Credeți că toți judecătorii ar trebui să fie supuși unei verificări stricte a integrității și averii? Click pentru a participa la un SONDAJ
Comisia pentru democrație prin drept a Consiliului Europei și-a formulat poziția în două Opinii separate, date publicității pe 16 iunie, răspunzând, în primul caz, unei solicitări a președintelui Parlamentului de la Chișinău și, în cel de-al doilea, ministrului moldovean al Justiției.
Experții Consiliului Europei au spus că micșorarea numărului necesar de voturi pentru a alege membrii internaționali ai comisiei moldovene de evaluare a procurorilor „nu contravine standardelor internaționale în circumstanțele specifice ale prezentului caz”.
Ce s-a întâmplat
La începutul lunii martie, majoritatea parlamentară PAS a schimbat legea și a redus de la majoritate calificată la majoritate absolută, sau de la 61 la 51 de voturi, pragul de adoptare a unor astfel de decizii.
Simplificarea procedurii a avut loc după o tentativă nereușită a PAS de a-l numi în comisie pe Herman von Hebel, care a jucat un rol major în trecut în evaluarea candidaților la principalele funcții din justiție.
Majoritatea PAS a spus că este un „mecanism de depășire a blocajelor”, care se aplică doar dacă eșuează o primă tentativă de adoptare a deciziei prin majoritate calificată.
Opoziția a descris cele întâmplate drept schimbare a regulilor în timpul jocului, acuzând majoritatea PAS de adoptarea unei legi „cu dedicație” pentru Hebel, numit în cele din urmă în comisia de vetting a procurorilor.
A fost și primul astfel de exercițiu de numire de noi membri în această comisie, după ce majoritatea parlamentară PAS s-a micșorat de la 63 la 55 de deputați, în urma alegerilor din septembrie 2025.
Cine iese în câștig
Această Opinie a Comisiei de la Veneția, care nu produce consecințe juridice, este o veste bună pentru majoritatea PAS, dându-i dreptate într-o dispută care putea pune într-o lumină negativă o reformă majoră începută în 2022 și cunoscută drept vettingul procurorilor și judecătorilor.
Descrisă de puterea pro-europeană drept un efort de asanare a justiției și îndepărtare din sistem a figurilor compromise, reforma prevede o verificare minuțioasă și extinsă a averilor și intereselor celor din sistemul de justiție de către comisii speciale de experți moldoveni și străini, din afara sistemului.
Cerută Moldovei și de UE, reforma este însă criticată periodic de opoziția de la Chișinău și descrisă drept încercare de subordonare politică a justiției și eliminare a figurilor incomode.
Comisia de la Veneția subliniază în Opinia sa nevoia „bunei funcționări și a credibilității procedurii de selecție”, și spune că „selectarea persoanelor însărcinate cu evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor” are „o importanță crucială pentru legitimitatea, eficacitatea și credibilitatea în ochii publicului a întregului proces de vetting”.
Așa încât recomandă între altele păstrarea unui „interval de timp semnificativ” între primul și cel de-al doilea vot în parlament pentru noii membri internaționali ai comisiei de vetting a procurorilor pentru a „oferi majorității și opoziției o șansă veritabilă de angajare în negocieri și atingere a unui posibil consens”.
Parlamentul a spus într-un comunicat că va „lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneția pentru îmbunătățirea cadrului normativ”, calificând Opinia drept „pozitivă”.
Și Curtea Constituțională aștepta recomandarea Comisiei de la Veneția pentru a lua o decizie în privința unei sesizări a opoziției în această chestiune.
La „full vetting” da, la metodă ba
În cealaltă Opinie trimisă Chișinăului pe marginea noutăților vetting-ului, Comisia de la Veneția a spus că planul Ministerului Justiției de a extinde procedura de vetting la toți judecătorii poate fi pus în aplicare „doar în urma unei analize comprehensive” care s-ar baza inclusiv pe „dovezi concrete că măsuri mai puțin intruzive nu ar fi suficiente”.
Început cu verificarea averilor și intereselor celor care intenționau să candideze la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, vetting-ul în justiție urma, în planul inițial, să se limiteze la judecătorii Curții Supreme de Justiție, la șefii de instanțe de judecată, de procuraturi și la procurorii parchetelor specializate.
Un proiect de lege pregătit de Ministerul Justiției și obținut de Europa Liberă la mijlocul lunii mai prevede extinderea acestor verificări către toți judecătorii, indiferent de funcție și de instanța unde lucrează.
Extinderea vetting-ului a fost cerută de președinta Maia Sandu, care a spus la sfârșitul anului 2025 că unii judecători din instanțele de fond ar sabota sau s-ar eschiva de la examinarea unor cauze importante, știind că nu vor fi evaluați.
Principala critică adusă de Comisia de la Veneția proiectului pregătit de Ministerul Justiției vizează propunerea ca vettingul – o procedură extraordinară – să înlocuiască temporar procedura obișnuită de evaluarea a performanțelor judecătorilor.
„Introducerea unei verificări aprofundate și retrospective a integrității financiare, efectuată de un organism extern de vetting care aplică standarde specifice vettingului, este incompatibilă cu scopul și cadrul evaluării performanțelor și nu poate fi remediată prin ajustări în interiorul acestui cadru”, se menționează în Opinia Comisiei.
Ea recomandă ca – în cazul în care autoritățile decid totuși să meargă înainte cu extinderea vettingului la toți judecătorii – aceste verificări să aibă loc separat de evaluarea performanțelor profesionale, iar cei verificați să beneficieze „de toate garanțiile procedurale, de o justificare expresă prevăzută de lege și de un temei juridic clar pentru consecințele pe care un asemenea mecanism le presupune”.
◉ SONDAJ
Cum răspunde Ministerul Justiției
Ministerul Justiției a spus, într-o reacție, că Opinia Comisiei de la Veneția ar reprezenta „o validare a direcției de reformă” și că va ține cont de ea la „definitivarea textului final al proiectului de lege”.
„Pașii următori vor fi stabiliți prin consens, după examinarea tuturor recomandărilor, astfel încât soluțiile să răspundă obiectivului de reformă a justiției și să fie compatibile cu practicile și standardele europene”, a spus ministerul într-un comunicat.
Procedura de vetting prevede că cei care nu-și pot justifica averile sunt demiși și înlăturați din sistemul de justiție, iar deciziile comisiilor de vetting pot servi drept temei pentru inițierea unor anchete penale.
Zeci de judecători și procurori au fost eliminați din sistem sau au demisionat benevol pentru a evita să fie verificați.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te