concluzii ale raportului consilierului special Robert Mueller, făcut public doar parțial, este cea din care reiese că Rusia a reușit, folosind rețelele sociale, să influențeze rezultatul alegerilor din SUA din 2016.

Raportul Mueller detaliază tehnica lentă, de învăluire și infiltrare a rețelelor, în special Facebook și Twitter, din partea acelei agenții rusești numite Internet Research Agency (IRA), care a putut atinge 126 milioane americani, creând încă din 2014, cu doi ani înaintea alegerilor din SUA, un număr imposibil de evaluat de conturi false, grupuri de discuții, pagini și reclame politice.

Conturile Facebook și Twitter păreau a aparține unor americani normali, care au putut chiar incita la manifestații spontane în Philadelphia și Miami. Acestea au început deja în 2015. Membri ai acelor grupuri și pagini au putut chiar comunica, în engleză, cu membri ai echipei de campanie a lui Trump, sau Hillary Clinton, care nu bănuiau că discutau cu angajați ai agenției rusești IRA.

Multe grupuri și pagini luaseră foarte mare amploare, înainte ca Facebook să le închidă, începând din 2017. Așa au fost "United Muslims of America" cu peste 300.000 de followers, "Don't Shoot Us" cu 250,000 followers, "Being Patriotic" cu 200,000 followers, și "Secured Borders" de pe Facebook cu peste 130,000 followers.

Milioane de oameni au participat în discuții lansate de acele grupuri, care provocau violente dezbateri precum chestiunile rasiale în SUA, sau mișcările de extrema dreaptă.

Doar anul trecut, Twitter a identificat și făcut publice aproape 4.000 de conturi false legate de Rusia.

În general, trollii ruși (și antioccidentali) preiau și promovează și răspândesc povești apocaliptice despre refugiați care invadează Occidentul, devenit pasiv, supus și sinucigaș, și unde poliția ascunde violurile comise de refugiați cum a fost cu povestea (inventată) a unei adolescente în Germania, violate de refugiați, caz presupus ascuns de autorități.

În Europa, legislația rămâne încă la nivel național. Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, a recomandat insistent țărilor membre să introducă în legislație pedepse pentru răspândirea voită de știri false. Aceasta depinde însă acum de legislația fiecărei țări.

Mai multe țări au luat inițiativa de a legifera sever pentru a împiedica propagarea de „fake news”. Germania a mers atât de departe încât până și organizația Human Rights Watch s-a simțit datoare să difuzeze un comunicat, pe 14 februarie, în care estima că noua lege germană ce privește funcționarea rețelelor sociale creează un „precedent periculos”.

De la 1 ianuarie, Germania a început aplicarea unei legi controversate care cere site-urilor de social media să elimine imediat orice postare instigatoare la ură, orice știri false sau materiale ilegale.

Site-urile care nu elimină postările „evident ilegale" se pot confrunta cu amenzi de până la 50 de milioane de euro. Legea oferă companiilor de internet cum ar fi Facebook, Twitter și YouTube doar o fereastră de 24 de ore pentru a elimina mesajele ofensatoare sau mincinoase după ce un utilizator le semnalează pentru revizuire.

Legea germană stabilește astfel un precedent periculos, folositor guvernelor totalitare care caută să restricționeze libertatea de exprimare online, prin felul în care obligă companiile să cenzureze utilizatorii în numele guvernului, a declarat Human Rights Watch.

* * *

În recentele alegeri parlamentare din 24 februarie au fost înregistrate mai multe tentative de atacuri cibernetice asupra sistemului informaţional al CEC şi al altor instituţii guvernamentale. Atacurile erau iniţiate atât din R. Moldova, cât şi din exterior. Asta aflăm de la Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitatea Cibernetică, care afirmă, într-un raport, că a reuşit să identifice şi să blocheze atacurile chiar dacă acestea se adaptau facil la măsurile Serviciului.

Atacurile au început să se intensifice cu zece zile înainte de scrutin şi au atins cota maximă în ziua scrutinului, imediat după închiderea secţiilor de votare. Aceste atacuri ar fi cauzat întârzierea publicării rezultatelor preliminare oficiale, ceea ce a stârnit nemulţumiri şi suspiciuni în spaţiul public. Atacurile au continuat pe tot parcursul nopţii, când pe site-ul CEC erau actualizate în timp real rezultatele preliminare.

Ce scop urmăreau aceste atacuri cibernetice asupra infrastructurii CEC? Specialiştii Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică presupun că s-a urmărit sustragerea de informaţii confidenţiale şi falsificarea unor date. Atacatorii au încercat să compromită funcţionarea sistemului informaţional automatizat pentru a împiedica înregistrarea electronică a alegătorilor astfel creând condiţii pentru vot multiplu. S-a dorit şi fraudarea rezultatelor preliminare ale scrutinului. Specialiştii spun însă că toate aceste scopuri maliţioase nu au fost atinse, atacurile fiind stopate prompt.

S-a mai remarcat că în perioada atacurilor cibernetice s-a modificat esenţial lista ţărilor din care era accesat site-ul CEC. A crescut considerabil numărul de accesări din SUA şi Rusia, iar în top au ajuns şi ţări precum Brazilia, Indonezia, Thailanda, India, Columbia.

Potrivit Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică, numărul diverselor atacuri cibernetice în recentele parlamentare ar fi de ordinul milioanelor. E un număr oarecum rezonabil, crede jurnalistul Nicu Calcea care a studiat fenomenul:

„Aceste atacuri se fac în regim automat. E vorba de calculatoare sau servere care stau undeva în diferite ţări şi oricine poate plăti ca să atace anumite site-uri. Asta se face în regim automat.”

Nicu Calcea precizează că e destul de complicat de identificat cine ar sta în spatele acestor atacuri şi dacă sunt implicații din exteriorul ţării:

„Este aproape imposibil să ştim, pentru că sunt companii sau persoane care oferă servicii de atacare a anumitor site-uri. Aceste companii sau persoane au acces în foarte multe servere din lume şi oricine - fie din interiorul ţării, fie din exterior - poate plăti acestor companii ca să atace orice site din lume. De fapt, provinienţa IP sau din ce ţară vin atacurile nu ne oferă foarte multă informaţie despre cine ar fi interesat să atace site-ul CEC sau oricare alt site.”

Atacurile cibernetice au devenit foarte frecvente în scrutinele din ultimii ani. Bunăoară, în scrutinul prezidenţial din 2016, serviciile de securitate au identificat şi blocat 41 de mii de atacuri cibernetice în primul tur. În turul doi de balotaj numărul acestora s-a ridicat la 680 de mii.

XS
SM
MD
LG