O piaţă din Berlin a primit numele cântereţului de muzică rock Rio Reiser. La festivitatea de inaugurare au participat câteva mii de persoane, reprezentând practic toate generaţiile. Decizia de a da Pieţii Heinrich din cartierul vest-berlinez Kreuzberg numele lui Rio Reiser nu a fost întâmpinată de critici aşa cum s-a înâmplat în urmă cu câţiva ani, când o stradă a primit numele lui Rudi Dutschke, liderul studenţilor protestatari din anii 1960.
S-ar putea spune că Ralph Christian Möbius, cunoscut marelui public sub pseudonimul său de artist: Rio Reiser, şi grupul său, Ton, Steine, Scherben (Lut, pietre, cioburi), au fost expresia muzicală a mişcării anti-autoritare de protest din Germania federală. Acest grup a simbolizat sound-ul unei generaţii şi a fost o prezenţă militant-activă în acel biotop specific vestberlinez, asociat cu cartierul multicultural Kreuzberg.
La festivitatea redenumirii Pieţii care purta până acum numele lui Heinrich von Preußen (1781-1846), membrii fostului grup Ton, Steine, Scherben (Lut, pietre, cioburi) s-au reîntâlnit şi au susţinut un concert în amintirea lui Rio Reiser care a murit în 1996, la doar 46 de ani.
(Heinrich a fost fiul regelui prusac Friedrich Wilhelm al II-lea şi s-a distins ca militar în timpul războaielor contra autoproclamatului împărat francez Napoleon.)
Nu întâmplător, la festivitate a fost prezentă şi actuala ministră de stat pentru cultură, ecologista Claudia Roth. Ea a fost nu numai o prietenă a lui Rio Reiser ci, după 1981, şi managera grupului care patru ani mai târziu s-a desfiinţat. Rio Reiser şi-a continuat apoi cariera de solist şi compozitor. În textele sale social-critice a pledat pentru promovarea egalităţii de şanse, contra rasismului cotidian sau împotriva homofobiei. Rio Reiser şi-a asumat deschis homosexualitatea, exprimându-şi viziunea umanistă în celebrul cântec, „Numele meu este Om” („Mein Name ist Mensch”):
„Am multe surori, am mulţi fraţi. / Taţii mei sunt negri, mamele mele sunt galbene./ Fraţii mei au pielea roşie, surorile mele pielea albă./ Am peste 10.000 de ani, /Iar numele meu este Om.”
Deşi consiliul primăriei din Kreuzberg a luat decizia ca toate străzile care vor primi o nouă denumire vor purta doar numele unor femei, în cazul de faţă s-a făcut o excepţie. Claudia Roth, ministra de stat pentru cultură în guvernul federal, a justificat decizia, amintind că Rio Reiser ar percepe denumirea pieţii ca o recunoaştere a contribuţiei sale la schimbările din Germania.
„În urmă cu 50 de ani ţara noastră mai arăta altfel. La schimbările intervenite au contribuit şi sound-ul grupului Lut, pietre, cioburi şi vocea lui Rio Reiser, cu nişte cântece care şi astăzi mai sunt importante.”
În paralel cu inaugurarea Pieţii Rio Reiser, a avut loc în cartierul Mitte un protest contra tergiversării redenumirii străzii Mohrenstraße - în traducere: strada negrului. Cuvântul „Mohr” este vechea denumire germană a africanilor, considerată discriminatorie. Strada urmează să primească numele lui Anton Wilhelm Amo (1703-1753).
Acesta a fost primul universitar de origine africană care în secolul al 18-lea a ţinut cursuri la Universitatea din Wittenberg, Jena şi Halle. Amo, botezat creştin evanghelic, este considerat drept un precursor al antirasismului. În 1749 a părăsit Germania şi s-a stabilit pe teritoriul unde, în 1957, s-a întemeiat statul vest-african Ghana.
