Linkuri accesibilitate

Comisia de la Veneția și joaca de-a justiția în România


Hanna Suchocka, președintă onorifică a Comisiei de la Veneția

Cum vede Comisia de la Veneția desființarea doar după trei ani a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție din România

„În 2018 am criticat înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din România. Acum, amendamentele Camerei deputaților ridică multe semne de întrebare”. Este declarația Hannei Suchocka, Președinte de onoarea al Comisiei Veneția despre saga înființării (în 2018) și desființării (în 2021) Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care a creat confuzie nu doar în spațiul public din România, dar și în rândul experților Consiliului Europei. „Cu trei ani în urmă, Comisia de la Veneția a criticat înființarea SIIJ nu într-unul, ci în două avize adoptate în 2018 și 2019”, arată într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere Hanna Suchocka, președinte onorific al Comisiei de la Veneția. „ Acum că s-a ajuns și la București la concluzia la care Comisia de la Veneția a ajuns încă din 2018, desființarea acestei secții trebuie făcută cu grijă, și nu în grabă, mai spune experta Comisiei Veneția.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:23 0:00
Link direct

În avizul adoptat în sesiunea plenară de la începutul lunii, Comisia de la Veneția oferă o serie de recomandări legate de desființarea SIIJ dar și cu privire la proiectul larg de reformare a justiției. „Articolul 4 din Amendamentele Camerei Deputaților ar trebui eliminat, deoarece introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori în cadrul unui domeniu extrem de sensibil - urmărirea penală - care depășește cu mult imunitatea funcțională,” se arată în document.

Comisia de la Veneția și joaca de-a justiția în România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:23 0:00

„Articolul 6 din Amendamentele Camerei Deputaților este problematic și el. Acest articol prevede o nouă competență a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), acordând secțiunii relevante a CSM competența exclusivă de a decide cu privire la acțiunile în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor, ” se arată în documentul experților de la Strasbourg. Comisia de la Veneția consideră că procedurile penale care nu intră în sfera imunității funcționale nu ar trebui să intre în competența CSM și ar trebui să fie aduse direct în fața instanțelor de judecată fără examinarea prealabilă a CSM. Plângerile vătămătoare, care sunt adesea plângeri penale, formulate de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor, ar trebui să fie tratate de către procuratura obișnuită și ar trebui considerate ca o chestiune urgentă care necesită reformă cuprinzătoare a sistemului judiciar din România în ansamblu, se arată în opinia Comisiei de la Veneția.

Europa Liberă: Doamnă Suchocka, în 2018, Comisia de la Veneția s-a pronunțat împotriva înființării SIIJ. Autoritățile din România nu au ținut seama de opinia Dvs, iar acum, după trei ani, doresc să o desființeze și vă cer iar părerea…Era evident că va fi pro-desființare, în linie cu prima Dvs poziție.

Hanna Suchocka: „Este o întrebare foarte bună, pe care ne-am pus-o și noi, după ce am primit de la Ministerul de Justiție din România solicitarea de a formula o opinie, cu privire la desființarea secției, iar asta la foarte puțin timp de la înființarea ei. De altfel, și atunci, când s-a înființat această structură noi ne-am prezentat opinia, respectiv în 2018. În opinia noastră, Comisia Veneția a criticat atunci inițiativa de creare a acestei secții. Am subliniat că deși înțelegeam într-o oarecare măsură nevoia unei astfel de structuri, avem foarte multe obiecții cu privire la garantarea independenței actului de justiție, în condițiile în care această structură a fost creată doar pentru un anumit grup de persoane: pentru cei din justiție. Însă la acel moment, opinia Comisiei Veneția nu a fost luată în seamă și secția a fost creată. Din păcate, SIISJ a creat pentru o perioadă de timp probleme, fiind total ineficientă.”

Europa Liberă: Nu este o abordare un pic iresponabilă a guvernelor? Un soi de joacă cu legile și cu experții? După ce un corp de experți, Comisia Veneția, în cazul nostru, spune că o măsură nu ar fi benefică, statul respectiv ignoră această opinie și ia măsura respectivă, apoi peste 3 ani cere aceeași opinie, Comisia Veneția oferă același răspuns (de așteptat nu, e aceeași speță), de astă dată însă statul folosește această opinie a Comisiei Veneția pentru a motiva schimbarea sa de poziție și a anula, practic, decizia pe care a luat-o cu trei ani în urmă. Care este sensul tuturor acestor acțiuni?

Există o lipsă de personal în justiția din România

Hanna Suchocka: „După cum știți, Comisia Veneția este un corp de experți care oferă consultanță și ghidare în ceea ce privește dreptul public. Suntem oricând gata să oferim îndrumare atunci când statele ne solicită opinia. Dincolo de asta, luăm în calcul faptul că situația dintr-o țară se poate schimba. De pildă, oferim multe opinii despre situația din Ucraina, unde sistemul se schimbă într-un mod foarte dinamic. Analizăm mereu situația din momentul respectiv, cum a evoluat, ce rezultate a avut soluția precedentă și care sunt consecințele. Ca atare, pentru noi a fost normal să primim de la statul român o nouă solicitare pentru o opinie pe tema secției respective, căci lucrurile au evoluat între timp. Sigur că am adresat întrebarea: de ce s-au produs schimbări în așa o perioadă scurtă de timp. Am citit raportul care a explicat situația legislativă și implementarea legii cu privire la secția respectivă și a devenit clar că legea era ineficientă, așa cum am și anticipat în prima noastră opinie. Altfel spus, discutăm despre peste 6000 de cazuri care ar fi trebuit administrate de personal foarte puțin, căci există o lipsă de personal în justiția din România.

Trebuie spus însă faptul că Curtea Constituțională a fost în favoarea înființării acestei secții, în sensul că înființarea ei nu era împotriva Constituției României. Analiza Comisiei Veneția s-a bazat pe garanțiile pentru independența justiției, căci secția despre care vorbim era privită, pe de o parte, ca pe o instituție care oferea privilegii, iar pe de altă parte, ca pe un organism care poate produce discriminări. Acum ne bucurăm că soluția autorităților române este in acord cu prima noastră opinie de acum 3 ani. Dar în opinia noastră de la începutul lunii arătăm că este nevoie de o reformă mai cuprinzătoare, lucru pe care l-am stabilit și cu ministrul justiției, care ne-a informat că Ministerul pregătește anumite măsuri de reformă. Este bine să se ia măsuri cuprinzătoare, nu pe bucăți, căci doar așa, printr-o abordare globală se va crea o justiție independentă cu adevărat. Ca atare, am informat guvernul că acceptăm această soluție ca un prim pas al unei reforme cuprinzătoare în sistemul judiciar românesc. Așa se explică opinia pozitivă a Comisiei de la Veneția cu privire la desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.”

Europa Liberă: Le cereți autorităților să facă lucrurile fără grabă. Să facă pas cu pas desființarea secției, ca etapă în procesul de reformă.

Hanna Suchocka: „Opinia noastră are două părți. Una este dedicată desfiintarii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, si a doua, propunerilor introduse prin amendamente de către Parlament la aceasta lege. Referitor la aceste amendamente spunem clar că suntem în favoara desființării SIIJ, dar nu trebuie ca legea care se ocupă de asta să fie amendată cu alte chestiuni care ar trebui să fie făcute pe îndelete și să facă obiectul unui proces de reformare holistică a justiției din România. Amendamentele Camerei deputaților ridica multe semne de intrebare, atât ca substanță cât și procedural. Sunt introduse foarte rapid, și fără dezbateri, și se referă la organizarea sistemică a justitiei. Ca atare, această reformare trebuie să fie făcută într-un proces legislativ amplu și cuprinzJocuator și pe îndelete, nu așa, în grabă, fără o dezbatere prealabilă cuprinzătoare. ”

Președintele onorific al Comisiei de la Veneția, Hanna Suchocka, a fost prim-ministru al Poloniei între 8 iulie 1992 și 26 octombrie 1993 sub președinția lui Lech Wałęsa, fiind prima femeie care a ocupat acest post în Polonia. Este membră a Consiliului Femeilor Lideri Mondiali, și a fost ambasadorul Poloniei la Sfântul Scaun în perioada 2002-2013.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG