În studioul Europei, un dialog între Vasile Botnaru și Gheorghe Cojocaru pe tema diplomației moldovene și a apropierii de UE via România.
Gheorghe Cojocaru: „Parteneriatul strategic al Republicii Moldova cu România este apreciat de primul ministru Pavel Filip drept unul esențial în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Preluarea de către autoritățile de la București a Președinției europene la începutul anului 2019 este privită de șeful guvernului ca un moment potrivit pentru a aduce în prim-plan ideile extinderii și aspirațiile europene ale unor țări, între care și Republica Moldova.”
Europa Liberă: Relațiile privilegiate ale Chișinăului cu Bucureștiul, de cele mai multe ori, erau trimise pe coridoare colocviale și de complezență. Dacă stăm să ne amintim, cele 300 de întreprinderi mixte moldo-române, pe care le visa președintele Snegur, s-au dovedit a fi o țintă greu realizabilă. Președintele comunist Vladimir Voronin se ambiționase să surclaseze precedenții și, până la urmă, a ajuns să expulzeze diplomați români. Acum, în aparență, nu există impedimente care să împiedice parteneriatul strategic.
Gheorghe Cojocaru: „Relațiile moldo-române au o dimensiune plurivalentă și înregistrează preocupări și proiecte de interes reciproc, între care și cel privind interconectarea rețelelor de gaze și electrice. Cel puțin, pe hârtie, deocamdată, acest proiect va trebui finalizat, după cum s-au angajat reprezentanții celor două ministere ale economiei de la Chișinău și București. Cu atât mai mult, cu cât proiectul interconexiunii rețelelor de transport a gazelor naturale și a energiei electrice de pe cele două maluri ale Prutului este important nu numai pentru cele două state, dar are și o importanță regională.”
Europa Liberă: Primul ministru Pavel Filip se arată foarte hotărât să ducă la capăt gazoductul Iasi-Ungheni, cu finalitate la Chișinău. Și anunțase, parcă, darea în exploatare în 2018.
Gheorghe Cojocaru: „Având în vedere complicațiile ruso-ucrainene și decizia Rusiei de a construi, în cooperare cu câteva mari companii transnaționale, o nouă conductă de gaze prin Marea Baltică spre Germania, pentru a ocoli teritoriul Ucrainei, este limpede că autoritățile de la Chișinău nu au timp de pierdut. Proiectul conexiunii la rețelele de gaze sau electrice din spațiul european ar trebui să devină o prioritate pentru actuala guvernare, pentru ca economia națională și populația, bineînțeles, să nu fie luate prin surprindere de noile realități geoeconomice care deja se anunță.”
Europa Liberă: Fostul prim-ministru Iurie Leancă, și nu doar el, spunea că și tronsonul Ungheni–Chișinău ar fi fost mai lesne de construit, dacă nu ar fi existat o anumită rezistență în coridoarele puterii de la Chișinău. Mai persistă oare această reticență?
Gheorghe Cojocaru: „Nimic nu poate fi exclus, dar se pare că la nivelul conducerii de vârf există o înțelegere anume asupra necesității acestui proiect de interconexiune între România și Republica Moldova. Riscurile în legătură cu o eventuală stopare a tranzitului de gaze din Ucraine sunt cunoscute și la guvern, și la Președinție. Prin urmare, odată cu identificarea surselor financiare necesare, proiectul va putea fi realizat în termenii propuși.”
