În Republica Moldova, constată cetățeanul toropit de caniculă, se întâmplă multe lucruri pe care presa le comentează cu lux de amănunte, dar se lasă așteptate, încă de la declararea independenței încoace, tocmai evenimentele care i-ar schimba viața în bine.
Moldova are o clasă politică falimentară, care se regăsește azi în două curente: majoritatea lui Plahotniuc, pe care sondajele o situează sub pragul electoral, și socialiștii lui Dodon, văzuți de mulți moldoveni ca o alternativă la actuala putere. De ce? Răspunsul ne dă măsura crizei identitare cu care a ieșit Basarabia din lungul tunel al ocupației sovietice.
Ce îi apropie pe acești adversari politici este obstinația cu care pledează pentru schimbarea sistemului electoral. Votul mixt, curios lucru, satisface obiective ideologice diametral opuse. Coordonatorul Plahotniuc ne asigură că prin adoptarea noului sistem electoral se va primeni clasa politică, deputații vor fi mai aproape de oameni, iar parcursul european va căpăta o cadență mai accentuată. Pentru Dodon, la fel, votul mixt înseamnă o nouă clasă politică, „mai aproape de oameni”, nu ca cea care a condus Moldova la criza profundă de azi și, mai ales, este garanția păstrării „statalității și identității moldovenești” (sic!). Fostul șef al socialiștilor, care a deținut importante funcții în guvernarea Voronin, dar și ulterior s-a implicat activ în jocurile de putere – vezi măcar votul său „oportun” pentru Nicolae Timofti, ca și colaborarea fructuoasă cu Plahotniuc și Partidul Democrat după recentele alegeri prezidențiale –, se vede în afara acestor responsabilități, fapt ce-l îndrituiește să-i blameze pe „eurounioniști”.
La întâlnirea sa cu presa de ieri, de la Holercani, Dodon a amenințat că dacă Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană, „va fi ruptă în bucăți”, va rămâne fără Transnistria și „Găgăuzia”. Nimeni nu vede acest pericol, nici guvernarea, nici instituțiile abilitate cu siguranța națională, nici opoziția proeuropeană, nici societatea civilă și nici sutele de mii de moldoveni care muncesc în Occident, numai Dodon îl clamează apocaliptic. Are cumva președintele ales cu cântec informații chiar de la cei ce vor provoca această sfâșiere de țară?...
Partidul Democrat aflat la guvernare încearcă să convingă Europa, care nu privește cu ochi buni schimbarea sistemului electoral, că finanțarea nu trebuie condiționată de mutațiile politice interne. Situația disperată a Republicii Moldova, pericolul rusesc întruchipat de un Dodon care se dezlănțuie ca la comandă sunt prezentate europenilor drept o justificare a reformei electorale. Majoritatea lui Plahotniuc are nevoie de „mixt” ca de aer, pentru a supraviețui politic. Ce nu a explicat puterea de la Chișinău este cum se întâmplă că pentru aceeași reformă electorală, de care atârnă destinul european al Moldovei, pledează și groparul integrării europene, Dodon și PSRM? Presa și analiștii PD-ului încă n-au fabricat o teorie convingătoare pentru această contradicție în termeni.
Din declarațiile liderului democrat rezultă că nimeni dintre oficialii europeni nu condiționează ajutorul financiar pentru Moldova de păstrarea actualului sistem electoral proporțional și că singura belea e că la Bruxelles au ajuns multe „informații greșite”, traficate de opoziția extraparlamentară. Omnipotenții inamici ai domnului Plahotniuc, așadar, au creat o imagine proastă guvernării de la Chișinău, nu faptele acestei guvernări. După logica domnului coordonator, suferințele Republicii Moldova provin exclusiv dintr-o problemă de imagine, cauzată de cei care nu susțin inițiativele sale, pentru că sunt invidioși, mincinoși și vor să ajungă la putere.
Presa de la Chișinău a scris că Vladimir Plahotniuc a călătorit la Bruxelles cu o cursă de avion privată, al cărei preț se ridică la 30 de mii de dolari ora (evident, pe întreaga durată a închirierii). La această întrebare, care i s-a pus într-un studio TV, Andrian Candu, președintele Parlamentului, a oferit un răspuns stupefiant: „Nu este o surpriză că Vlad Plahotniuc este un om bogat. Ori ce? Am avut o revelație astăzi?” Altfel spus, calmați-vă, moldoveni. Omul își cheltuiește banii proprii, nu ai statului.
La fel e și cu europenii. Liderul Partidului Democrat promite că percepțiile lor eronate vor fi corectate. Problemele Moldovei sunt exclusiv o chestiune de lifting. O fotografie cu o „rezoluție” mai bună, trimisă de PD, va ajuta Bruxelles-ul să înțeleagă necesitatea implementării votului mixt, mai ales că puterea de la Chișinău va lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneția, firește, în măsura posibilităților, adică în măsura în care nu-și va dăuna propriilor interese electorale. Să nu i se ceară mai mult!
Igor Dodon, pe de altă parte, respinge orice sugestie din partea oficialilor europeni, pentru că el apără, „la greu”, suveranitatea Moldovei și interesele PSRM, care vrea să câștige majoritatea în Parlament pentru a schimba azimuturile geopolitice ale țării (și la nevoie și alfabetul: chirilica ne poate ajuta să ne împăcăm cu Transnistria, sugera „prezidentul” la Holercani). De la înălțimea acestei ambiții, Dodon a anulat proiectul Strategiei Naționale de Securitate, adoptat cu mult chin și nesfârșite ezitări în mandatul Timofti – un document coordonat cu partenerii noștri din NATO, pe care majoritatea PD-ului nu a avut timp să-l voteze, având pesemne alte priorități –, și promite să elaboreze o nouă concepție a securității naționale în funcție de noua stare de lucruri. Întrucât, susține Dodon, nu mai există riscul unei intervenții străine, cauzat de conflictul din Ucraina, Rusia nu mai sprijină separatismul transnistrean și nici pretențiile găgăuzilor.
Și pentru că o schimbare cu 180˚a strategiei de securitate națională avea nevoie de o bază justificativă, socialistul și-a reluat vechiul său harț cu Traian Băsescu. Prilejul reaprinderii acestei polemici, în care cei doi n-au pregetat să schimbe „amabilități” insultătoare, s-a ivit la congresul Partidului Unității Naționale (PUN), desfășurat la Chișinău, la care domnul Băsescu, fostul președinte al României, căruia Dodon i-a retras cetățenia moldoveană, a fost ales (pentru moment) președinte de onoare al formațiunii.
Așadar, în viziunea lui Dodon, nu războiul din Ucraina, alimentat de Rusia, nu regimul de la Tiraspol, stipendiat tot de Moscova, și nici embargourile rusești, care sabotează economia Moldovei, sunt marile pericole la adresa securității naționale, ci unionismul care și-a atins o culme la congresul PUN. Implicarea lui Băsescu în politica internă din Republica Moldova, declarațiile sale despre Unire, ca și ale altor politicieni de la București, sunt, după Dodon, dovada peremptorie că aceștia vor lichidarea statalității, atentează la „feuda” atât de dragă inimii sale socialiste.
Iată, pe scurt, două trenduri politice în Moldova, încărcate cu sarcini diferite: Plahotniuc și coaliția lui muncesc în sudoarea frunții pentru „europenitate”, ce poate fi promovată, spun ei, numai prin adoptarea votului mixt, și Dodon, care cu votul mixt într-o mână și cu retorica stalinistă în alta vrea să apere statalitatea amenințată de „revizionismul” românesc. Aserțiunile celor doi adversari politici nu se întâlnesc la nivelul obiectivelor ideologice declarate decât doar în demagogia lor privind schimbarea clasei politice. În schimb, se conjugă de minune la nivel de mijloace, întrucât ele, mijloacele, sunt esența problemei. Votul mixt va determina în cele din urmă adevăratul obiectiv al celor doi jucători: păstrarea sau obținerea puterii cu orice preț.
