La Chişinău a avut loc congresul diasporei moldovenești, organizat de autorități și cu participarea acestora, iar sâmbătă comunitatea „Adoptă un Vot” - o platformă on line a diasporei moldovene – a organizat la Chişinău o reuniune, un offline la care au participat reprezentanți ai diasporei, precum şi ai societăţii civile din Republica Moldova. E a treia reuniune de acest fel, după alte două organizate anul trecut. De această dată s-a discutat despre cum se poate implica civic diaspora în campania pentru parlamentarele din februarie 2019. De amintit că pe 26 august este anunțat un protest al diasporei pe agenda căruia se află atât lupta împotriva corupției, cât şi chestiuni legate de alegeri. La această reuniune offline a participat, din partea societăţii civile active şi Igor Boţan, directorul Asociației pentru Democraţie Participativă ADEPT.
Igor Boțan: „Mulțimea reprezentanților diasporei care participă la aceste festivități organizate de către guvernare și cei care au participat la un forum alternativ sunt mulțimi care se suprapun. O bună parte din cei care au participat la congresul organizat sub auspiciile guvernului și la forumul alternativ sunt aceiași oameni pe care, hai să spunem așa metaforic, îi doare sufletul pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, au sentimente foarte calde pentru țara lor de origine și, deși au succese în țările în care au emigrat, sunt oameni bine aranjați acolo, iată că au grija evenimentelor din țară și se întreabă cum ar putea contribui pentru ca lucrurile aici, în Republica Moldova, să se desfășoare într-o albie pozitivă.”
Europa Liberă: Dar politicul i-a dezbinat și pe ei, pentru că am urmărit mai multe declarații în urma acestor două evenimente și am văzut că și ei se situează pe baricade diferite?
Igor Boțan: „Este absolut normal, firesc, ca cetățenii noștri din diasporă, care numără aproape un milion, să aibă opinii diferite și abordări diferențiate față de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Pe de o parte, ați remarcat absolut corect, guvernanții vin cu un mesaj către diasporă, spunându-le: „Vedeți că noi încercăm să îmbunătățim situația în Republica Moldova, venim cu proiecte astfel încât voi să vă întoarceți în țară, iar cei care stați pe valize, să nu plecați” și le prezintă un șir de proiecte care sunt îndreptate spre îmbunătățirea infrastructurii. „Prima casă”, alte lucruri foarte atractive la prima vedere.
La care reprezentanții diasporei în mod logic spun: „Da, dar noi citim rapoartele instituțiilor internaționale specializate, ale partenerilor de dezvoltare și vedem lucruri care se bat cap în cap cu ceea ce ne spuneți dvs. Dacă spuneți că putem reveni în țară, să deschidem aici o afacere, primul lucru la care ne uităm este ce se întâmplă în justiție, ce se întâmplă în spațiul public, social, cum primarii, oamenii cu inițiativă sunt presați ca să treacă de partea partidului de guvernământ. Atunci care este scopul vostru, cel pe care, pe de o parte, ni-l prezentați prin proiecte pe care le desfășurați, iar pe de altă parte, ceea ce desprindem din raportul Departamentului de Stat privind Drepturile Omului, din raportul de progres al Comisiei Europene, din rezoluția Parlamentului European privind situația de criză din Republica Moldova, cum reacționați la recomandările instituțiilor specializate, precum este Comisia de la Veneția?”
Deci ceva nu e bine în Republica Moldova. De aceea vă spun că o parte din oamenii care au participat la congresul organizat de autorități și la forumul de alternativă, ei practic sunt aceiași oameni care au aceste întrebări și vor să afle răspunsuri.”
Europa Liberă: Cei care au reprezentat comunitatea „Adoptă un vot” au adoptat și o rezoluție, diaspora cere demisia membrilor Comisiei Electorale Centrale și anularea sistemului mixt de vot, care i-ar dezavantaja pe cei din străinătate. Sunt revendicări politice, pe de altă parte, au rămas șase luni, iar cu șase luni înainte de data scrutinului e puțin probabil ca legiuitorii să revină și să țină cont de aceste revendicări?
Igor Boțan: „Cei care au adoptat o astfel de rezoluție au manifestat o atitudine prea emotivă, fiindcă, pe de o parte, pot fi înțeleși, odată ce recomandările instituțiilor specializate, Comisiei de la Veneția și OSCE privind sistemul electoral au fost ignorate, există această atitudine negativă față de sistemul electoral mixt. Pe de altă parte, Comisia Electorală Centrală, atunci când a fost întrebată despre sistemul mixt, a avut un răspuns tranșant, a spus foarte clar, „modificarea sistemului electoral este o chestiune politică, iar noi suntem o instituție specializată care doar implementează prevederile legii, este un punct…”.
Europa Liberă: Iar autoritățile statului, prin vocea speakerului Andrian Candu, au zis că nu se mai revine la această reformă electorală adoptată anul trecut?
Igor Boțan: „Da, al doilea lucru care i-a făcut pe reprezentanții diasporei atât de emotivi se referă la proiectul de lege privind votul în diasporă care este înregistrat în parlament și am înțeles că nemulțumirea reprezentanților diasporei vine de la faptul că Comisia Electorală Centrală nu a dat încă un aviz parlamentului față de prevederile acestui proiect de lege care, dacă înțeleg eu bine, a fost elaborat adunând opiniile celor din diasporă. Și iată această întârziere din partea Comisiei Electorale Centrale cu un aviz față de acest proiect de lege i-a făcut pe reprezentanții diasporei să aibă o atitudine atât de radicală față de Comisia Electorală Centrală.”
Europa Liberă: Dar cunoașteți că, după alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională a remis adrese care au ajuns în parlament și trebuia să fie îmbunătățite condițiile diasporei să participe la vot?
Eu cred că ei l-au ascultat foarte atent pe dl Andrian Candu, președintele parlamentului, care a spus că protestele sunt un exercițiu democratic și din aceste proteste guvernarea chiar învață ceva...
Igor Boțan: „Este adevărat ceea ce spuneți și este al treilea subiect care i-a supărat pe reprezentanții diasporei legat de aceste adrese, care pur și simplu au fost ignorate. Bine, o parte din aceste adrese au fost luate în considerare atunci când a fost modificată legislația electorală anul trecut, dar s-a adăugat o nouă problemă – cea legată de invalidarea alegerilor aici, în Chișinău, și au existat nemulțumiri că Comisia Electorală Centrală nu a insistat asupra prelungirii procesului electoral, chiar și după aceste decizii ale curților din Republica Moldova pentru ca până la urmă exercițiul electoral să se termine cu alegerea primarului. Ei consideră că Comisia Electorală Centrală a mers pe principiul minimei acțiuni, „domnilor, este decizia curților, a rămas mai puțin de un an, deci nu mai organizăm alegeri noi pentru ca până la urmă să fie ales primarul”. Deci, sunt trei puncte, da, care i-au făcut pe reprezentanții diasporei de la forumul alternativ să vină cu astfel de rezoluție.”
Europa Liberă: Unii dintre ei au anunțat deja că au venit acasă să participe inclusiv la protestele de pe data de 26 august. Cum vedeți Dvs. prezența lor și la acțiunile de protest?
Igor Boțan: „Eu cred că ei l-au ascultat foarte atent pe dl Andrian Candu, președintele parlamentului, care a spus că protestele sunt un exercițiu democratic și din aceste proteste guvernarea chiar învață ceva. Eu cred că asta i-a făcut să declare că vor participa la protest, iar în Republica Moldova protestele din ultimii patru ani de zile au o anumită caracteristică, ei au organizatori, iar organizatorii sunt responsabili de buna desfășurare a protestului, protestul este pașnic...”
Europa Liberă: Da, dar atunci acești oameni din diaspora se identifică cu partidele extraparlamentare care organizează, așa cum ați precizat Dvs., de mai mult de trei ani aceste acțiuni de protest?
Igor Boțan: „Eu nu cred că este corect că vorbim că se identifică cu partidele extraparlamentare. Există atitudini și opinii care coincid. Aceste atitudini și opinii sunt îmbrățișate de câteva partide din opoziția extraparlamentară, câteva partide din parlament și, pentru că sunt opinii de interes public maximal, deci sunt îmbrățișate și de cea mai mare parte din opoziție. Și aici are loc un fel de convergență a intereselor partidelor extraparlamentare și a cetățenilor noștri de peste hotare, din diaspora, care își doresc un anumit viitor previzibil pentru Republica Moldova și nu pur și simplu previzibil, dar previzibil în cadrul prevederilor Acordului de Asociere, previzibil în cadrul documentelor elaborate de instituțiile internaționale, partenerii de dezvoltare, lucru pe care ei îl percep așa cum este el. Avem o abatere de la aceste documente fundamentale pentru Republica Moldova. Eu n-aș zice că ei susțin aceste partide, ei susțin un anumit set de valori și aceste coincidențe îi fac să fie împreună.”
Europa Liberă: De ce v-am adresat această întrebare? Au avut loc protestele diasporei la București.
Igor Boțan: „Da.”
Europa Liberă: În rândul protestatarilor nu au apărut partide politice în capitala României. Care sunt lecțiile, dacă sunt lecții de învățat de pe urma protestelor de peste Prut?
Igor Boțan: „Sigur că sunt lecții de învățat și deja o parte din concluzii din aceste lecții ne-au fost servite de presa de la Chișinău. Am văzut un segment al presei de la Chișinău care a spus: „Oameni, uitați-vă, România ne oferă un exemplu pozitiv de proteste spontane. Există probleme și cetățenii se activează reacționând la aceste probleme”. Și a fost un lucru foarte, foarte interesant pe care ni l-a servit societatea civilă din România. Noi, în Republica Moldova, am avut cu totul un alt parcurs și se vede că totuși societatea noastră civilă se deosebește de cea din România. În primul rând, pentru că România totuși este o țară urbanizată, o țară care a parcurs un drum extrem de dificil, dar foarte interesant și util pentru România, de aceea societatea civilă din România poate reacționa spontan.
În Republica Moldova, noi am avut un eveniment, care se numește „furtul miliardului”. A trecut mai mult de o jumătate de an de la anunțarea furtului miliardului și spontaneitatea societății civile nu s-a profilat. A trebuit ca un grup de oameni să organizeze protestele, să-și asume sarcina de organizatori, să asigure că procesul este unul pașnic, pentru că noi am avut trauma din 7 aprilie 2009. Oamenii pur și simplu se tem să vină la proteste, după ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie cu devastarea clădirilor ș.a.m.d. Mai mult decât atât, acești organizatori ai protestelor din Republica Moldova și-au asumat un alt lucru – atunci când organizează proteste, să elaboreze rezoluții, astfel încât cerințele pe care le înaintează față de autorități sau mesajele către cetățeni să fie foarte bine calibrate, pentru că știm că la proteste întotdeauna pot veni provocatori. Și pentru ca provocatorii să nu poată să deturneze un protest pașnic, așa cum a fost la 7 aprilie, se identifică foarte clar cine sunt organizatorii, mesajul lor către cetățeni, că avem un protest pașnic și rezoluțiile care arată care sunt revendicările, pentru că la protest poate veni oricine, poate adresa un mesaj care nu este conform, hai să spunem așa, atitudinii organizatorilor. Și atunci, acest mesaj neconform nu se încadrează în aceste rezoluții. Acesta este scopul acestor rezoluții.
Acești concetățeni ai noștri au avut inițiative proprii, neinduse de către guvernanți, cum a fost „Adoptă un vot”...
În România nu avem acest lucru și acum vedem reversul medaliei – au fost ostilități între jandarmi și o parte din protestatari, au existat grupuri provocatoare și acum toată lumea își bate capul și încearcă să înțeleagă cum au apărut grupurile acestea de provocatori, dacă acești provocatori chiar au avut intenția să deturneze un proces protestatar pașnic. Deci, asta este diferența și cred că partea bună în Republica Moldova este că totuși există organizatori care transmit mesaje foarte clare și adoptă rezoluții, astfel încât eventualii provocatori să poată fi identificați, pentru că ei nu se conformează mesajului organizatorilor.”
Europa Liberă: Puteți anticipa, din acei un milion de cetățeni aflați peste hotare, câți ar putea să participe la scrutinul parlamentar din iarnă?
Igor Boțan: „Noi, cei din Republica Moldova, putem fi oarecum mulțumiți de faptul că avem diasporă, diasporă adevărată. Nu este o comunitate de oameni, 1/3 din cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova care se află peste hotare. Faptul că acești concetățeni ai noștri au avut inițiative proprii, neinduse de către guvernanți, cum a fost „Adoptă un vot”, arată că ei au nu doar nostalgia pentru țară, nu trăiesc doar pe dimensiunea relațiilor emotive de rubedenie, de amintiri că au crescut în această țară. Ei se pot organiza așa cum au făcut-o în cadrul proiectului „Adoptă un vot”. Deci, este un lucru foarte important pe care l-a înțeles toată lumea și datorită acestui proiect „Adoptă un vot”, iată, avem o diasporă adevărată. Și acest lucru este important, pentru că am văzut că anul trecut au existat atacuri la diaspora, atunci s-a discutat despre modificarea sistemului electoral.
Europa Liberă: Întrebarea era: câte persoane din acest milion ar putea să ajungă la urnele de vot?
Igor Boțan: „Deci, eu cred că undeva a șasea parte din ei. Așa s-a întâmplat și în 2016, dar spun acest lucru având în vedere și diaspora evreiască, care a apărut după ocuparea regatului de nord, iar apoi a regatului de sud al Iudeii și dintre care s-a întors în Ierusalim și a reconstruit templul lui Solomon 1/6, deci două triburi din 12. Despre cele 12 dispărute putem citi în literatura artistică, inclusiv la Aleksandr Soljenițîn în renumita lui lucrare „200 de ani împreună. Poporul evreu cu poporul rus”, în care el dezvoltă această teorie interesantă că în caganatul din Hazaria s-au regăsit cele 10 triburi. Noi am văzut o coincidență în 2016. Și în cazul Republicii Moldova a șasea parte din diaspora noastră a participat. Deci, este o cifră care poate fi criticată, pentru că se bazează pe un fel de atitudine mistică, numerologică ș.a.m.d., dar așteptările pot fi confirmate și în baza statisticilor. 1/6 dintr-un milion ar fi o cifră care poate fi atinsă și acest lucru s-a confirmat în cadrul proiectului „Adoptă un vot”.”
