Mai multe publicații de la Chișinău preiau nota de poziție a Centrului Expert-Grup față de decizia abrogării așa numitei „Legi a miliardului”. Potrivit economiștilor, efectele abrogării acestei norme ar putea fi similare cu „furtul miliardului”. Astfel că experții îndemnă deputații să renunțe la votarea acestei legi și „alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat”, și să se preocupe de investigarea „furtului miliardului” și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați. Amintim că proiectul de abrogare a legii miliardului, ce a fost adoptată în 2016, prin care datoria furtului miliardului va fi întoarsă din bugetul de stat, a fost votat în primă lectură la ședința plenară din 9 aprilie.
Portalul specializat pe teme economice, Mold-street.com, scrie că în primele trei luni ale acestui an, așa zisul proces de recuperare a activelor fraudate de la cele trei bănci din holdingul lui Ilan Șor, implicate în frauda bancară (Banca de economii, Unibank și Banca Socială), a încetinit și mai mult. Astfel, sumele lunare achitate de aceste instituții au scăzut de circa 10 ori comparativ cu media din anii precedenți, combătând astfel declarațiile și rapoartele CNA și Procuraturii generale privind procesul de recuperare a „miliardului furat”. În primele trei luni ale acestui an au fost recuperate 15 milioane de lei. Concluzia reporterilor de la Mold-street.com e: „cu actuala viteză, miliardul nu va fi recuperat nici în 200 de ani”.
Săptămânalul „Ziarul de Gardă” notează că anul trecut, deputații transfugi, adică cei care au schimbat partidele ce le-au oferit un fotoliu în Parlament, au făcut mai multe achiziții de valoare. Zece din cei 18 au înregistrat cumpărături unice de sute de mii de lei. Întrebați dacă este o coincidență că au obținut bunuri de valoare în anul în care au fost acuzați că ar fi primit bani pentru a-și părăsi fracțiunile, aleșii poporului au invocat faptul că își pot justifica averea. De partea cealaltă, notează reporterii publicației, în pofida pandemiei, anul 2020 a fost prosper și pentru ceilalți aleși ai poporului care nu au schimbat partidele. 27 dintre aceștia și-au achiziționat automobile de sute de mii de lei, și-au cumpărat terenuri și spații comerciale, au primit donații de mii de euro sau au ajuns să conducă automobile pe care nu le dețin în proprietate. Reacții ale deputaților citiți în „Ziarul de Gardă”.
În contextul șanselor tot mai mari de organizare a unui scrutin parlamentar anticipat, agenția de știri IPN a organizat o dezbatere dedicată metodelor alternative de vot. Instituția a citat-o pe Elena Druță, consilier al președintelui Republicii Moldova pentru relațiile cu diaspora, potrivit căreia cheia deblocării metodelor alternative de vot stă în Parlament. Potrivit Elenei Druță, la această etapă nu există un consens în Parlament pentru legiferarea votului alternativ. Nu există o eventuală majoritate care să susțină aceste modificări. Consiliera președintelui crede că cetățenii sunt de mult pregătiți pentru soluțiile alternative de vot, doar că ele nu au fost luate în calcul și implementate.
Vezi și: reportajul Europei Libere despre soarta cinematografelor, „specie” pe cale de dispariție:
„Cine pune lacătul pe ușa Casei de Cultură” este titlul unui reportaj marca Moldova.org. Reporterii portalului caută răspuns la întrebarea ce a mai rămas astăzi din Casele de Cultură de la sate? Multe dintre ele fie s-au surpat, fie au ajuns restaurante sau magazine, altele stau cu ușa deschisă câte o jumătate de zi, după care se pune lacătul. Majoritatea din ele se mențin pe linia de plutire din puținii bani publici alocați pentru colectivele artistice, bibliotecile, centrele de creație și diferite cluburi. Dar există și Case de Cultură care încearcă din răsputeri să obțină niște resurse financiare externe pentru a îndeplini cele mai noi misiuni pe care și le-au asumat: atragerea comunității în organizarea vieții culturale. Este și cazul Casei de Cultură din satul Filipeni, raionul Leova, pe care o puteți „vizita” alături de reporterii Moldova.org.
